TEMA I.

Costul creditului pe
termen scurt.
Dobânda simplă
 Subiectele examinate
 Dobânda simplă
 Echivalenţa prin dobândă
 Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de
trezorerie şi certificatele de depozit
 Dobânda antecalculată echivalentă cu dobânda
postcalculată
 Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în
conturile bancare sau pe librete la casele de economii
 Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi
plăţile în contul curent
 Calcularea dobânzii la creditele de scont
 1. Dobănda simplă

Dobânda constituie o recompensă pentru riscul pe

care şi-l asumă creditorul prin cedarea temporară a
capitalului său.
Nivelul dobânzii diferă, în dependenţă de conjunctura
economică, de cererea şi oferta capitalului de
împrumut, de posibilităţile de refinanţare a băncilor
comerciale.
 1. Dobănda simplă

Prin modul ei de lucru, o bancă poate să aibă atât

calitatea de împrumutat, cât și cea de împrumutător,
de aceea ea trebuie să plătească, respectiv să încaseze,
dobânda pentru sumele luate (depozite), respectiv
date cu împrumut (credite).
Pentru creditele acordate, banca percepe o dobândă
activă, iar pentru depozite plătește o dobândă pasivă.
 1. Dobănda simplă

Ca valoare, dobânda percepută de o bancă pentru

sumele date cu împrumut poate fi:
 Dobândă fixă, care rămâne nemodificată pe toată
durata contractului.
 Dobândă variabilă, care se modifică pe perioada
contractului în funcție de diferite criterii, cel mai
frecvent fiind vorba despre indicatori monetari
(ROBOR, EURIBOR etc.)
 Remarcă: rata reală a dobânzii
Rata reală a dobânzii în forma aproximativă reprezintă diferenţa
dintre rata nominală a dobânzii şi rata inflaţiei.
Relaţia dintre rata nominală a dobânzii, rata reală a dobânzii şi
rata inflaţiei este reprezentată în Ecuaţia lui Fisher. Exprimată în
forma aproximării liniare aceasta este: i = r + πe , unde, i – rata
nominală a dobânzii; r – rata reală a dobânzii; πe– rata inflaţiei
aşteptate. Prin urmare formula de calcul a ratei reale a dobânzii
poate fi scrisă:
r = i - πe
Rata nominală a dobânzii poate avea valori doar pozitive, însă
rata reală a dobânzii poate avea atât valori pozitive, cât şi valori
negative. Rata reală indică o valoare negativă când nivelul ratei
inflaţiei depăşeşte rata nominală a dobânzii.
 Remarcă: DAE

Dobânda anuală efectivă (DAE) reprezintă costul total

al creditului.
DAE include toate sumele pe care trebuie să le achie
clientul în derularea creditului, cum ar fi: suma
împrumutată inițial, dobânda și alte plăți.
 1. Dobănda simplă

Cea mai mare parte a creditelor pe termen scurt sunt

creditele de mobilizare a efectelor comerciale (credite de
scont).
Luând drept punct de bază taxa scontului, băncile adaugă
o cotă, care reprezintă cheltuielile administrative şi
profitul, formând, astfel, rata dobânzii la-care oferă
credite pe termen scurt clienţilor.
La toate creditele pe termen scurt, determinarea
cheltuielilor cu dobândă se realizează aplicând formula de
bază a dobânzii simple.
 1. Dobănda simplă

Dobânzile pot fi clasificate în:

• dobânda fixă (stabilită atunci când se semnează
un contract și nu poate fi modificată în
perioada contractuală) și dobânda variabilă
(compusă din indici de referință și din marja
băncii) – aceasta poate varia de la lună la lună;
• dobânda simplă sau dobânda compusă.
 1. Dobănda simplă

Dobânda simplă este definită ca fiind un procent

calculat din suma inițială împrumutată, care se aplică și
rămâne valabil pe întreaga perioadă de creditare.
Aceasta nu impactează în nici un fel valoarea
capitalului inițial și nici nu generează o creștere al
acestuia.
De regulă, acesta se calculează în funcție de rata lunară
stabilită, numărul de ani, precum și în funcție de
valoarea totală a împrumutului.
 1. Dobănda simplă

