Resursele economico-

financiare ale intreprinderii

SEMINAR 1
Resurse proprii si externe pentru
finantare
Autofinantarea - reprezinta folosirea banilor proprii pentru infiintarea
si dezvoltarea business-urilor, fara a apela la resurse externe.
Avantajele surselor proprii de finanţare sunt următoarele:
• menţinerea independenţei şi autonomiei financiare, deoarece nu se
creează obligaţii suplimentare (dobânzi, garanţii);
• păstrarea capacităţii firmei de a contracta credite.
Dezavantajele surselor interne de finanţare sunt:
• fondurile proprii sunt în general destul de limitate şi pot frâna
dezvoltarea afacerii;
• în caz de nereusită, pierderea va fi suportată în întregime de
întreprinzător;
 Creditul bancar
Este un mod clasic de obtinerea a banilor necesari pentru asigurarea
disponibilului de casa (trezorerie), activităţi curente, achiziţii de
material, investitii etc.
Avantaje
• obţinerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii;
• stabilirea unei relaţii cu o instituţie financiară cunoscută, accesul mai
uşor la alte servicii furnizate de către bancă
• obţinerea unui credit poate funcţiona ca un semnal ce atestă
viabilitatea afacerii în faţa unor investitori potenţiali
• în cazul anumitor forme de credit există un grad de flexibilitate în ceea
ce priveşte sumele angajate, datele la care se angajează sumele
 Creditul bancar
Dezavantaje
• reticenţa băncilor în ceea ce priveşte finanţarea noilor firme, banca
având nevoie de siguranţa că va primi înapoi banii acordaţi drept
credit, iar firmele nou-infiinţate nu oferă această garanţie, din diferite
motive (nu au istoric, nu au experienţă, nu au foarte multe elemente
care să facă din aceste firme elemente stabile în cadrul economiei).
• riscul de a pierde garanţiile depuse sau chiar riscul de faliment în
cazul nerestituirii creditului;
• expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei dobânzii sau al
comisioanelor aplicate
• riscul întreruperii creditării în cazul unor evenimente nefavorabile
pentru firmă
 Leasingul
• Leasing-ul este o formă specială de realizare a operaţiei de
creditare pe termen mediu şi lung pentru procurarea, de
regulă, de echipament industrial. Echipamentul este
cumpărat de către societatea de leasing şi se închiriază
ulterior solicitantului.
Avantaje:
• Costurile sunt mult reduse, deoarece bancile nu mai sunt
intermediare. Cheltuielile vor fi tinute sub control.
• Întreprinderea va plăti societăţii de leasing sau
producătorului costul sub formă de rate eşalonate pe
perioada de valabilitate a contractului de leasing.
 Imprumutul obligatar
Sau emisiunea de obligatiuni reprezinta o sursa importanta
de finantare pentru firmele mari, dar sunt foarte putin
accesibile firmelor aflate la inceput (valabil doar în cazul SA şi
SCA); se pot obţine fonduri de la publicul larg sau de la un
grup restrâns de investitori.
 Acordarea de subvenţii de către stat
• Rambursabile sau nerambursabile, subventiile pot fi primite de la stat
atunci când firma se află într-o situaţie economică/financiară dificilă
care poate fi generată de cazuri de forţă majoră.
• Mai mult decât atât, statul poate garanta în faţa băncilor credite
speciale pe care le pot obţine întreprinderile, prin negocierea unor
clauze de împrumuturi preferentiale.
 Fonduri Europene Nerambursabile
Avantaje ale finanţărilor nerambursabile
• Banii de la Uniunea Europeana pusi la dispozitia romanilor pentru
dezvoltarea afacerilor sunt suficienti
• prin folosirea unor surse externe de finanţare, ce nu mai trebuie
returnate, se pot implementa proiecte la un nivel mult mai mare
decât dacă s-ar folosi resursele proprii şi în condiţii financiare mai
bune decat la folosirea unor credite.
• este păstrată independenţa şi autonomia financiară a organizaţiei
• raportul de rentabilitate al unei investiţii este mult mai mare

Dezavantaje ale finanţărilor nerambursabile

Dobanda simpla si dobanda
compusa
SEMINAR 2
Dobanda simpla
Dobanda calculata asupra aceleiasi sume Si pe toata durata imprumutului sau
plasamentului se numeste dobanda simpla.
• Atunci cand o persoana depune la banca o suma de bani Si (suma initiala), la un anumit
termen t, primeste de la banca o anumita suma de bani numita dobanda (D).
• D=Si*rd*t
• Aceasta dobanda se calculeaza in functie de rata dobanzii (rd), comunicata de banca
pentru 1 an (exprimata procentual).
• Daca t = 1 an, Dobanda se calculeaza dupa formula: D = Si*rd
• Suma finala pe care o vom avea in cont la sfarsitul unei perioade de 1 an va fi:
• Sf = Si + D = Si + Si*rd = Si (1 + rd)
Daca t se exprima in luni: Sf= Si ( 1+ rd* t /12), unde 12 reprezinta numarul lunilor din an
Daca t se exprima in zile: Sf=Si ( 1+ rd*t /360), unde 360 reprezinta numarul de zile dintr-
un an.
 Dobanda simpla
1) Presupunem existenţa unui depozit bancar in valoare de 10.000 lei
pentru o perioada de 1 an de zile, cu o rată a dobânzii rd =4% pe an.
a) Cât este dobânda bonificată de bancă ?
b) Care este suma pe care o regasim în cont la sfârşitul anului?
Cunoastem: Si = 10.000 lei; rd= 4%

a) D = Si*rd*t = 10.000*0,04*1 = 400 lei

b) Sf = Si + D
Sf = 10.000 + 400 = 10.400 lei
Dobanda simpla
2) Presupunem o depunere la bancă de 10.000 lei, cu o rată anuala a
dobânzii rd= 4%, unde depozitul se constituie pe o perioadă de 3 luni.
a) Cât este dobânda bonificată de bancă ?
b) Cât este suma pe care trebuie să o avem în cont la sfârşitul
trimestrului?
 Dobanda simpla
2) Presupunem o depunere la bancă de 20.000 lei, cu o rată anuala a
dobânzii rd= 8%, iar depozitul se constituie pe o perioadă de 3 luni.
a) Cât este dobânda bonificată de bancă ?
b) Care este suma existenta în cont la sfârşitul trimestrului?

a) D = Si*rd*t = 10.000*4%*3/12 = 10.000*1%(pe trimestru) =100 lei

b) Sf = Si + D =10.000 + 100 lei = 10.100 lei
Dobanda simpla
3) Ce suma trebuie plasata pentru 180 de zile, cu un procent de
dobanda de 20% pe an, pentru a se obtine la scadenta un capital de
22.000 lei?

• Sf=Si+D
• Sf=Si+Si*rd*t
Dobanda simpla
3) Ce suma trebuie plasata pentru 180 de zile, cu un procent de
dobanda de 20% pe an, pentru a se obtine la scadenta un capital de
22.000 lei?

• Sf=Si+D
• Sf=Si+Si*rd*t

• Sf=Si(1+rd*t)=>22.000=Si(1+20%*180/360)=>
• Si= 22.000/[(1+0,2*0,5)]=>Si=22.000/1,1=20.000 lei
Dobanda simpla
4) Se plaseaza la banca suma de 10.000 lei pentru 60 zile, cu rata
dobanzii anuale 12%. La scadenta, suma finala este plasata pe 90 zile,
cu rata dobanzii anuale 13%.
a)Care este suma acumulata dupa 5 luni?
b)Ce dobanda se obtine?
Dobanda simpla
4) Se plaseaza la banca suma de 10.000 lei pentru 60 zile, cu rata
dobanzii anuale 12%. La scadenta, suma finala este plasata pe 90 zile,
cu rata dobanzii anuale 13%.
a)Care este suma acumulata dupa 5 luni?
b)Ce dobanda se obtine?

a) Sf1=Si+D1=Si+Si*rd1*t1=Si*(1+rd1*t1)=10.000*(1+12%*60/360)=1
0.200

Sf2=Sf1+D2=Sf1+Sf1*rd2*t2=Sf1*(1+rd2*t2)=10.200*(1+13%*90/360)
=
Dobanda compusa
• t>1 an - Daca perioada de timp pe care este imprumutata (depusa) o
suma depaseste perioada de timp la care se refera dobanda, atunci se
calculeaza dobanda compusa.
• Dobanda simpla a unei perioade se adauga la suma initiala
(imprumutata/depusa) pentru a produce, la randul ei, dobanda in
perioada urmatoare s.am.d
• t=1 an; D1=Si*rd*360/360; S1=Si+D1= Si+Si*rd= Si(1+rd)
• t=2 ani; D2=S1*rd; S2=S1+D2=S1+S1*rd =S1*(1+rd)=Si*(1+rd)*(1+rd)=
Si*(1+rd)2
• t=n ani; Sn=Si*(1+rd)n

1)Presupunem că avem un depozit pe 1 an de zile, cu o valoare de

Dobanda compusa
2) Se depune la banca suma de 10.000 lei, sub forma de depozit pe 4
ani, cu rata dobanzii 6% pe an. La scadenta, capitalul rezultat este
plasat in continuare pe 2 ani, cu rata dobanzii 8% pe an.
Care este suma disponibila dupa 6 ani si ce dobanda se castiga?
Dobanda compusa
2) Se depune la banca suma de 10.000 lei, sub forma de depozit pe 4
ani, cu rata dobanzii 6% pe an. La scadenta, capitalul rezultat este
plasat in continuare pe 2 ani, cu rata dobanzii 8% pe an. Care este suma
disponibila dupa 6 ani si ce dobanda se castiga?

• Sf4=Si*(1+rd1)4 =10.000 *(1+6%)4 =10.000*(1+0,06)4

=10.000*1,26247696=12.624,7696 lei
• Sf6=Sf4*(1+rd2)2 =12.624,7696 *(1+rd2) 2 =12.624,7696 *(1+8%) 2 =
14.725,53 lei
• D=Sf6-Si = 4.725,53 lei
Dobanda compusa

3) Se constituie un depozit la termen pe 5 ani, in suma de 20.000 lei, cu

rata dobanzii 10% pe an. La scadenta, suma rezultata se depune la
aceeasi banca 8 luni, cu rata dobanzii 8% pe an.
Care este dobanda castigata la sfarsitul perioadei?
Dobanda compusa

3) Se constituie un depozit la termen pe 5 ani, in suma de 20.000 lei, cu

rata dobanzii 10% pe an. La scadenta, suma rezultata se depune la
aceeasi banca 8 luni, cu rata dobanzii 8% pe an.
Care este dobanda castigata la sfarsitul perioadei?

