3.1.

Anuităţile posticipate temporare imediate

3.2. Anuităţile posticipate temporare amânate
3.3. Anuităţile posticipate perpetue
3.4. Anuităţile anticipate temporare imediate
3. 5. Anuităţile anticipate temporare amânate
3.6. Anuităţile anticipate perpetue
Prin plată se va înţelege o operaţiune financiară între doi parteneri de
afaceri (creditorul şi debitorul), prin care unul din ei plasează celuilalt
o anumită sumă de bani în anumite condiţii şi cu un anumit scop.


Plasarea sumei de bani poate fi efectuată o singură dată sau
fragmentat, la anumite intervale de timp egale sau nu, cu sume egale
sau nu şi cu procente egale sau nu. Se spune că avem de afacere cu
plăţi eşalonate, dacă operaţiunea de plată constă în plasarea unor
sume de bani la anumite intervale de timp.
După clasificarea pe tipuri a variabilităţii sumei plasate sau plătite, avem:
plăţi eşalonate constante (se plăteşte de fiecare dată aceeaşi sumă); plăţi
eşalonate variabile (nu se plăteşte de fiecare dată aceeaşi sumă).
După momentul când se face plata/plasamentul, avem: plăţi eşalonate
anticipate (când plata se face la începutul perioadei); plăţi eşalonate posticipate
(când plata se face la sfârşitul perioadei).
După procentul, cu care se operează, avem: plăţi eşalonate cu procentul
constant pe întreaga durată a eşalonării; plăţi eşalonate cu procent variabil de
la o perioadă la alta.
După momentul, de la care începe eşalonarea, avem: plăţi eşalonate imediate
(plăţile încep imediat); plăţi eşalonate amânate (plăţile încep cu o întârziere,
faţă de un moment luat ca reper sau ca bază de evaluare).
După numărul de plăţi (sau de plasamente), avem: plăţi eşalonate temporare
(număr de plăţi finit stabilit între parteneri); plăţi eşalonate perpetuie (număr
de plăţi nelimitat).
In practica financiară sunt situaţii când plata (sau plasamentul) unor sume de
bani nu se face o singură dată, ci eşalonat, în rate, la date fixate. Dacă
operaţiunea financiară de plată constă în plasarea unor sume de bani la
anumite momente de timp, atunci se spune că avem plăţi eşalonate.
 3.1. Anuităţile posticipate temporare imediate

Se spune că avem de afacere cu anuităţi posticipate temporare

imediate, dacă operaţiunile de plată (sau de plasament) se efectuează în
următoarele condiţii: anual, la sfârşit de an; prin sume (anuităţi) constante
sau nu de la un an la altul; un anumit număr de ani bine precizaţi; imediat
ce a fost fixat începutul plăţilor; cu un procent anual constant sau variabil de
la un an la altul.

Vom nota:

n - numărul de plăţi (sau de plasamente) anuale;
ak - valoarea sumei plătite (sau plasate) în anul k, k = 1,n ;
pk - procentul anual de dobândă din anul k, k = 1,n;
V(o)- valoarea iniţială (sau actualizată în momentul fixat pentru începerea
plăţilor) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate desfăşurate în regim de
dobândă compusă;
V(n)- valoarea finală (acumulativă) a operaţiunii financiare de plăţi eşalonate
(evaluată la sfârşitul ultimului an de plată) desfăşurată în regim de dobândă
compusă.
 Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile
expuse mai sus şi în regim de dobândă compusă, atunci valoarea finală
(acumulată) a tuturor plăţilor, evaluată (apreciată) la sfârşitul ultimului an de
plată, este egală

Exemplul 1. La sfârşit de an, în trei ani consecutivi, se va plasa sumele 1500, 3500 şi 5000
u.m., cu procentele anuale respective 8, 10 şi 12%. Care este valoarea fondului acumulat
la finele celui de al treilea an şi care este valoarea actualizată la începutul primului an de
plată a acestor plasamente ?