Particularitățile dobânzii simple

1. Securitate financiară
Debitorul cunoaște întotdeauna care este bugetul pe care trebuie
să-l acorde lunar sau anual pentru împrumut, având o rată fixă
și nu va avea surprize cu privire la buget, atunci când există
fluctuații financiare pe plan național sau internațional.
2. Pe termen scurt, dobânzile simple sunt mult mai avantajoase
Dobânzile simple sunt de preferat să fie alese atunci când creditul
împrumutat are o perioadă de creditare relativ mică, deoarece
atunci când creditul este acordat pe un număr de ani mai mare,
tendința financiară arată că, de obicei, dobânzile compuse devin
mult mai avantajoase.
 1. Dobănda simplă
3. Taxa pentru achitarea anticipată
Dezavantajul la o dobândă simplă apare atunci când
debitorul dorește să achite creditul anticipat, el este nevoit
să achite, pe lângă credit și o taxă de penalizare, prin care
banca își va recupera o parte din dobânda pe care debitorul
nu o va mai putea achita.
4. Pe termen lung, în cazul depozitelor, dobânda simplă nu
aduce un câștig
În cazul depozitelor de economii, este posibil că alegerea
unei dobânzi simple, pe un termen îndelungat, să nu
producă o sumă de bani de care deponentul să se poată
bucura la final.
 1. Dobănda simplă
 Fie S0 o sumă de bani care se împrumută în anumite condiţii, cu

un anumit scop, de către creditor debitorului sau pe o durată de

timp t. Perioada de împrumut (sau de depunere) se consideră

de durata t, măsurată în ani.

 La terminarea duratei de timp t, creditorului îi revine suma St

= S (S0, t) care este o funcţie de sumă plasată S0 şi de durata de

timp t. Evident că suma St trebuie să fie mai mare decât suma

împrumutată S0.
 1. Dobănda simplă
 Diferenţa dintre aceste două sume S, şi S0 poartă denumirea de

dobândă.

 Dobânda este o funcţie strict crescătoare, în raport cu fiecare din

variabilele independente S0 şi t. Dobânda calculată asupra

aceleiaşi sume S0 pe toată durata împrumutului, se numeşte

dobândă simplă.

 Evident că dobânda D,=D(S0,t), ce se cuvine creditorului pentru

suma împrumutată So pe durata /, în regim de dobândă simplă,

 1. Dobănda simplă
 Notăm cu i factorul de proporţionalitate, atunci putem scrie
formula de bază a operaţiei financiare de dobândă simplă:
D, = D(S0,t)=i *S0 * t.
 Factorul de proporţionalitate i are următorul sens economic:
reprezintă dobânda pentru suma S0 = 1 (unitate monetară) pe
perioada t = 1 an, cu alte cuvinte, i este o dobândă unitară anuală.
 în practica financiară, în locul dobânzii unitare anuale se
utilizează procentul, adică dobânda ce se cuvine pentru 100 unităţi
monetare (u.m.) pe timp de 1 an. Dacă notăm cu p procentul
anual, atunci avem: p = 100*i. în acest caz, când se utilizează
procentul, formula de bază a operaţiei financiare, în regim de
dobândă simplă, este:
Dt = D (S0,t) = p/100 * S0 *t
 1. Dobănda simplă

Mărimea procentului anual p depinde de cererea şi

oferta capitalului de împrumut pe piaţa financiar-
bancară. Stabilirea de către bănci a procentului anual,
în mod corect, este o problemă economică de mare
importanţă. Dacă procentul anual are o valoare prea
mare, atunci se poate produce o stopare în folosirea
creditelor pentru activităţile economice productive şi,
dimpotrivă, un procent anual redus al dobânzii nu-i
încurajează pe creditori în plasarea capitalului.
 1. Dobănda simplă

Aşadar, apare necesitatea să se găsească, de fiecare

dată, acel procent anual de dobândă, care să
corespundă unui punct de optim în funcţionarea
resurselor disponibile de capital.
Din cele spuse mai sus, rezultă că dobânda D, depinde
nu numai de suma împrumutată S0 şi de durata de timp
t, dar şi de procentul anual p, adică avem:
 1. Dobănda simplă

Dar, atunci suma totală obținută de creditor (capitalul

valorificat):
 St = S0 +Dt = S0 +p/100 *S0*t = S0 *(1+p/100 *t) =
= S0 *(1+i*t)
 Această formulă ne permite să calculăm una din mărimile St,
S0, p, t, în dependenţă de celelalte. Din relaţia anterioară, de
exemplu, dacă se cunoaşte valoarea finală Sh putem determina
valoarea actuală
S0 = St / (1+i*t)
 1. Dobănda simplă

 Exemplul 1. Posesorul unui capital de 16000 u.m. îl dă cu

împrumut pe un interval de 1,5 ani. Procentul anual de
dobândă la acest împrumut este de 18%.
 Să se afle ce dobândă încasează investitorul şi care este suma
finală (capitalul valorificat).
 Rezolvare:

D u.m.