• Sf5=Si*(1+d1) 5
• Sf=Sf5*(1+d2*t) =Si*(1+d1)5*(1+d2*t) =
20.000*(1+10%)5*(1+8%*8/12) =33.928,08 lei
• D= Sf-Si = 13.928,08 lei
Dobanda compusa
4) Ce dobanda se castiga dupa 3 ani si 7 luni pentru un depozit de
12.000 lei, daca rata dobanzii anuale a fost 10% in primii 2 ani si 8% in
perioada urmatoare?
Dobanda compusa
4) Ce dobanda se castiga dupa 3 ani si 7 luni pentru un depozit de
12.000 lei, daca rata dobanzii anuale a fost 10% in primii 2 ani si 8% in
perioada urmatoare?

• Sf=Si*(1+d1)2*(1+d2*t)*(1+d2*t)
=12.000*(1+10%)2*(1+8%*12/12)*(1+8%*7/12)=16.413,41 lei
• D =Sf-Si =4.413,41 lei
5) In urma cu doi ani a fost imprumutata o suma de 45.000 lei in regim de
dobanda compusa.
Astazi trebuie restituita suma de 58.482 lei.
Care a fost rata dobanzii?
Rambursarea creditelor
SEMINAR 3
Rambursarea creditelor

• 1. Sa se intocmeasca tabloul de rambursare pentru un credit de

400.000 lei, rambursabil in 4 ani, in transe anuale egale,cu rata
dobanzii 10% pe an.
• An Transa Dobanda T+D Credit ramas
• 1 100.000 400.000*10%=40.000 140.000 300.000
• 2 100.000 300.000*10%=30.000 130.000 200.000
• 3 100.000 200.000*10%=20.000 120.000 100.000
• 4 100.000 100.000*10%=10.000 110.000 0
• total 400.000 100.000 500.000
Rambursarea creditelor

Refaceti tabelul precedent daca exista doi ani perioada de gratie (nu se
plateste transa).
Rambursarea creditelor

Refaceti tabelul precedent daca exista doi ani perioada de gratie (nu se
plateste transa).

• An Transa Dobanda T+D Credit

ramas
•1 0 400.000*10%=40.000
40.000 400.000
•2 0 400.000*10%=40.000 40.000
400.000
•3 200.000 400.000*10%=40.000 240.000 200.000
•4 200.000 200.000*10%=20.000 220.000 0
Rambursarea creditelor

2 ani, Transe semestriale egale

Rambursarea creditelor

2 ani, Transe semestriale egale

Sem. Transa Dobanda T+D Credit ramas

1 100.000 400.000*10%*1/2=20.000 120.000 300.000

2 100.000 300.000*10%*1/2=15.000 115.000 200.000

3 100.000 200.000*10%*1/2=10.000 110.000 100.000

2 ani, transe trimestriale egale, perioada de
gratie 1 an
2 ani, transe trimestriale egale, perioada de
gratie 1 an
• Trim.Transa Dobanda
T+D Cr. ramas
•1 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000
•2 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000

•3 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000

•4 0 400.000*10%*1/4=10.000 10.000 400.000

• 5 100.000 400.000*10%*1/4 10.000 110.000
300.000
• 6 100.000 300.000*10%*1/4=7.500 107.500
200.000
 Analiza costurilor
intreprinderii. Metoda
costurilor complete
Costuri directe – Costuri indirecte
Metoda costurilor complete

Costuri complete reprezinta acele costuri care iau in considerare toate

cheltuielile efectuate pentru obtinerea unui produs, lucrare, serviciu
(costul contabil).

Metoda costurilor complete (metoda de calculatie a costurilor)

Calculatia costurilor complete are drept scop cuantificarea costului
care va servi orientarii politicii tarifare a companiei și care va explica
rezultatul intreprinderii, prin compararea prețului de vânzare cu costul
complet, la nivelul fiecărui produs (bunuri sau servicii).
Cheltuieli directe – Cheltuieli indirecte
• Cheltuielile directe sunt cheltuieli specifice unui singur purtator de
cost (produs, serviciu, lucrare, comandă, fază, activitate, funcţie,
centru etc.) şi sunt incluse direct în costuri.
• Este vorba, cel mai adesea, de costul de achiziţie al materiilor prime şi
materialelor directe utilizate in procesul de fabricatie (metal, lemn,
stofa etc), cheltuielile de personal (muncitori, tehnicieni etc), implicat
direct in procesul de productie (salarii, asigurări şi protecţia socială
etc), precum si alte cheltuieli directe.

• Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica in

mod direct pe un anumit obiect de calculaţie, ci privesc întreaga
producţie a unei secţii sau a intreprinderii în ansamblul ei.
Costuri directe – Costuri indirecte
Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor generate de procesul de
productie.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie
al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume:
materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi
alte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de
producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Aceste costuri se diferentiaza in:

• Costuri directe de productie (ex: costul de achizitie al materiilor prime si
materialor consummate productive, costul cu manopera directa)
• Costuri indirecte de productie care cuprinde costurile comune sectoarelor
productive (ex: energie electrica, apa, intretinere si reparatii, amortizare, salarii
Aplicatia 1.
O societate cultiva 3 ha cu caisi si 2 ha cu persici. Costurile directe sunt de
1.000 lei/ha de caisi si 1.200 lei/ha de piersici.
Costurile indirecte sunt de 2.000 lei si sunt repartizate in functie de suprafata
cultivata (baza de repartizare).
Productia obtinuta a fost de 200 kg caise/ha si de 250 kg piersici la hectar.
Se cere:
a) Costurile totale si unitare de productie ale celor doua produse
b) Preturile de vanzare unitare ale celor doua produse, stiind ca societatea
aplica o marja de profit de 30%.
c) Cifra de afaceri in urma vanzarii intregii productii
d) Rezultatul in urma vanzarii intregii productii
Rezolvare –a) Determinarea costului de productie
total şi unitar al fiecărui produs:
Costul de productie total = costuri directe + costuri indirecte repartizate

Explicaţie Caise Piersici

1. Costuri directe
2. CIS repartizate (CIS=2.000 lei)
(pe baza ponderii)

3. COST de productie TOTAL (1+2)

4. Productia obtinuta
5. Costul de productie unitar (3/4)
(lei/buc)
Rezolvare –a) Determinarea costului de productie
total şi unitar al fiecărui produs:
Costul de productie total = costuri directe + costuri indirecte repartizate

Explicaţie Caise Piersici

1. Costuri directe 1.000*3ha=3.000 1.200*2ha=2.400

2. CIS repartizate (CIS=2.000 lei) 2.000*3/5= 1.200 2.000*2/5=800

(pe baza ponderii)

3. COST de productie TOTAL (1+2) 4.200 lei 3.200 lei

4. Productia obtinuta 200*3 ha=600 kg 250*2 ha=500 kg

5. Costul de productie unitar (3/4) 7 lei/kg 6,4 lei/kg

(lei/buc)
Rezolvare – b)Determinarea pretului de vanzare
c) Determinarea Cifrei de afaceri d)Determinarea rezultatului global
b) Preţ de vânzare (Pv) = cost complet unitar + marja de profit
• Marja de profit = cost complet unitar * % marja de profit
• Pv/caise =
• Pv/piersici =
c) Determinarea cifrei de afaceri (CA) = productia vanduta*pret de vanzare unitar
d) Determinarea
Explicaţie rezultatului global = Rezultat/caiseCaise
+ Rezultat/piersiciPiersici
1. Cost complet unitar
2. Producţia vândută (buc.)
3. Costul total al produselor vândute (1*2)

4. Preţ de vânzare unitar

5. Venituri din vânzare totale (CA) (2*4)

6. Rezultat pe produs (5-3)

7. Rezultat global
Rezolvare – b)Determinarea pretului de vanzare
c) Determinarea Cifrei de afaceri d)Determinarea rezultatului global
b) Preţ de vânzare (Pv) = cost complet unitar + marja de profit
• Marja de profit = cost complet unitar * % marja de profit
• Pv/caise = 7 * 1,30 = 9,1 lei/kg; Pv/piersici = 6,4* 1,30= 8,32 lei/kg
c) Determinarea cifrei de afaceri (CA) = productia vanduta*pret de vanzare unitar
d) Determinarea rezultatului global = Rezultat/caise + Rezultat/piersici
Explicaţie Caise Piersici
1. Cost complet unitar 7 lei/kg 6,4 lei/kg
2. Producţia vândută (buc.) 600 buc 500 buc
3. Costul total al produselor vândute (1*2) 4.200 lei 3.200 lei

4. Preţ de vânzare unitar 9,1 lei/kg 8,32 lei/kg

5. Venituri din vânzare totale (CA) (2*4) 5.460 lei 4.160 lei

6. Rezultat pe produs (5-3) 1.260 lei 960 lei

7. Rezultat global 2.220 lei
Rezolvare - Repartizarea costurilor indirecte (pe
baza coeficientului de repartizare)
Repartizarea costurilor indirecte de producţie (CIS)
a. Alegerea bazei de repartizare(BR): BR = suprafata cultivata
• BR/caise= 3 ha
• BR/piersici = 2 ha
• ∑BR = 5ha

b. Calculul coeficientului de repartizare sau a cotei de decontare a CIS:

K = CIS/∑BR = 2.000/5 = 400

c. Determinarea cotei CIS repartizată fiecărui produs:

• CIS/A = BR/A * K = 3* 400 = 1.200 lei
Aplicatia 2.
• O societate inregistreaza intr-o perioada de gestiune urmatoarele
cheltuieli:
• Cheltuieli directe: produs A - 15.410 lei; produs B – 10.240 lei
• Cheltuieli indirecte (comune) de sectie: 14.560 lei
• Cheltuieli indirecte (comune) de desfacere: 2.000 lei