Exemplul 2. La finele fiecărui din cei trei ani consecutivi se va plasa sumele, respective,
1600, 3600 şi 5200 u.m., cu procentul anual unic p = 7%. Să se afle valoarea finală şi
valoarea actuală pentru aceste plasamente.
3.1. Anuităţile posticipate temporare imediate


 3.1. Anuităţile posticipate temporare imediate


Exemplul 3. La finele fiecărui din cei trei ani consecutivi se va plasa una şi
aceeaşi sumă a = 8000 u.m., cu procentele anuale, respective, 8,10 şi 12%. Să
se determine valoarea finală şi valoarea actuală pentru aceste plasamente.

Dacă, însă şi procentele anuale sunt egale între ele, atunci valoarea finală şi
valoarea actuală sunt, respectiv:
 3.1. Anuităţile posticipate temporare imediate


Exemplul 4. Să presupunem că la finele anului, timp ae o ani, se plasează
câte o sumă a = 70000 u.m., în regim de dobândă compusă, cu procentul
anual p = 8%. Să se afle valoarea finală şi valoarea actuală a acestei
operaţiuni financiare.
 3.2. Anuităţile posticipate temporare amânate


Caracteristic pentru anuităţile posticipate temporare amânate (întârziate) este
faptul că are loc o întârziere, în raport cu momentul fixat pentru începerea
plăţilor. Notăm prin r -numărul de ani după care începe plata sau plasamentul
(r < n).
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară în condiţiile unor
anuităţi posticipate temporare amânate şi în regim de dobândă compusă,
atunci valoarea finală şi valoarea actuală a tuturor plăţilor se determină
conform formulelor:
 3.2. Anuităţile posticipate temporare amânate


Exemplul 5. La data de 31.12.2013 (N) s-a hotărât constituirea unui fond prin
anumite plasamente timp de 5 ani de zile, cu procentele anuale respective 8, 10,
12, 14 şi 15%, efectuate la finele fiecărui an, începând cu 31.12.2014 (N+1). Din
anumite motive plasamentele încep cu o întârziere de doi ani, adică la
31.12.2016 (N+3) şi durează trei ani, plasând sumele 6000, 14000 şi 18000 u.m.
În aceste condiţii, care va fi valoarea fondului la 31.12.2018 (N+5) şi cât
reprezintă aceasta la data luării deciziilor de constituire a fondului?
 3.3. Anuităţile posticipate perpetue


Acest tip de plăţi constituie un caz particular de plăţi prezentate în subiectele
3.1 şi 3.2, în sensul că au aceleaşi elemente definitorii, cu excepţia numărului
de anuităţi n care, acum, este oricât de mare (nelimitat). Deoarece durata
operaţiunii este destul de mare, determinarea valorii finale nu are sens.
Are sens doar valoarea actuală a operaţiunii financiare. Aşadar, în cazul
anuităţilor posticipate imediate, avem:
 3.3. Anuităţile posticipate perpetue


Se observă că, în expresiile de mai sus, avem de afacere cu serii numerice cu termeni
pozitivi. Dacă anuităţile sunt egale, atunci seriile vor fi convergente indiferent dacă
plăţile sunt efectuate cu procente anuale egale sau nu, de la un an la altul.
Ţinând cont de cele expuse mai sus, putem afirma că dacă plăţile sunt efectuate cu
anuităţi egale (a1 = a2 =... = ak =...= a) şi cu procente anuale egale P1 = P2=... = pk =
... = p), atunci valoarea actuală a tuturor plăţilor este egală cu:
 3.3. Anuităţile posticipate perpetue


Exemplul 7. Plasând într-un anumit scop la fiecare sfârşit de an câte 4 mln u.m.
în perpetuitate cu un procent anual mediu de 10%, o fundaţie dispune, în acest
sens, de un anumit capital. Să se afle valoarea actuală a capitalului fundaţiei
dacă plăţile încep imediat precum şi dacă acestea încep cu o întârziere de 5 ani.
 3.4. Anuităţile anticipate temporare imediate