St = S0 + Dt = 16000 + 4320 = 20320 u.m.

 1. Dobănda simplă

Exemplul 2. Să se determine ce capital trebuie să avanseze, cu

împrumut, un investitor pentru ca după un interval de timp de 2
ani şi la un procent anual de dobândă de 16% să se obţină o
dobândă de 6800 u.m.
Rezolvare:

S u.m.
 1. Dobănda simplă

Exemplul 3. Un capital în valoare de 26000 u.m. este dat cu

împrumut pe un interval de 0,5 ani, cu un procent anual de
dobândă p. Dobânda încasată este de 1820 u.m.
Să se determine procentul anual de dobândă cu care a fost
împrumutat capitalul.
Rezolvare:

p %
 1. Dobănda simplă

Exemplul 4. Un capital în valoare de 80000 u.m. a fost dat cu

împrumut pe un interval de timp t, la un procent anual de
dobândă de 12%. Dobânda încasată este de 14400 u.m. Să se
determine perioada de timp pentru care s-a acordat
împrumutul.
Rezolvare:

t ani
 1. Dobănda simplă

Perioada de timp (numărul anilor) / poate fi număr

natural, dar poate fi şi număr fracţionar t = tk/ k. Astfel,
dacă
k = 12, atunci tk reprezintă numărul de luni pentru care s-a
acordat împrumutul.
Aşadar, avem: tk = k * t.
Dacă, de exemplu, t = 3 ani şi k = 2, atunci t2 = 2*3 = 6
(semestre), iar dacă k = 4 şi t = 3 ani, atunci t4 = 4 *3 = 12
(trimestre). La fel, dacă k = 4 şi t= 1,5 ani, atunci t2 = 12*1,5
=18 (luni).
 1. Dobănda simplă

Notăm prin ik dobânda unitară corespunzătoare

subperioadei anuale.
Pentru ca prin formula de bază a operaţiei financiare de
dobândă simplă să se obţină aceeaşi dobândă trebuie ca ik =
i/k.
într-adevăr, avem: D = ik * S0 * tk = i/k *S0*k*t = i*S0*t
Așadar, am obținut că ik*tk = i*t
 1. Dobănda simplă

Dobânzile i şi ik sunt dobânzile unitare echivalente, deoarece

ele produc aceeaşi dobândă D pentru aceeaşi sumă plasată
Sg pe aceeaşi perioadă de timp, măsurată în ani (t),
respectiv, în fracţiuni de an (tk).
În mod analog, se consideră procente echivalente p (anual)
şi pk (al subperioadei).
În practica financiară, cel mai des caz întâlnit este acela,
când unitatea de măsură a timpului este ziua. în acest caz,
t = t / 360
 1. Dobănda simplă
Exemplul 5. Să se calculeze dobânda pentru un capital de 25000
u.m., ce a fost dat, cu împrumut, pe un interval de 150 zile, cu
procentul anual de dobândă de 18%. De determinat dobânda şi
procentul trimestrial de dobândă echivalent cu cel anual.
Rezolvare:
D u.m.

Mai departe, deoarece i

iar k = 4, obţinem: i

Dar, atunci procentul trimestrial echivalent cu cel anual va fi:

p4 = 100⋅i4 = 4,5%.
 1. Dobănda simplă

Exemplul 6. Un capital în valoare de 54000 u.m. a fost dat, cu

împrumut, pe un an de zile, în regim de dobândă simplă, cu
procentele anuale de 10, 12, 15, 18 şi 20% pentru duratele
consecutive de 30, 45, 60, 75 şi, respectiv, 150 zile.
Să se determine dobânda aferentă acestui împrumut.
Rezolvare:
Dt = S0 ⋅ ∑km=1 100pk ⋅ θk =

u.m.
 1.2. Echivalența prin dobîndă
Se spune că două sisteme de împrumuturi date, cu valorile
iniţiale, sunt echivalente, în regim de dobândă simplă, în ranort
cu dobânda, si scriem