• Baza de repartizare:
- Pentru cheltuielile indirecte de sectie – BR=costurile directe.
- Pentru cheltuielile indirecte de desfacere – BR=costurile de sectie (de
productie).
Rezolvare –a) Determinarea costului de productie
total şi unitar al fiecărui produs:
Explicaţie Produs A Produs B
1. Costuri directe 15.410 10.240
2. CIS repartizate (CIS=14.560 lei) 14560*15410/25650 =8747,35 14560*10240/25560
= 5812,65
3. = COST de productie (sectie)TOTAL (1+2) 24.157,35 16.052,65
4. CI desfacere repartizate (C Desf=2.000 lei) 2000*24157,35/40210=1201,5 2000*16062,65/40210=798,
6 44
5. = COST complet comercial TOTAL (3+4) 25.358,91 16.851,09
4. Productia obtinuta (qv) 200 buc 100 buc
5. Costul complet comercial unitar (3/4) (lei/buc) 126,79 lei/buc 168,51 lei/buc

6. Pret de vanzare unitar (CCC +Marja de profit) pvu 156,79 lei/buc 198,51 lei/buc
7 CA = qv * pvu 31.358,91 lei 19.851,09 lei
8. Rezultat =V – Ch = CA – CCC (total) 6000 lei (profit) 3000 lei (profit)
Analiza costurilor
intreprinderii.
Metoda Direct-Costing
Costuri variabile – Costuri fixe
Metoda costurilor partiale

Indicatori specifici Metodei Direct-Costing

1. Punctul de echilibru (Pe)

2. Factorul de acoperire (Fa)
3. Coeficientul de siguranta (Ks)
4. Intervalul de siguranta (Is)
Punctul de echilibru
• 1. Punctul de echilibru (denumit si pragul de rentabilitate sau punct
critic) (Pe) evidentiaza volumul de activitate pentru care
întreprinderea nu inregistreaza nici pierdere, dar nici pierdere.
• Pe = CF/cbu , cbu = pvu – cvu (productie omogena)
• Pe = CF/cbu, cbu=CB/Σqvi (productie eterogena)
Factorul de acoperire
2. Factorul de acoperire (Fa) ajuta managerii in
luarea deciziilor privind optimizarea programului de
productie şi vânzare. Acest indicator apreciaza
rentabilitatea potenţială si furnizează informaţii
despre produsele care au capacitatea cea mai mare
de a absorbi cheltuielile fixe şi de a aduce profit.
a) Pe produse: Fai = CBi /CAi * 100
• unde: CBi = contribuţia de acoperire globală la
nivelul produsului i;
Coeficientul de siguranţă
3. Coeficientul de siguranţă (Ks) sau marja de siguranţă exprimă în
suma relativa (procentual) cu cât pot scădea vânzările pana la punctul
de echilibru, astfel incat intreprinderea să nu intre în zona pierderilor.
Acest indicator se calculeaza:
• a) ca raport între volumul total al desfacerii (CA) din care se deduce
cifra de afaceri critică (CA*) şi volumul total al desfacerii, înmulţit cu
100:
Ks = CA - CA* / CA * 100
• b) ca raport între rezultatul total (profit)(R) şi contribuţia de acoperire
globală, la nivelul întregii producţii fabricate şi vândute (CB), înmulţit
cu 100:
Intervalul de siguranţă (Is)
4. Intervalul de siguranţă (Is) exprimă în suma absoluta cu cât pot
scădea vânzările pana la punctul de echilibru, astfel incat intreprinderea
să nu intre în zona pierderilor.
Is = CA – CA*
Aplicatia 1_ Pe productie omogena
Se cunosc urmatoarele informatii:
Productie fabricata 3.000 bucati A, cost variabil unitar 900 lei, pret de
vanzare unitar 1.200 lei, costuri fixe 270.000 lei. Care este cantitatea la
punctul de echilibru? (profit =0)

Pe = CF/cbu =
cbu = pvu – cvu
Aplicatia 1 - Rezolvare
• Punctul de echilibru se determină folosind relaţia de calcul:
Pe = CF/cbu
• cbu = pv – cv = 1.200 – 900 = 300 lei
• Pe = CF/ cbu = 270.000/300 = 900 bucati
Interpretare rezultat: In condiţiile fabricării şi vânzării produsului A,
întreprinderea trebuie să producă şi să vândă 900 bucati pentru a se
situa la nivelul punctului de echilibru (venituri=cheltuielile si
rentabilitatea 0).
Orice unitate de produs fabricată şi vândută peste această cantitate va
aduce un profit de 300 lei, după cum orice produs nevândut sau
nefabricat implică o pierdere de 300 lei.
 Aplicatia 2_ Pe productie eterogena
Se cunosc urmatoarele informatii:
Explicaţii Produse Total

A B

1. Cantitate produse fabricate şi vândute (qv) 1.000 buc 700 buc 1.700 buc

2. Preţ de vânzare unitar (pvu) 100 lei/buc 50 lei/buc

3. Cheltuieli variabile totale (CV) 65.000 lei 22.400 lei

87400
4. Cheltuieli fixe 18.000 lei

Sa se determine:
1) Costul unitar (variabil)
2) Pe in conditiile fabricarii si vanzarii intregii productii
3) Determinati structura productiei la nivelul Pe
4) Calculati desfacerea la nivelul Pe (cifra de afaceri critica)
 Aplicatia 2_ Pe productie eterogena
Se cunosc urmatoarele informatii:
Explicaţii Produse Total

A B

1. Cantitate produse fabricate şi vândute (qv) 1.000 buc 700 buc 1.700 buc

2. Preţ de vânzare unitar (pvu) 100 lei/buc 50 lei/buc

3. Cheltuieli variabile totale (CV) 65.000 lei 22.400 lei

4. Cheltuieli fixe 18.000 lei

Sa se determine:
1) Costul unitar (variabil)
2) Pe in conditiile fabricarii si vanzarii intregii productii
3) Determinati structura productiei la nivelul Pe
4) Calculati desfacerea la nivelul Pe (cifra de afaceri critica)
Aplicatia 2 - Rezolvare
1) Cost variabil unitar (cvu) = CV/ qv 2) Pe = CF/cbu =
cvu A = cbu=CB/Σqvi
cvu B = cbu=CA-CV/qvA+qvB
Cifra de afaceri (CA) = qv * pvu
CAA =qv *pvu=
CAB = qv *pvu =
CATotal=

Cost variabil total (CV) = qv *cvu

CVA =
CVB =
CV Total=

Contribuţia bruta (globală) la profit CB = CA-CV

CBA =
CBB =
CBTotal= sau CB = CATotal - CVTotal
Aplicatia 2 - Rezolvare
1) Cost variabil unitar (cvu) = CV/ qv 2) Pe = CF/cbu = 18.000/28 = 643 buc A+B
cvu A = 65.000 lei/1000 buc=65 lei/buc cbu=CB/Σqvi = 47.600/1.700 = 28 lei/buc
cvu B = 22.400 lei/700 buc=32 lei/buc cbu=CA-CV/qvA+qvB

Cifra de afaceri (CA) = qv * pvu

CAA =qv *pvu= 1.000 buc*100 = 100.000 lei
CAB = qv *pvu = 700 buc*50 = 35.000 lei
CATotal= 135.000 lei

Cost variabil total (CV) = qv *cvu

CVA = 1.000 buc*65 = 65.000 lei
CVB = 700 buc*32 = 22.400 lei
CV Total= 87.400 lei

Contribuţia bruta (globală) la profit CB = CA-CV

CB = 100.000 – 65.000 = 35.000 lei
CB = 35.000 – 22.400 = 12.600 lei
CBTotal= 47.600 lei sau CB = CATotal- CVTotal
Aplicatia 2 - Rezolvare
3) Structura productiei la nivelul punctului de echilibru (qPe=?)
a.Determinarea ponderii fiecărui produs în total producţie: gi = qvi/ Σqvi
gA = qvA/qvA+qvB=
gB =

b. Stabilim structura punctului de echilibru: qPei = gi * Pe

• qPeA = gA * Pe =
• qPeB = gB * Pe =
Prin urmare, pentru a nu obtine nici profit, nici pierdere, societatea
trebuie sa produca si sa vanda ……… buc A, si …….. buc B.
Aplicatia 2 - Rezolvare
3) Structura productiei la nivelul punctului de echilibru (qPe=?)
a.Determinarea ponderii fiecărui produs în total producţie: gi = qvi/ Σqvi
gA = qvA/qvA+qvB=1000/1700*100= 58,82%
gB = qvB/qvA+qvB= 700/1700*100= 41,18%

b. Stabilim structura punctului de echilibru: qPei = gi * Pe

• qPeA = gA * Pe = 58,82%*643 = 378 buc A
• qPeB = gB * Pe = 41,18 %*643 = 265 buc B
Pe = 643 buc A+B
Prin urmare, pentru a nu obtine nici profit, nici pierdere, societatea
trebuie sa produca si sa vanda 378 buc A si 265 buc B.
Aplicatia 3
• Se cunosc urmatoarele informatii:
• Q=10.000 buc A
• Pvu = 20 lei
• Cvu=16 lei
• CF = 8.000 lei