Operaţiunile financiare de plăţi eşalonate anticipate diferă de cele cu plăţile
posticipate doar prin faptul că plăţile se fac anticipat (la începutul fiecărei perioade
de plată sau plasament).
Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile
anticipate temporare imediate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea
finală a tuturor plăţilor, evaluată la sfârşitul ultimului an de plată, este:
 3.4. Anuităţile anticipate temporare imediate

k=2 j=1
Exemplul 8. Achitarea unor datorii a fost stabilită pentru cinci ani, cu plata
anuală anticipată, în varianta: anual câte 6000, 8000, 10000, 12000 şi 9000
u.m., cu procentele anuale, respective, de 6, 8, 10, 7 şi 9 %. Să se afle
valoarea actuală datoriei.
 3. 5. Anuităţile anticipate temporare amânate


Dacă operaţiunea financiară de plăţi eşalonate se desfăşoară prin anuităţile

anticipate temporare amânate, în regim de dobândă compusă, atunci valoarea

finală a tuturor plăţilor, evaluată la sfârşitul ultimului an de plată, este:

3. 5. Anuităţile anticipate temporare amânate


 3. 5. Anuităţile anticipate temporare amânate


Exemplu 10. O anumită datorie a fost eșalonată, pe timp de 10 ani, cu începere
peste cinci ani, plătind anticipat suma a = 12000 lei, cu un procent anual de 8 %. Să
se afle valoarea finală și actuală a datoriei eșalonate.
 3.6. Anuităţile anticipate perpetue


Deoarece durata operaţiunii financiare este oricât de mare (nelimitată),
determinarea valorii finale nu are sens, deoarece aceasta creşte nemărginit. Are
sens doar valoarea actuală a operaţiunii financiare. In cazul anuităţilor
anticipate imediate, avem:
 3.7. Echivalenţa în operaţiunile financiare de plăţi
eşalonate


Conceptul de echivalenţă, în regim de dobândă simplă sau compusă şi de
elemente înlocuitoare, îşi găseşte aplicaţie şi în cazul operaţiunilor financiare
de plăţi eşalonate.

Se spune că două modele de plăţi eşalonate referitoare la un acelaşi

efort economic sunt echivalente, la un moment dat oarecare, dacă la acest
moment au aceeaşi valoare actuală (sau actualizată).

Ne vom referi numai la unele variante de echivalenţă în operaţiunile

financiare de plăţi eşalonate, care prezintă interes practic.

Fie că avem un model de plăţi eşalonate anuale posticipate cu

anuităţile ak şi procentele pk variabile şi un al doilea model formal identic cu
acesta, dar în care anuităţile sunt constante, adică ak=a,k = 1,n. Atunci, în
condiţiile de echivalentă, rata medie înlocuitoare a se determină din
 3.7. Echivalenţa în operaţiunile financiare de plăţi
eşalonate

Dacă faţă de modelul de plăţi eşalonate anuale posticipate, cu anuităţile şi

procentele variabile vom examina un alt model formal identic cu acesta, dar în
care procentele sunt constante, adică pk = p,k = 1,n, atunci, în condiţiile de
echivalenţă, procentul mediu înlocuitor se va determina din ecuaţia:
 3.7. Echivalenţa în operaţiunile financiare de plăţi
eşalonate


Exemplul 11. Să presupunem că timp de trei ani consecutiv se plătesc
posticipat sumele de câte 10000, 20000 şi 50000 u.m., cu procentele anuale,
respective, de 8,12 şi 15%. Care ar fi suma medie înlocuitoare, în regim de
echivalenţă, dacă restul elementelor rămân neschimbate? Dar procentul
mediu înlocuitor, dacă restul elementelor rămân neschimbate?