în cazul dacă ele conduc la aceeaşi dobândă simplă totală, adică

are loc
 1.2. Echivalența prin dobîndă

Exemplul 7. Să se determine suma medie înlocuitoare a sumelor

S1=6000 u.m., S2 =8000 u.m., S3 = 11000 u.m., plasate pe duratele
respective t, =1 an, t2 = 2 ani, t3 =1,5 ani şi cu procentele anuale
de dobândă p1=16%, p2=20%, p3 =18%.
Rezolvare:

S u.m.
 1.2. Echivalența prin dobîndă

Exemplul 8. Să se determine procentul mediu de plasament (de depunere)

al sumelor: S1 = 12000 u.m., S2 = 15000 u.m., S3 = 9000 u.m., S4 = 12500
u.m., plasate pe duratele respective: t1 = 90 zile, t2 = 45 zile, t3 = 180 zile, t4 =
120 zile, cu procentele anuale respective: p1 = 20%, p2 = 18%, p3 = 23% , p4
= 21%.
Rezolvare:

p
1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de casă,
bonurile de trezorerie şi certificatele de
depozit
Bonurile de casă sunt titlurile de îndatorare pe termen scurt,
emise de băncile sau societăţile comerciale şi subsemnate de
diverse unităţi economice sau bănci. Suma dobânzii se
antecalculează, astfel încât la cumpărare se achită valoarea
nominală micşorată, cu suma dobânzii, iar la scadenţă se
restituie valoarea nominală. Scadenţa, în acest caz, de regulă,
este până la 3 luni.
Bonurile sau biletele de trezorerie sunt titlurile de credit pe
termen scurt emise de societăţile comerciale. Scadenţa se
stabileşte, de regulă, după un număr fix de săptămâni, care
poate varia între 13, 26 sau 52 săptămâni. în anumite situaţii
scadenţa poate fi extinsă până la 2 ani.
 1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de
casă, bonurile de trezorerie şi certificatele
de depozit

Certificatele de depozit sunt eliberate de bănci, în sume

fixe, pentru primirea unor sume spre fructificare din
partea cetăţenilor sau a unor persoane juridice.
 1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de casă,
bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit

Dobânda simplă postcalculată. Suma dobânzii se calculează şi se

plăteşte investitorului la scadenţa creditului sau certificatelor de
depozit. Prin urmare, valoarea de rambursare a creditului sau a
certificatelor de depozit va fi egală cu creditul acordat plus suma
calculată a dobânzii.
Exemplul 9. Să se determine suma anuală a dobânzii, capitalul
final, dacă se cunoaşte valoarea nominală a titlului S0 = 75000
u.m., rata anuală (procentul anual) a dobânzii p = 16%, timpul
ce se scurge până la scadentă t = 45 zile.
Rezolvare:

D u.m.
 1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de casă,
bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit

Dobânda simplă antecalculată. Suma dobânzii se calculează

şi se bonifică investitorului în momentul procurării bonului
de casă sau biletului de trezorerie, ceea ce înseamnă că
preţul plătit în momentul încheierii contractului (capitalul
efectiv investit, S0) este egal cu valoarea nominală St a
bonului minus dobânda antecalculată. La scadenţă,
investitorul primeşte valoarea nominală a bonului care, în
acest caz este capitalul final St.
 1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de casă,
bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit

Exemplul 10. Cunoscând valoarea nominală a bonului S, =

50000 u.m., rata anuală a dobânzii p = 20%, timpul ce se scurge
t = 90 zile, să se determine capitalul investit.
Rezolvare:

u.m.
 1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de casă,
bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit

Rata efectivă a dobânzii. Randamentul unui plasament, cu

dobândă simplă antecalculată, nu este egal cu rata nominală a
dobânzii.
Investitorul utilizează un capital mai mic decât valoarea
nominală a bonului de casă procurat, în schimb beneficiază de o
sumă a dobânzii calculată la valoarea nominală. Prin urmare,
rata efectivă pe a dobânzii este mai mare decât rata nominală (pe
> p).
Rata efectivă a dobânzii se determină din formula:
 1.3. Calcularea dobânzii la bonurile de casă,
bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit

Exemplul 11. Să se calculeze rata efectivă a dobânzii dacă se ştie

valoarea nominală a titlului St - 48000 u.m., rata nominală a dobânzii
p= 15%, timpul ce se scurge până la scadenţa t = 200 zile.
Rezolvare:
Capitalul efectiv investit

S u.m.