• Calculati indicatorii de baza si indicatorii specifici metodei Direct-

costing
Indicatori de baza (primari) Indicatori specifici (de eficienta)
1. Cifra de afaceri (CA) = qv * pvu 1. Punctul de echilibru
CA = qv *pvu = Pe = CF/cbu =
2. Cost variabil total (CV) = qv *cvu 2. Factorul de acoperire
CV = qv *cvu = Fa= CB/CA * 100
Sau
Fa= CF/ CA* * 100
CA* = qPe *pvu =
3. CF= 3. Coeficientul de siguranţă
Ks = CA-CA*/CA*100 =
sau
Ks = R/CB * 100 =
4. Contribuţia bruta unitara la profit 4. Intervalul de siguranta
cbu = pvu– cvu = Is = CA – CA*
Is =
5. Contribuţia bruta (globală) la profit Interpretare indicatori specifici
CB = CA-CV =
6 Rezultat (profit/pierdere) = Venituri – Cheltuieli = CA – OBS: Pentru a putea fi interpretate rezultatele obtinute, va rog sa
(CV+CF)= CA- CV – CF = Contribuţia brută la profit (CB) – urmariti in cursul 2 semnificatia economica a acestor indicatori: Pe, Fa,
Costul fix (CF)= 32000 lei (profit) Ks, Is.
 Aplicatia 3 - Rezolvare
Indicatori de baza (primari)
1. Cifra de afaceri (CA) = qv * pvu
CA = qv *pvu = 10.000 buc * 20 lei = 200.000 lei
2. Cost variabil total (CV) = qv *cvu
CV = qv *cvu = 10.000 buc * 16 lei = 160.000 lei
3. CF= 8.000 lei
4. Contribuţia bruta unitara la profit
cbu = pvu– cvu =20-16 =4 lei/buc
5. Contribuţia bruta (globală) la profit
CB = CA-CV = 200.000 – 160.000 = 40.000 lei
CB = cbu*qv
6 Rezultat (profit/pierdere) = Venituri – Cheltuieli = CA –
(CV+CF)= CA- CV – CF = Contribuţia brută la profit (CB) –
Costul fix (CF)= 40.000 - 8.000 =32.000 lei (profit)
Indicatori specifici (de eficienta)
1. Punctul de echilibru
Pe = CF/cbu = 8.000 /4 = 2.000 bucati
2. Factorul de acoperire
Fa= CB/CA * 100 = 40.000/200.000 *100 = 20%
Sau
Fa= CF/ CA* * 100 = 8.000/40.000 lei *100 = 20%
CA* = qPe *pvu = 2.000 buc * 20 lei = 40.000 lei
3. Coeficientul de siguranţă
Ks = CA-CA*/CA*100 =200.000 – 40.000/200.000 *100 = 80 %
Sau
Ks = R/CB * 100 = 32.000/40.000 *100 = 80%
4. Intervalul de siguranta
Is = CA – CA*
Is = 200.000 – 40.000 = 160.000 lei
Interpretare Is: În suma absoluta, vânzările pot înregistra o scădere cu
maximum 160.000 lei, pentru ca întreprinderea să nu intre în zona
pierderilor.
OBS: Pentru a putea fi interpretate rezultatele obtinute, va rog sa
urmariti in cursul 2 semnificatia economica a acestor indicatori: Pe, Fa,
Ks, Is.
Aplicatia 4
O societate obtine din procesul de fabricatie 1.200 bucati, pret de
vanzare 30 lei/bucata, costurile fixe sunt 4.000 lei.
Determinati costul variabil unitar astfel incat profitul sa fie 6.000 lei, in
conditiile in care se vinde intreaga productie obtinuta.
• Rezolvare :
• qv= 1.200 buc
• Pv =30 lei/buc
• CF= 4.000 lei
• cvu= ? a.i P= 6.000 lei
• P =Venituri – Cheltuieli = CA-(CV+CF) = q*pv-q*cvu -CF
Aplicatia 4 - Rezolvare
ORezolvare :
• qv= 1.200 buc
• Pv =30 lei/buc
• CF= 4.000 lei
• cvu= ? a.i P= 6.000 lei
• P =Venituri – Cheltuieli = CA-(CV+CF) = q*pv-q*cvu -CF=>
• q*cvu= q*pv-CF -P
• cvu= (q*pv-CF-P) /q =
• cvu = (1.200*30 - 4.000 - 6.000) /1.200
• => cvu= 21,66 lei/bucata
Aplicatia 5
• Cifra de afaceri este 360.000 lei, costurile variabile totale 120.000 lei,
productia obtinuta 80 bucati, costurile fixe 173.250 lei. Cate bucati ar
trebui fabricate pentru a obtine profit 0, daca costul variabil unitar
scade cu 10% ?
• Rezolvare :
• CA=360.000 lei
• CV=120.000 lei
• q=80 buc
• CF=173.250 lei
• Cvu scade cu 10%
• P=0
Aplicatia 5 - Rezolvare
• Rezolvare :
• CA=360.000 lei
• CV=120.000 lei
• q=80 buc
• CF=173.250 lei
• Cvu scade cu 10%
• P=0
• q1=?
• CA =360.000=pv*q =>pv=360.000/80 =4.500 lei/buc
• CV=120.000=cvu*q=> cvu=120.000/80=1.500 lei /buc
 Situatii financiare
Aplicatii-bilantul contabil
seminar 7
1. Incadrati urmatoarele elemente patrimoniale in structurile
specifice bilantului: active (imobilizate si circulante), capitaluri
proprii si datorii

Terenuri, materii prime, ambalaje, mijloace de transport, materiale de

natura obiectelor de inventar, furnizori, credite bancare pe 5 luni,
credite bancare pe 3 ani, dobanzi aferente creditelor bancare,
constructii, casa in lei, TVA de plata, TVA de recuperat, marfuri, impozit
pe profit, materiale consumabile, produse finite, conturi la banci in lei,
clienti, salarii datorate angajatilor, avansuri acordate salariatilor, capital
social, rezultatul exercitiului, utilaje, programe informatice, rezerve,
dividende de plata, brevete, licente, imprumuturi acordate altor
societati.
Rezolvare
Active Active circulante<1an Capitaluri proprii Datorii
imobilizate>1an
1.Imobilizari 1.Stocuri
necorporale

2.Imobilizari corporale 2.Creante (drepturi)

3.Imobilizari
financiare 3.Investitii financiare
pe termen scurt

4.Disponibilitati
banesti
Rezolvare
Active Active circulante<1an Capitaluri proprii Datorii
imobilizate>1an
1.Imobilizari 1.Stocuri Capital social Furnizori
necorporale Materii prime Rezultatul exercitiului Credite bancare pe 5 luni
Programe informatice Material de natura Rezerve Credite bancare pe 3 ani
Brevete obiectelor de inventar Dobanzi aferente
Licente Marfuri creditelor bancare
2.Imobilizari corporale Materiale consumabile TVA de plata
Terenuri Produse finite Impozitul pe profit
Mijloace de transport Ambalaje Salarii datorate
Constructii 2.Creante (drepturi) angajatilor
Utilaje Clienti Dividende de plata
3.Imobilizari TVA de recuperat
financiare Avansuri acordate
Imprumuturi acordate salariatilor
altor societati 3.Investitii financiare
pe termen scurt
4.Disponibilitati
banesti
Casa in lei
2. Selectati si determinati marimea activelor circulante, dintre
urmatoarele elemente bilantiere (lei):
Marfuri 2500, furnizori 4200, clienti 3500, conturi la banci in lei 14000,
impozit pe profit datorat 2200, casa in lei 12000, avansuri acordate
personalului 2200, capital social 2500, TVA de recuperat 1000.
Rezolvare
Active circulante<1an
1.Stocuri
Marfuri 2500
2.Creante (drepturi)
Clienti 3500
Avansuri acordate personalului 2200
TVA de recuperate 1000
3.Investitii financiare pe termen scurt
4.Disponibilitati banesti
Conturi la banci in lei 14000
Casa in lei 12000
Total active circulante=35200 lei
3. Precizati care este marimea capitalurilor proprii ale societatii
“DIVERS”SRL, cunoscand ca pasivul bilantier cuprinde (lei):

capital social 5000, credite bancare pe termen lung 80.000, dobanzi

aferente creditelor bancare 6000, prime de capital 1500, furnizori
48000, rezerve 7000, rezultat reportat (pierdere) 2000, rezultatul
exercitiului (profit) 16000, impozit pe salarii datorat 1900.
a) 31500 lei
b) 27500 lei
c) 85000 lei
d) 107500 lei
Rezolvare

Capitaluri proprii
Capital social 5000
Prime de capital 1500
Rezerve 7000
Rezultat reportat (pierdere) 2000
Rezultatul exercitiului (profit) 16000

Total capitaluri proprii=27500 lei

RASPUNS : b) 27500 lei

Obs: Rezultatul negativ (pierderea) se ia in calcul cu semnul”-“,
iar rezultatul pozitiv (profit) se ia in calcul cu semnul”+“;
4. Precizati care este marimea datoriilor societatii
“DIVERS”SRL, cunoscand (lei):
credite bancare pe termen lung 90000, dobanzi
aferente creditelor bancare pe termen lung 7000,
credite bancare pe termen scurt 20000, dobanzi
aferente creditelor bancare pe termen scurt 1800,
furnizori 30000, furnizori de imobilizari 20000, clienti
24000, impozit pe profit datorat 1600, capital social
2000, rezultatul exercitiului (profit) 10000, impozit pe
salarii datorat 1200, dividende de plata 4000, creditori
diversi 12000, TVA de plata 5000.
Rezolvare
Datorii
 credite bancare pe termen lung 90000
 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 7000
 credite bancare pe termen scurt 20000
 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 1800
 furnizori 30000
 furnizori de imobilizari 20000
 impozit pe profit datorat 1600
 impozit pe salarii datorat 1200
 dividende de plata 4000
 creditori diversi 12000
 TVA de plata 5000.

RASPUNS : b) 192600 lei

Total datorii=192600 lei
5. Bilantul societatii Alfa SRL cuprinde urmatoarele elemente
patrimoniale (lei):
• Marfuri 3.000
• Autoturism 20.000
• Conturi la banci 17.000
• Utilaje 10.000
• Credite bancare pe termen lung 10.000
• Furnizori 13 000

Capitalurile proprii ale societatii sunt in marime de………………

5. Bilantul societatii Alfa SRL cuprinde urmatoarele elemente
patrimoniale (lei):
• Marfuri 3.000
• Autoturism 20.000
• Conturi la banci 17.000
• Utilaje 10.000
• Credite bancare pe termen lung 10.000
• Furnizori 13 000

Capitalurile proprii ale societatii sunt in marime de………………

Activ – Datorii = Capitaluri proprii

(3000+20000+17000+10000) – (10000+13000)=27000 lei
6. Intocmiti bilantul societatii “ALFA” SRL, in modelul cont (tabelar),
cunoscand ca societatea dispune de urmatoarele elemente bilantiere
(lei):
• capital social 2000, mijloace fixe 8000, marfuri 500, clienti 5000,
rezerve 300, conturi la banci 4000, Casa 1000, furnizori 9000, credite
bancare pe termen scurt 6000, impozit pe profit 1200.

Obs: Modelul cont al bilantului are la baza ecuatia bilantiera

(patrimoniala)
• ACTIV=PASIV sau ACTIV=CAPITALURI PROPRII+DATORII
S.C. ALFA SRL Bilant intocmit la 31.12.N (lei)

ACTIV Sume PASIV Sume

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

S.C. ALFA SRL Bilant intocmit la 31.12.N (lei)

ACTIV Sume PASIV Sume

Mijloace fixe 8000 Capital social 2000
Marfuri 500 Rezerve 300
Clienti 5000 Furnizori 9000
Conturi la banci 4000 Credite bancare pe termen 6000
Casa 1000 scurt 1200
Impozit pe profit

TOTAL ACTIV 18500 TOTAL PASIV 18500

7.1 Intocmiti bilantul societatii “P”SRL la constituirea
sa.
Domnul X decide sa-si investesca micile economii intr-o afacere
profitabila: confectionarea si repararea de incaltaminte.

Ca urmare, el infiinteaza societatea “P” SRL, pentru care transmite

urmatoarele bunuri sub forma de aport:
Aport in numerar- depus in contul de la banca 25.000 lei
Aport in natura: Instrumente de lucru (ciocan, nicovala, calapoade)
5.000 lei
• Societatea emite 30 de parti sociale in valoare de 1000 lei bucata si le
transmite domnului X.
S.C. P SRL Bilant intocmit la constituire (lei)

ACTIV Sume PASIV Sume

TOTAL ACTIV TOTAL PASIV

S.C. P SRL Bilant intocmit la constituire (lei)

ACTIV Sume PASIV Sume

Conturi la banci 25000 Capital social 30000
Materiale de natura 5000
obiectelor de
inventar

TOTAL ACTIV 30000 TOTAL PASIV 30000

7.2 Intocmiti bilantul societatii “P”SRL la inchiderea
exercitiului (31.12.N) – modelul CONT (bilateral)
• La zece luni de la infiintarea societatii “P” SRL, situatia patrimoniului se prezinta astfel (lei):

 Constructie 200.000  Pantofi aflati in stoc in vederea vanzarii

 Autoturism 60.000 50.000
 Capital social 30.000  Calapoade 7.000
 Rezerve 6.000  Adezivi si coloranti 3.000
 Piele neagra 25.000  Numerar in casieria societatii 10.000
 Disponibil in contul bancar 40.000  Clienti 65.000
 Linie tehnologica de obtinere a incaltamintei  Impozite si taxe datorate 15.000
300.000  Rezultatul exercitiului (profit/pierdere) X
 Credite bancare pe termen lung 600.000
 Furnizori 80.000
 S.C. P SRL Bilant intocmit la 31.12.N (lei)

ACTIV Sume PASIV Sume

 Active imobilizate 560.000  Capitaluri proprii
 Constructie 200.000  Capital social
36.000+X
 Autoturism 60.000  Rezerve
30.000
 Echipamente tehnologice (Linie tehnologica de 300.000  Rezultatul exercitiului 6.000
(profit/pierdere)
obtinere a incaltamintei) X= 29.000
 Active circulante 200.000 (760.000 -
 Materii prime (Piele neagra) 25.000  Datorii 731.000)
 Conturi la banci (Disponibil in contul bancar) 40.000  Credite bancare TL
 Produse finite (Pantofi aflati in stoc ptr vanzare) 50.000  Furnizori 695.000
 Mat nat. obiectelor de inventar (Calapoade) 7.000  Impozite si taxe datorate
600.000
 Materiale consumabile (Adezivi si coloranti) 80.000
3.000 15.000
 Casa (Numerar in casieria societatii) 10.000
 Clienti
65.000

TOTAL ACTIV 760.000 TOTAL PASIV 760.000

Analiza poziţiei financiare
a întreprinderii
 Bilant in modelul CONT (bilateral)
Bilanţ
intocmit la 31.12.N

ACTIV SOLD LA PASIV SOLD LA

01.01.N 31.12.N 01.01.N 31.12.N

1. ACTIVE A1(i) A1(i+1) 1. CAPITALURI P1(i) P1(i+1)

IMOBILIZATE A11(i) A11(i+1) PROPRII
1.1. Necorporale A12(i) A12(i+1) 1.1. Capital social P11(i) P11(i+1)
1.2. Corporale A13(i) A13(i+1) 1.2. Prime de capital P12(i) P12(i+1)
1.3. Financiare A2(i) A2(i+1) 1.3. Rezerve P13(i) P13(i+1)
2. ACTIVE A21(i) A21(i+1) 1.4. Rezultat (Profit +, P14(i) P14(i+1)
CIRCULANTE A22(i) A22(i+1) Pierdere -)
2.1. Stocuri A23(i) A23(i+1) 2. PROVIZIOANE P2(i) P2(i+1)
2.2. Creanţe PENTRU RISCURI ŞI
2.3. Investiţii financiare pe A24(i) A24(i+1) CHELTUIELI P3(i) P3(i+1)
termen scurt A3(i) A3(i+1) 3. DATORII P31(i) P31(i+1)
2.4. Casa şi conturi la bănci 3.1. Pe termen scurt P31(i) P32(i+1)
3. CHELTUIELI IN 3.2. Pe termen lung P4(i) P4(i+1)
AVANS 4. VENITURI IN
AVANS

TOTAL ACTIV A(i) A(i+1) TOTAL PASIV P(i) P(i+1)

 Studiu de caz
In baza datelor din bilantul de mai jos,
efectuati
1) Analiza structurii patrimoniului,
pe baza ratelor de structura a activului si a
ratelor de structura a pasivului.
2) Interpretati rezultatele obtinute.
 Analiza structurii activului
Analiza elementelor de activ bilantier are drept scop reflectarea apartenentei
sectoriale a societatii, in functie de natura activitatii desfasurate.
Principalele rate ale structurii activului sunt:

a) Rata activelor imobilizate

Activele imobilizate
 100
Total activ
Imobilizări necorporale
Rata imobilizărilor necorporale  100
Total activ

Imobilizări corporale
Rata imobilizărilor corporale  100
Total activ

Imobilizări financiare
Rata imobilizărilor financiare  100
Total activ
 b) Rata activelor circulante
Active circulante
 100
Total activ
Stocuri
R
a
t
as
to
c
ur
i
l
or= 
100
Total
activ

ţişi
Clien
conturi
asimila
R
at
a c
re
anţ
elo
rco
mer
cia
le= 100
Total
activ

ă
itţişi
Disponibil
active
asimilate
R
atad
is
pon
ib
ilită
ţilo
r= 
100
Totalactiv
 Bilant in modelul CONT (bilateral)
Bilanţ
intocmit la 31.12.2021

ACTIV SOLD LA PASIV SOLD LA

2020 2021 2020 2021

1. ACTIVE 1. CAPITALURI
IMOBILIZATE 735 850 PROPRII 1048 1634
1.1. Necorporale 15 20 1.1. Capital social 633 687
1.2. Corporale 700 800 1.2. Prime de capital 100 120
1.3. Financiare 20 30 1.3. Rezerve 50 40
2. ACTIVE 1.4. Rezultat (Profit +, 265 787
CIRCULANTE 1790 2100 Pierdere -)
2.1. Stocuri 700 680 2. PROVIZIOANE
2.2. Creanţe 1000 1220 PENTRU RISCURI ŞI 20 30
2.3. Investiţii financiare pe 40 50 CHELTUIELI
termen scurt 3. DATORII
2.4. Casa şi conturi la bănci 50 150 3.1. Pe termen scurt 1304 1139
3. CHELTUIELI IN 3.2. Pe termen lung 163 162
AVANS 10 15 4. VENITURI IN 0 0
AVANS

TOTAL ACTIV 2535 2965 TOTAL PASIV 2535 2965

 Analiza structurii surselor de finanţare
a) Rata stabilităţii financiare
Capital permanent
 100
Total pasiv
Rata stabilitatii financiare reflecta ponderea capitalurilor permanente
in totalul surselor de finantare.

Total Pasiv = Capitaluri proprii + Datorii

Datorii = Datorii pe termen lung + Datorii pe termen scurt

Capital permanent = Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung

Obs: Cu cat capitalurile proprii au o pondere mai mare in total pasiv, cu atat mai
putin firma va fi nevoita sa apleze la credite bancare pentru a-si finanta
activitatea.
Analiza structurii surselor de finanţare
a) Rata stabilităţii financiare
Capital permanent
 100
Total pasiv
2020:
2021:

Interpretare:
 Analiza structurii surselor de finanţare
a) Rata stabilităţii financiare
Capital permanent
 100
Total pasiv

2020: (1048+163)/2535*100 =47,77%

2021: (1634+162)/2965*100 = 60,57%

Interpretare:
Se observa ca ponderea in total pasiv a capitalurilor permanente
este mai mare in anul 2021 comparativ cu 2020, prin urmare
intreprinderea va fi nevoita sa apeleze mai putin la creditele
bancare pentru a-si finanta activitatea.
 Analiza structurii surselor de
finanţare
b) Rata autonomiei financiare globale

Raf = Capitaluri proprii / Total pasiv *100

• Se mai numeste si rata solvabilitatii patrimoniale

• Este de dorit un nivel al ratei >=1/3 (33%)
• Rata pune in evidenta cat din sursele de finantare
apartin proprietarului.
• Cu cat sursele proprii detin o pondere mai
importanta in totalul surselor de finantare, cu atat
autonomia financiara a intreprinderii este mai
ridicata.
 Analiza structurii surselor de
finanţare
b) Rata autonomiei financiare globale

Raf = Capitaluri proprii / Total pasiv *100

2020: 1048/2535*100 =41,34%
2021: 1634/2965*100 = 55,10%
Interpretare:
• Ratele autonomiei globale pun in evidenta faptul ca aprox
50% din sursele de finantare apartin proprietarului, aceste
niveluri depasind nivelul recomandat de 33%.
• In anul 2021 comparativ cu anul 2020 sursele proprii detin
o pondere mai importanta in totalul surselor de finantare,
si, in consecinta, autonomia financiara a intreprinderii este
mai ridicata.
 Analiza structurii surselor de finanţare

• Analiza gradului de indatorare

c) Rata datoriilor curente (pe termen scurt)