Aşadar, avem: => pe =16,4%

 1.4. Dobânda antecalculată echivalentă cu
dobânda postcalculată

Exemplul 12. Două plasamente A şi B, egale ca valoare şi cu

aceeaşi scadenţă, diferă doar prin ratele de dobândă şi prin
metoda de calculare (postcalcul sau anticalcul), se prezintă astfel:
plasamentul A are rata dobânzii p = 19,5% (postcalcul),
scadenţa de 90 zile;
plasamentul B are rata dobânzii p = 18,5% (antecalcul),
scadenţa de 90 zile.
Investitorul îşi pune următoarele întrebări:
Care este cel mai avantajos plasament?
Care trebuie să fie rata dobânzii antecalculată pentru ca
nlasamentiil R să fie echivalent cu plasamentul A ?
 1.4. Dobânda antecalculată echivalentă cu
dobânda postcalculată
Rezolvare.
Calculăm rata efectivă a plasamentului B cu dobânda antecalculată.
Avem:

După cum se vede, plasamentul B comportă o rată efectivă mai mică decât
rata nominală a plasamentului A. Prin urmare, plasamentul A este mai
avantajos.
Pentru a da răspuns la întrebarea a doua, calculăm rata dobânzii
antecalculată pentru plasamentul B, echivalentă cu rata nominală a
plasamentului A, din condiţia:

Avem: %

Prin urmare, rata dobânzii antecalculate la plasamentul B ar trebui să fie

de 18,6% pentru ca acest plasament să fie echivalent cu plasamentul A.
 1.5. Calcularea sumei dobânzii la
disponibilităţile depuse în conturile bancare
sau pe librete la casele de economii
Remuneraţia la depozitele bancare şi la casele de economii se
calculează în funcţie de numărul de chenzine (factorul timp).
Orice depunere reprezintă un credit acordat instituţiei financiare
pentru care aceasta bonifică dobânzi, iar orice retragere din cont
semnifică, dimpotrivă, un împrumut acordat de instituţia
respectivă, pentru care se cuvine dobândă.
 1.5. Calcularea sumei dobânzii la
disponibilităţile depuse în conturile bancare
sau pe librete la casele de economii
Numărul de chenzine se determină din formula:
NQ = 2*(13-L) - t
unde:
L - luna depunerii sau retragerii din
cont de pe libret;
t - coeficientul de timp.
Pentru stabilirea numărului de chenzine instituţiile financiare
aplică următoarele reglamentări:
La depunere. Dacă ziua este între 1-15 ale lunii, atunci t = 1,
iar dacă ziua depunerii este între 16-30 ale lunii, atunci t = 2.
La retragere. Dacă ziua retragerii este între 1-15 ale lunii,
atunci t = 0, iar dacă ziua retragerii este între 16-30 ale lunii,
atunci t = 1
 1.5. Calcularea sumei dobânzii la
disponibilităţile depuse în conturile bancare sau
pe librete la casele de economii

Exemplul 13. Pe data de 9 martie a fost depusă în cont

pe libret de economii suma de 20000 u.m., cu rata
dobânzii de 16%. Să se calculeze dobânda şi suma la
sfârşitul anului
 1.5. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile
depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
de economii
Sistemul de calculare a dobânzilor, utilizat de instituţiile financiare, la
care factorul timp se determină în funcţie de numărul chenzinelor,
creează un oarecare avantaj bănesc instituţiilor respective; comparativ
cu calcularea dobânzilor, în funcţie de numărul de zile, la fiecare
depunere se bonifică un volum mai mic de dobândă, iar la fiecare
retragere – un volum ceva mai mare de dobândă.
În exemplul precedent, volumul dobânzii calculate, în funcție de, este de
2533,33 u.m., în timp ce, calculat după numărul de zile până la sfârşitul
anului (numărul de zile de rămânere în sold), volumul dobânzii ar fi
fost:
 1.5. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile
depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
de economii

Exemplul 14. Să se calculeze volumul dobânzii la un cont deschis

la bancă, în care s-au efectuat următoarele operaţiuni:
12.11 - Depunere 35000 u.m.
16.111 - Depunere 15000 u.m.
21.IV - Retragere 17000 u.m.
08.V - Retragere 12000 u.m.
1.5. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile
depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
de economii
1.5. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile
depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
de economii
1.5. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile
depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
de economii
 1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de
încasare şi plăţile în contul curent