Rdts = Datorii curente (pe termen scurt) / Total pasiv *100

d) Rata indatorarii globale (datoriilor totale)

Rig = Datorii totale / Total pasiv *100

 Analiza gradului de indatorare
c) Rata datoriilor curente (pe termen scurt)

Rdts = Datorii curente / Total pasiv * 100

2020: 1304/2535 *100 = 51,43%
2021: 1139/2965 *100 = 38,41%

Interpretare
Se constata ca intreprinderea inregistreaza un nivel ridicat al datoriilor ce au
exigibilitate (scadenta) sub un 1an. Dar se observa ca in anul 2021 rata
datoriilor pe termen scurt a scazut comparativ cu 2020, ceea ce denota o buna
gestionarea acestora, firma urmarind scaderea acestor valori.
Intreprinderea trebuie sa fie preocupata de gasirea resurselor banesti
disponibile pentru achitarea acestor datorii pe termen scurt.
 Analiza gradului de indatorare
d) Rata indatorarii globale (datoriilor totale)

Rig = Datorii totale / Total pasiv *100

2020: 1467/2535 *100 = 57,86%

2021: 1301/2965 *100 = 43,87%
Interpretare
•Rata gradului de indatorare evidentiaza ponderea datoriilor totale (pe termen
scurt si pe termen mediu si lung) in totalul pasivului bilantier. Arata masura in
care sursele imprumutate participa la finantarea activitatii intreprinderii.
•Valoarea max a acestei rate este de 66%, iar o valoare de 50% este
considerate a fi mai sigura.
•Atat in anul 2020, cat si in anul 2021 rata indatorarii globale este sub nivelul
max admis de 66%, ceea ce arata ca indatorarea firmei este mai mica si
autonomia financiara mai mare, iar in anul 2021 rata a scazut sub 50%, ceea
ce confera siguranta in asigurarea resurselor pentru desfasurarea activitatii
societatii.
 Analiza activului net

Activul net reprezintă interesul rezidual al

proprietarilor în activele întreprinderii după
deducerea tuturor datoriilor sale.
a) Metoda sintetică
A nt  A t  D
 Analiza activului net

Metoda sintetică
A nt  A t  D
2020:
2021:
 Analiza activului net

Metoda sintetică
A nt  A t  D
Activul net (Situatia neta)
2020: 2535 – (1304+163) = 1068 mii lei
2021: 2965 – (1139+162) = 1664 mii lei

Interpretare
Datoriile intreprinderii sunt mai mici decat activele totale.
Prin urmare, intreprinderea nu este in pericol de
insolvabilitate.
Lichiditatea
Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se
transforma in bani.
Lichiditatea patrimoniala reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora la
termen, cu resursele financiare existente, obligatiile scadente pe termen
scurt.

a)Rata lichidităţii curente (generală)

Active curente
RLc =
Datorii curente ( pe termen scurt )
- Valoarea subunitara semnifica faptul ca datoriile pe termen scurt nu sunt acoperite de
activele circulante; bun indicator pentru capacitatea de a achita facturile si de a rambursa
creditele contractate
- Valoare minima 1,2-1,8; o rata apropiata de 1 evidentiaza o capacitate de plata
insuficienta pentru a se asigura societatii comerciale o marja de siguranta impotriva
riscului de insolvabilitate.
 Bilant in modelul CONT (bilateral)
Bilanţ
intocmit la 31.12.2021

ACTIV SOLD LA PASIV SOLD LA

2020 2021 2020 2021

1. ACTIVE 1. CAPITALURI
IMOBILIZATE 735 850 PROPRII 1048 1634
1.1. Necorporale 15 20 1.1. Capital social 633 687
1.2. Corporale 700 800 1.2. Prime de capital 100 120
1.3. Financiare 20 30 1.3. Rezerve 50 40
2. ACTIVE 1.4. Rezultat (Profit +, 265 787
CIRCULANTE 1790 2100 Pierdere -)
2.1. Stocuri 700 680 2. PROVIZIOANE
2.2. Creanţe 1000 1220 PENTRU RISCURI ŞI 20 30
2.3. Investiţii financiare pe 40 50 CHELTUIELI
termen scurt 3. DATORII
2.4. Casa şi conturi la bănci 50 150 3.1. Pe termen scurt 1304 1139
3. CHELTUIELI IN 3.2. Pe termen lung 163 162
AVANS 10 15 4. VENITURI IN 0 0
AVANS

TOTAL ACTIV 2535 2965 TOTAL PASIV 2535 2965

Lichiditatea
a) Rata lichidităţii curente (generală)
Active curente
RLc =
Datorii curente ( pe termen scurt )

2020: 1790/1304 = 1,37

2021: 2100/1139 = 1,84

Valoarea supraunitara este pozitiva si reflecta capacitatea intreprinderii de a-si acoperi

obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante in
lichiditati; bun indicator pentru capacitatea de a achita facturile si de a rambursa
creditele contractate.
b) Rata lichidităţii intermediare (rapidă,
redusă)
Active curente − Stocuri
RLi =
Datorii curente
• Exprima capacitatea firmei de a onora datoriile pe termen scurt din creante,
disponibilitati banesti si investitii financiare pe termen scurt
• Nivelul optim - o valoare mai mare de 0,65-1; un nivel mai mic de 0,5 evidentiaza
probleme in ceeea ce priveste onorarea platilor scadente.

c) Rata lichidităţii la vedere

Disponibil + Investiţii financiare pe termen scurt
RLv =
Datorii curente
• Reflecta capacitatea firmei de a achita datoriile curente utilizand disponibilitatile
existente
• Nivelul normal >0,3
b) Rata lichidităţii intermediare (rapidă,
redusă)
Active curente − Stocuri
RLi =
Datorii curente
2020: 1090/1304 = 0,83
2021: 1420/1139 = 1,24
Nivelul optim al acestei rate este mai mare de 0,65-1.
In conditiile analizate, intreprinderea se situeaza deasupra acestui nivel, ceea ce exprima
capacitatea firmei de a onora datoriile pe termen scurt din acele active circulante care
pot fi transformate rapid in lichiditati (creante, disponibilitati banesti si investitii
financiare pe termen scurt).
 c) Rata lichidităţii la vedere
Disponibil + Investiţii financiare pe termen scurt
RLv =
Datorii curente
2020: (40+50)/1304 = 0,06
2021: (50+150)/1139 = 0,17
• Nivelul normal >0,3 ar presupune ca firma sa aiba o lichiditate optima
pe termen foarte scurt si sa fie apta in orice moment sa-si achite
minimum 30% din datoriile imediat exigibile din disponibilitatile
existente.
• Ratele din 2020 si 2021 se situeaza sub acest nivel, prin urmare
societatea nu are capacitatea de a-si rambursa imediat datoriile
scadente.
 a) Rata solvabilităţii generale
Activ total
Rsg=
Datorii totale
Arata in ce masura datoriile totale sunt acoperite de activele totale ale intreprinderii.
Masoara securitatea de care se bucura creditorii intreprinderii.
Rsg>1,5- Situatia favorabila, creditorii sunt in siguranta.
Rsg<1,5 evidentiaza riscul de insolvabilitate pe care si-l asuma furnizorii de fonduri puse la
dispozitia intreprinderii

b) Rata solvabilităţii patrimoniale

(= rata autonomiei financiare)

Nivelul optim - o valoare mai mare de 0,3-0,5

Capital propriu
Rsp=
Capital propriu+Credite bancare
 a) Rata solvabilităţii generale
Activ total
Rsg=
Datorii totale

2020: 2535/1304 +163 =1,72

2021: 2965/1139+162 = 2,27

Rsg>1,5 dovedeste ca intreprinderea este solvabila, adica are capacitatea de a-si achita
datoriile pe termen scurt, mediu si lung, prin valorificarea activelor de care dispune.
Situatia favorabila, prin urmare creditorii sunt in siguranta.
 b) Rata solvabilităţii patrimoniale
(= rata autonomiei financiare)

Nivelul optim - o valoare mai mare de 0,3-0,5

Capital propriu
Rsp=
Capital propriu+Credite bancare

Analizata mai sus, ca rata autonomiei financiare

 Analiza financiara pe baza bilantului
Indicatorii de echilibru financiar: Active Pasive
fondul de rulment permanente permanente
FR = P.permanente – A.permanente
activ curent net FR=ACN
ACN= A.curente – P.curente Active curente Pasive curente
necesar de fond de rulment
NFR = (A.curente – A.trezorerie) – (P.curente – P.trezorerie)
trezoreria neta
TN = FR – NFR = A.trezorerie – P.trezorerie
cash-flow
CF=ΔTN
activ economic
AE = P.permanente = CPR + DAT termen lung = A. imobilizate +
ACN

31
 Analiza financiara pe baza bilantului - exemplu
FIRMA
BILANT

2020 2021 2020 2021

active imobilizate 680 920 datorii ce trebuie platite intr-o

perioada mai mica de un an 138 180
imobilizari
necorporale 100 150
datorii comerciale 111 140
imobilizari corporale 500 650
alte datorii 27 40
imobilizari financiare 80 120
active circulante nete 150 222
active circulante 288 402
datorii ce trebuie platite intr-o
stocuri de materii perioada mai mare de un an 225 380
prime 60 80
sume datorate institutiilor de credit 225 380
stocuri de produse
finite 40 70 capital si rezerve 605 762

creante comerciale 100 125 capital social 385 592

alte creante 10 15 rezerve 220

32 170
 Studiu de caz-Analiza financiara pe
baza bilantului

2020 2021
2020 2021

Active permanente 680 920

FR 150 222
Active temporare 288 402
Δ FR 72
din care
A.trezorerie 78 112

Δ capital propriu 157

Pasive permanente 830 1142

din care capital

propriu 605 762 Δ dat.term.lg 155

dat.term.lg 225 380 Δ imobilizari 240

Pasive temporare 138 180 ACN 150 222

Δ ACN 72
Aplicatie echilibru financiar
 Aplicatie

Cum interpretati
- valoarea negativa a fondului de rulment?
-cresterea fondului de rulment?
- valoarea pozitiva a necesarului de fond de rulment?
- cresterea necesarului de fond de rulment?
- valoarea negativa a trezoreriei nete?
- cresterea trezoreriei nete?