Calcularea dobânzilor este o operaţiune periodică, anuală,

trimestrială sau la alte termene stabilite în prealabil cu banca, în
baza formulei dobânzii simple, adoptată pentru punerea pe
calculator a acestor operaţiuni financiare.
La contul curent sumele sau soldurile produc dobânzi debitoare
sau creditoare, după natura soldurilor, pornind de la o anumită
dată numită „zi-valoare" şi care corespunde înscrierii
operaţiunii de cont de către bancă. Termenul până la care se
calculează dobânzile (sau data închiderii contului curent) se
numeşte epocă.
 1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de
încasare şi plăţile în contul curent
Pot fi utilizate metode de calculare a dobânzilor:
- metoda curentă
- metoda indirectă
- metoda hamburgheză sau îh scară.
De fiecare dată pentru calcularea dobînzii se folosește formula:

unde: Ni = Si • t i - numere debitoare sau creditoare,

Si -sume debitoare sau creditoare

ti - numărul de zile până la operaţiunea următoare sau până la
epocă.
 1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de
încasare şi plăţile în contul curent
Metoda directă cu dobânzi reciproce se caracterizează prin faptul că
rata dobânzii este aceeaşi atât pentru numerele debitoare, cât şi pentru
cele creditoare, precum şi prin faptul că numerele se obţin înmulţind
sumele debitoare şi cele creditoare cu numărul de zile de la
înregistrarea operaţiunilor de cont, până la epocă. După aceea, se
totalizează numerele debitoare şi, separat, numele creditoare, se face
diferenţa dintre ele, obţinându-se soldul numerelor care poate fi
debitor sau creditor.
Se înmulţeşte soldul numerelor cu p / (100*360) şi ca rezultat se
obţine volumul dobânzii cu care se caracterizează soldul contului
curent.
 1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de
încasare şi plăţile în contul curent

Exemplul 15. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda

directă, cu dobânda reciprocă de 20% şi să se stabilească soldul contului
curent (ct. crt.) la epocă, pe baza extrasului de cont alăturat.
1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de
încasare şi plăţile în contul curent
 1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile
de încasare şi plăţile în contul curent

Metoda directă cu dobânzi diferite. Procedeul de calcul este

asemănător cu cel utilizat la metoda directă cu dobânzi reciproce.
Caracteristic este faptul că nu se mai stabileşte soldul numerelor,
ci se aplică rate diferite de dobândă separat pentru numerele
debitoare şi separat pentru cele creditoare.
In final, se obţine suma dobânzii cuvenite numerelor debitoare şi
suma cuvenită numerelor creditoare, se face diferenţa dintre ele,
obţinându-se soldul dobânzilor care poate fi debitor sau creditor.
 SEMINAR
Exemplul 16. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent,
după metoda directă, cu dobânzi diferite: pD = 19,5%, pc =
22,4% şi să se stabilească soldul contului curent la epocă, pe
baza extrasului de cont alăturat.
Rezolvare.
 1.6. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile
de încasare şi plăţile în contul curent

Metoda hamburgheză sau în scară. Particular este faptul că

operaţiunile din extrasul de cont se ordonează cronologic, ceea
ce ne permite să determinăm soldul după fiecare operaţiune. Un
sold oarecare generează dobânzi de la data t operaţiunii
următoare.
Din cele spuse mai sus, rezultă că numerele se calculează
înmulţind soldul cu numărul de zile de la o operaţiune la alta (şi
nu până la epocă, cum se procedează în cazul metodei directe).
Metoda hamburgheză permite aplicarea unor rate de dobânzi
diferite (pentru solduri debitoare şi creditoare) şi variabile de la
o etapă la alta.
 SEMINAR

Exemplul 17. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent,

după metoda hamburgheză, cu dobânda de 18% şi să se
stabilească soldul contului curent la epocă, în baza extrasului de
cont alăturat.
Rezolvare.
 1.7. Calcularea dobânzii la creditele de scont