36
 Aplicatie
Pentru o firma se cunosc urmatoarele elemente care apar in
pasivul bilantului contabil:
capital propriu=500, profit net=300, datorii financiare pe
termen lung=200, furnizori=300.
Determinati valoarea fondului de rulment, stiind ca
imobilizarile reprezinta 45% din active, activele de trezorerie
reprezinta 10% din active, iar profitul net se distribuie pentru
investitii 60%, restul distribuindu-se sub forma de dividende.
a) 295; b) 165; c) 415; d) 95; e) 285

37
 Previziunea trezoreriei
Aplicatia 1
Sa se calculeze soldul final de trezorerie pentru trimestrul 1 al exercitiului financiar
N+1, pe baza urmatoarelor informatii:
- Incasarile de la clienti se realizeaza in 2 rate egale, in luna urmatoare vanzarii si
dupa 2 luni de la vanzare;
- Datoriile fata de furnizori se achita integral la 60 zile de la aprovizionare (dupa 2
luni).
Previziunea vanzarilor si a cumpararilor pentru trimestrul I al exercitiului financiar
N+1 este urm:

Indicatori (mii Ianuarie N+1 Februarie N+1 Martie N+1

lei)
Vanzari 250 250 200
Cumparari 1.000 750 500

Bilantul ex fin incheiat N pune in evidenta urmatoarele solduri (sume finale):

- Clienti 360 mii lei, din care 250 mii lei de incasat in ianuarie, restul in
februarie
- Furnizori 1.500 mii lei, de platit in transe egale in ianuarie si februarie;
- Soldul trezoreriei (disponibilitati) 15 mii lei
Rezolvare:
1) Previziunea incasarilor pentru vanzari
Se previzioneaza incasarile pe baza situatiei vanzarilor (din anul precedent si din
anul de previziune) si a frecventei medii a incasarior din vanzari.

VANZARI INCASARI SOLD

Luna Suma Ian N+1 Febr N+1 Mart N+1 FINAL
(trim II)
Dec N (Sold 360
Initial)
Ian N+1 250
Febr N+1 250
Mart N+1 200
TOTAL 1060

Incasarile totale aferente trim 1 al anului N+1 se pot calcula in doua moduri:
Incasari trim 1 = Suma incasarilor lunare din primul trimestru =
Sau
Incasari trim 1 = Sold initial + Vanzari ale perioadei – Soldul final = 360 + (250
+250 + 200) – 325 = 735 mii lei

2) Previziunea platilor pentru cumparari

Se previzioneaza platile pe baza situatiei aprovizionarilor (din anul precedent si din
anul de previziune) si a frecventei medii a platilor pentru aprovizionari (cumparari).

CUMPARARI PLATI SOLD

Luna Suma Ian N+1 Febr N+1 Mart N+1 FINAL
Dec N (Sold
Initial)
Ian N+1
Febr N+1
Mart N+1
TOTAL

Platile totale aferente trim 1 al anului N+1 se pot calcula in doua moduri:
Plati trim 1=
Sau
Plati trim 1 = Sold initial + Cumparari ale perioadei – Soldul final =

3) Previziunea soldului final de trezorerie pentru trimestrul 1, exercitiul

N+1

INDICATORI Ian N+1 Febr N+1 Mart N+1

(1)Total Incasari
(2)Total plati
(3)Soldul
perioadei (1-2)
Sold final (SI +3)
Soldul initial al trezoreriei (pentru luna ianuarie N+1, din bilantul ex N) =
15 mii lei
Pentru lunile urmatoare, SI = Soldul final al lunii precedente

Sold final = Sold initial + Incasarile perioadei – Platile perioadei

Aplicatia 2
Sa se calculeze soldul prezizionat al trezoreriei la inceputul lunii martie, exercitiului
financiar N+1, pe baza urmatoarelor informatii (mii lei):
- Vanzari lunare de marfuri in suma de 2.250, incasabile pe loc, in numerar
- Vanzari lunare de produse finite in suma de 7.500, incasabile astfel: 30% in luna
urm vanzarii, 45% peste 2 luni de la vanzare si 25% peste 3 luni de la vanzare;
- Cumparari lunare de materii prime si material in suma de 2.250, care sunt
achitate jumatate in luna aprovizionarii, restul in luna urmatoare;
- Cheltuieli lunare cu personalul 500;
- Cheltuieli lunare cu impozitele si taxele 300.
Bilantul ex fin incheiat N pune in evidenta urmatoarele solduri (sume finale):
- Clienti 500 mii lei, care se incaseaza integral in ianuarie;
- Furnizori 600 mii lei, care se platesc jumatate in ianuarie, restul in martie;
- Soldul trezoreriei (disponibilitati) 2.400 mii lei
Rezolvare:
1) Previziunea incasarilor pentru vanzari
Se previzioneaza incasarile pe baza situatiei vanzarilor (din anul precedent si din
anul de previziune) si a frecventei medii a incasarior din vanzari.

VANZARI INCASARI SOLD

Luna Suma Ian N+1 Febr N+1 FINAL
Dec N (Sold Initial)

Ian N+1
Febr N+1
TOTAL

Incasarile totale aferente primelor 2 luni al anului N+1 se pot calcula in doua
moduri:
Incasari =
Sau
Incasari = Sold initial + Vanzari ale perioadei – Soldul final =
2. Se previzioneaza platile pe baza situatiei aprovizionarilor (din anul precedent si
din anul de previziune) si a frecventei medii a platilor pentru aprovizionari
(cumparari).

CUMPARARI PLATI SOLD

Luna Suma Ian N+1 Febr N+1 FINAL
Dec N (Sold
Initial)
Ian N+1
Febr N+1
TOTAL

Platile totale aferente primelor 2 luni al anului N+1 se pot calcula in doua moduri:
Plati =
Plati = Sold initial + Cumparari ale perioadei – Soldul final =

2) Previziunea soldului final de trezorerie la sfarsitul lunii februarie,

exercitiul N+1 (inceputul lunii martie, ex N+1)

INDICATORI Ian N+1 Febr N+1

(1)Total Incasari
(2)Total plati
(3) Alte plati
(4)TOTAL PLATI
(2) + (3)
(5)Soldul
perioadei (1-4)
Sold final (SI +5)
Soldul initial al trezoreriei (pentru luna ianuarie N+1, din bilantul ex N) =
2.400 mii lei
Pentru lunile urmatoare, SI = Soldul final al lunii precedente
Sold final = Sold initial + Incasarile perioadei – Platile perioadei=
Contul de profit si pierdere
Aplicatii
seminar
Recunoasterea cheltuielilor
• Cheltuiala se poate înregistra în trei momente:
• 1. la angajarea unei datorii (de exemplu, la primirea facturii pentru
consumul de energie sau servicii telefonice);
• 2. în momentul plăţii, dacă acesta coincide cu momentul angajării
datoriei (amenda achitată în numerar organului de control);
• 3. la consumul factorilor de producţie care se înregistrează în mod
diferit, în funcţie de natura acestora. Astfel:
• consumul resurselor materiale (materii prime, materiale auxiliare,
semifabricate) se înregistrează în momentul eliberării spre consum, la
întreaga valoare a acestora;
• consumul mijloacelor de muncă (imobilizări corporale) se
 Recunoasterea cheltuielilor

Recunoasteti cheltuielile si determinati marimea cheltuielilor totale:

• Cumparari de marfuri 200 lei -
• Livrari de marfuri 100 lei (descarcarea gestiunii de marfuri) -
• Plata furnizori 300 lei -
• Cumparari de materii prime 200 lei -
• Consum de materii prime 100 lei -
• Salarii datorate pentru luna curenta 400 lei -
• Salarii platite 1500 lei -
• Amortizare utilaje 2000 lei -
• Cheltuieli privind serviciile 400 lei -
Recunoasterea cheltuielilor
• In data de 10 ianuarie N societatea achizitioneaza materii prime in
valoare de 20.000 lei, cu plata ulterioara.
• In procesul de productie se consuma, in data de 11 ianuarie, materii
prime in valoare de 10.000 lei.
• In ziua de 20 ianuarie se achita furnizorului de materii prime suma de
18.000 lei.
• In ce moment se recunoaste cheltuiala cu materia prima si care este
valoarea sa?
Recunoasterea veniturilor
• Venitul se poate înregistra în trei momente:
• a) în momentul vânzării (la întocmirea documentului de vânzare,
respectiv factura sau documentul înlocuitor);
• b) în momentul încasării, dacă acesta corespunde cu momentul
vânzării;
• c) la obţinerea rezultatelor din procesul de producţie (este însă un
venit potenţial, realizat efectiv în momentul vânzării bunurilor
produse).
Recunoasterea veniturilor
Recunoasteti veniturile si determinati marimea veniturilor totale:
• Vanzari de marfuri cu incasare ulterioara 1.400 lei -
• Vanzari de produse finite cu incasare ulterioara 1.000 lei -
• Incasari de la clienti 1.500 lei -
• Servicii prestate tertilor 2.300 lei -
• Lucrari executate tertilor 3.200 lei -
• Dobanzi cuvenite 2.100 lei -
• Obtinere de produse finite 4.500 lei -
• Vanzari de mijloace de transport 2.800 lei -
Societatea comerciala Alfa SRL a efectuat in cursul exercitiului N
urmatoarele operatiuni:
• Vanzari de marfuri 10.000 lei (cf facturilor emise)
• Cumparari de marfuri 8.000 lei (conform facturilor primite)
• Incasari de la clienti 6.500 lei
• Plati efectuate furnizorilor 5.000 lei

• Precizati care este obiectul de activitate al societatii si care este

marimea cifrei de afaceri?
Rezultatul exercitiului – Profit sau Pierdere
• Rezultatul exercitiului se determina ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli si poate fi:
• PROFIT (Rezultat >0), dacă într-o perioadă de timp determinată veniturile (V) sunt mai mari decât
cheltuielile (C)
• PIERDERE (Rezultat<0), dacă într-o perioadă de timp determinată veniturile (V) sunt mai mici
decât cheltuielile (C)

• Rezultat din exploatare (profit/pierdere)= Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare

• Rezultatul financiar (profit/pierdere) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

• Rezultatul exercițiului face parte din categoria CAPITALURILOR PROPRII.