Scontarea reprezintă o operaţiune financiară prin care o bancă

comercială cumpără o cambie sau un bilet la ordin de la beneficiarul
ei înainte ca aceasta să ajungă la scadenţă.
Aşadar, beneficiarul unei cambii sau emitentul unui bilet la ordin pot
prezenta efectele comerciale respective unei bănci comerciale spre
scontare, primind imediat, în schimb, contravaloarea lor mai puţin
cu taxa de scont.
Scontul este, de fapt, un credit pe termen scurt (credit de
mobilizare) acordat de bancă prezentatorilor de efecte comerciale
spre scontare. Scontul poate fi: comercial şi raţional.
 1.7. Calcularea doânzii la creditele de scont

Scontul comercial (Sc) reprezintă costul operaţiunii de scontare, adică suma

dobânzii la creditele de scont, suportată de prezentatorul efectului comercial.
Scontul comercial, practic, reprezintă o dobândă simplă antecalculată.
Exemplul 18. Să se calculeze scontul comercial (Sc) şi valoarea actuală a
efectului (Fa), cunoscând:
Valoarea nominală a efectului scontat Vn = 250000 u.m.;
Scadenţa efectului comercial t = 90 zile;
Taxa nominală a scontului Tx = 18% .
Rezolvare:

Sc u.m.

Va u.m.
 1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont

Scontul raţional (Sr) reprezintă diferenţa dintre valoarea tratei

în ziua prezentării la scontare şi valoarea sa la scadenţă.
Scontul raţional este mai mic decât scontul comercial, deoarece
se calculează asupra valorii actuale a tratei şi nu asupra valorii
nominale.
Exemplul 19. Să se determine scontul raţional în baza datelor
iniţiale din exemplul 22.
 Probleme pentru rezolvare
1. Să se calculeze dobânda şi valoarea finală a unui împrumut de
15000 u.m., cu procentul anual de 12%, pe timp de 250 zile.
2. Să se afle suma şi dobânda unui împrumut, pe timp de 200 zile, cu
procentul anual de dobânda de 22%, dacă suma finală este 42000
u.m.
3. Pe ce durată de timp ar trebui plasată, în regim de dobândă
simplă, suma de 4000 u.m., cu procentul anual de 10%, pentru a
avea o dobândă de 200 u.m.?
4. Ce sumă a fost plasată, în regim de dobândă simplă, pe data de 15
aprilie, cu procentul anual de 16%, pentru a putea dispune la 20
iunie acelaşi an de suma de 30000 u.m.?
5. Să se determine scadenţa sumei de 15000 u.m., care produce o
dobândă egală cu suma dobânzilor produse de:
16000 u.m., pe timp de 100 zile;
5000 u.m., pe timp de 142 zile;
34000 u.m., pe timp de 50 zile;
12500 u.m., pe timp de 80 zile.
 Probleme pentru rezolvare
6. Să se determine scadenţa medie a unei sume care produce o
dobândă egală cu suma dobânzilor produse de:
1000 u.m., pe timp de 80 zile;
1200 u.m., pe timp de 100 zile;
1400 u.m., pe timp de 120
zile; 1600 u.m., pe timp de
160 zile.
7. Să se determine, în condiţii de echivalenţă, în raport cu
dobânda, suma medie, procentul anual mediu, scadenţa comună şi
scadenţa medie pentru următoarele împrumuturi:
30000 u.m., cu procentul anual 12%, pe timp
de 60 zile; 45000 u.m., cu procentul anual
6%, pe timp de 72 zile;
60000 u.m., cu procentul anual 9%, pe timp de 120 zile.
 Probleme pentru rezolvare

8. Începând cu data de 1 ianuarie, o persoană plasează la

fiecare început de lună câte 1200 u.m., cu un procent anual de
dobândă de 14%, iar la 31 decembrie îşi retrage banii depuşi. Să
se determine dobânda simplă totală aferentă acestei operaţiuni
financiare.
9. Diferenţa dintre două capitaluri este de 9000 u.m. Cel mai
mare capitol a fost plasat pe 7 luni, cu procentul anual de
dobândă 8%, iar al doilea – pe 5 luni, cu procentul anual
de dobândă 6%, conducând la o dobândă simplă totală în
valoare de 1200 u.m. Care sunt cele două capitaluri?
10. Două capitaluri a căror sumă este de 80000 u.m. sunt plasate
cu dobândă simplă astfel: primul capital – 60 de zile cu 4%, iar al
doilea – 80 de zile cu 6%. Dobânda primului capital este dublă
dobânzii celui de al doilea. Să se determine cele două capitaluri şi
dobânzile lor respective.