• Rezultatul exercițiului apare în Situația Financiară Anuală numită ”Contul de Profit și pierdere”,
care prezintă sinteza cheltuielilor şi veniturilor inregistrate intr-un exerciţiu financiar.
Determinarea rezultatului brut si net
• Rezultat brut (contabil)
= Rezultat din exploatare + Rezultatul Financiar
= Venituri totale - Cheltuieli totale

• Rezultat fiscal (Profitul impozabil)

= Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile
Cheltuielile nedeductibile şi Veniturile neimpozabile se determină în baza Codului Fiscal.

• Impozitul pe profit = Rezultat fiscal *Cota de impozit pe profit

Cota de impozit pe profit = 16%
 Calculul impozitului pe profit, rezultatului brut (profit brut
contabil) si rezultatului net (pierdere neta).
• Se cunoaste urmatoarea situatie la finalul semestrului II:
• - total venituri: 310.000 lei
- total cheltuieli 308.500 lei
- profit brut contabil 1.500 lei
• >> cheltuieli nedeductibile total: 9.900 lei din care:
- protocol 1.400 lei
- amortizare nedeductibila 8.500 lei
• Potrivit Codul fiscal:" Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre
veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile
fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal
pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscala"
 Calculul impozitului pe profit, rezultatului brut (profit brut
contabil) si rezultatului net (pierdere neta).
• Se cunoaste urmatoarea situatie la finalul semestrului II:
• - total venituri: 310.000 lei
- total cheltuieli 308.500 lei
- profit brut contabil 1.500 lei
• >> cheltuieli nedeductibile total: 9.900 lei din care:
- protocol 1.400 lei
- amortizare nedeductibila 8.500 lei
• Potrivit Codul fiscal:" Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre
veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile
fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal
pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscala"
SC Alfa SRL dispune de urmatoarele elemente de cheltuieli si
venituri:
Venituri din vanzarea marfurilor 20.000 lei – V din exploatare (activ de
baza-prod, comert, servicii)
Venituri din diferente de curs valutar 5.000 lei – V fin (imprumuturi,
investitii)
Cheltuieli privind marfurile 10.000 lei –
Cheltuieli privind energia si apa 2.000 lei –
Venituri din prestari servicii 15.000 lei –
Cheltuieli cu dobanzile 3.000 lei –
Cheltuieli cu salariile 5.000 lei –
Cheltuieli cu chiriile 5.000 lei –
Cheltuieli cu amenzi catre stat 1.000 lei –
Contul de profit si pierdere – model LISTA
Elemente Sume
1. Venituri din exploatare 35000

2. Cheltuieli din exploatare 23000

3. Rezultat din exploatare (Profit/Pierdere) (1-2)

4. Venituri financiare
V din dividende
Determinarea rezultatului net
8. Impozitul pe profit = Rezultat fiscal Cota de impozit pe profit =
Cota de impozit pe profit = 16%
Rezultat fiscal (Profitul impozabil)
= Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile =

9. Rezultatul net
= Rezultat brut (contabil) – Impozitul pe profit =
Contul de profit si pierdere
Aplicatii
seminar
Recunoasterea cheltuielilor
• Cheltuiala se poate înregistra în trei momente:
• 1. la angajarea unei datorii (de exemplu, la primirea facturii pentru
consumul de energie sau servicii telefonice);
• 2. în momentul plăţii, dacă acesta coincide cu momentul angajării
datoriei (amenda achitată în numerar organului de control);
• 3. la consumul factorilor de producţie care se înregistrează în mod
diferit, în funcţie de natura acestora. Astfel:
• consumul resurselor materiale (materii prime, materiale auxiliare,
semifabricate) se înregistrează în momentul eliberării spre consum, la
întreaga valoare a acestora;
• consumul mijloacelor de muncă (imobilizări corporale) se
 Recunoasterea cheltuielilor

Recunoasteti cheltuielile si determinati marimea cheltuielilor totale:

• Cumparari de marfuri 200 lei - NU
• Livrari de marfuri 100 lei (descarcarea gestiunii de marfuri) - DA
• Plata furnizori 300 lei -NU
• Cumparari de materii prime 200 lei - Nu
• Consum de materii prime 100 lei - Da
• Salarii datorate pentru luna curenta 400 lei - DA
• Salarii platite 1500 lei - NU
• Amortizare utilaje 2000 lei - Da
• Cheltuieli privind serviciile 400 lei - DA
Recunoasterea cheltuielilor
• In data de 10 ianuarie N societatea achizitioneaza materii prime in
valoare de 20.000 lei, cu plata ulterioara.
• In procesul de productie se consuma, in ziua de 11 ianuarie, materii
prime in valoare de 10.000 lei.
• In ziua de 20 ianuarie se achita furnizorului de materii prime suma de
18.000 lei.
• In ce moment se recunoaste cheltuiala cu materia prima si care este
valoarea sa?
• Raspuns: 11 ianuarie (pentru ca se inregistreaza consumul de
materii prime), valoare 10.000 lei
Recunoasterea veniturilor
• Venitul se poate înregistra în trei momente:
• a) în momentul vânzării (la întocmirea documentului de vânzare,
respectiv factura sau documentul înlocuitor);
• b) în momentul încasării, dacă acesta corespunde cu momentul
vânzării;
• c) la obţinerea rezultatelor din procesul de producţie (este însă un
venit potenţial, realizat efectiv în momentul vânzării bunurilor
produse).
Recunoasterea veniturilor
Recunoasteti veniturile si determinati marimea veniturilor totale:
• Vanzari de marfuri cu incasare ulterioara 1.400 lei - DA
• Vanzari de produse finite cu incasare ulterioara 1.000 lei - DA
• Incasari de la clienti 1.500 lei - NU
• Servicii prestate tertilor 2.300 lei -DA
• Lucrari executate tertilor 3.200 lei - Da
• Dobanzi cuvenite 2.100 lei - DA
• Dobanzi platite 400 lei - NU
• Obtinere de produse finite 4.500 lei - DA
• Vanzari de mijloace de transport 2.800 lei - DA
Societatea comerciala Alfa SRL a efectuat in cursul exercitiului N
urmatoarele operatiuni:
• Vanzari de marfuri 10.000 lei (cf facturilor emise)
• Cumparari de marfuri 8.000 lei (conform facturilor primite)
• Incasari de la clienti 6.500 lei
• Plati efectuate furnizorilor 5.000 lei
Precizati care este obiectul de activitate al societatii si care este
marimea cifrei de afaceri?
• Raspuns:
• obiect de activitate - comercializare marfuri
• marimea Cifrei de afaceri:10.000 lei (venituri din vz, potrivit
obiectului de activitate al firmei)
Rezultatul exercitiului – Profit sau Pierdere
• Rezultatul exercitiului se determina ca diferenţă între venituri şi
cheltuieli si poate fi:
• PROFIT (Rezultat >0), dacă într-o perioadă de timp determinată veniturile (V) sunt mai mari decât
cheltuielile (C)
• PIERDERE (Rezultat<0), dacă într-o perioadă de timp determinată veniturile (V) sunt mai mici
decât cheltuielile (C)

• Rezultat din exploatare (profit/pierdere)= Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare

• Rezultatul financiar (profit/pierdere) = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

• Rezultatul exercițiului face parte din categoria CAPITALURILOR PROPRII.

• Rezultatul exercițiului apare în Situația Financiară Anuală numită ”Contul de Profit și pierdere”,
care prezintă sinteza cheltuielilor şi veniturilor inregistrate intr-un exerciţiu financiar.
Determinarea rezultatului brut si net
• Rezultat brut (contabil)
= Rezultat din exploatare + Rezultatul Financiar
= Venituri totale - Cheltuieli totale

• Rezultat fiscal (Profitul impozabil)

= Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile
Cheltuielile nedeductibile şi Veniturile neimpozabile se determină în baza Codului Fiscal.

• Impozitul pe profit = Rezultat fiscal *Cota de impozit pe profit

Cota de impozit pe profit = 16%
 Calculul impozitului pe profit, rezultatului brut (profit brut
contabil) si rezultatului net (pierdere neta).
• Se cunoaste urmatoarea situatie la finalul semestrului II:
• - total venituri: 310.000 lei
- total cheltuieli 308.500 lei
- profit brut contabil 1.500 lei
• >> cheltuieli nedeductibile total: 9.900 lei din care:
- protocol 1.400 lei
- amortizare nedeductibila 8.500 lei
• Potrivit Codul fiscal:" Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre
veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile
fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal
pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscala"
 Calculul impozitului pe profit, rezultatului brut (profit brut
contabil) si rezultatului net (pierdere neta).
• Se cunoaste urmatoarea situatie la finalul semestrului II:
• - total venituri: 310.000 lei
- total cheltuieli 308.500 lei
- profit brut contabil 1.500 lei
• >> cheltuieli nedeductibile total: 9.900 lei din care:
- protocol 1.400 lei
- amortizare nedeductibila 8.500 lei
• Potrivit Codul fiscal:" Rezultatul fiscal se calculeaza ca diferenta intre
veniturile si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile
aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile
fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Rezultatul fiscal
pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscala"
SC Alfa SRL dispune de urmatoarele elemente de cheltuieli si
venituri:
Venituri din vanzarea marfurilor 20.000 lei – V din exploatare (activ de
baza-prod, comert, servicii)
Venituri din diferente de curs valutar 5.000 lei – V fin (imprumuturi,
investitii)
Cheltuieli privind marfurile 10.000 lei – Ch din expl
Cheltuieli privind energia si apa 2.000 lei – Ch din expl
Venituri din prestari servicii 15.000 lei – V din expl
Cheltuieli cu dobanzile 3.000 lei – Ch fin
Cheltuieli cu salariile 5.000 lei – Ch expl
Cheltuieli cu chiriile 5.000 lei – Ch expl
Cheltuieli cu amenzi catre stat 1.000 lei – Ch expl
Contul de profit si pierdere – model LISTA
Elemente Sume
1. Venituri din exploatare 35000
V din vz mf 20000
V din prest servicii
15000
2. Cheltuieli din exploatare 23000
Ch priv mf 10000
Ch cu en si apa
Ch cu salariile 2000
Ch cu chirii 5000
Ch cu amenzi 5000
1000
3. Rezultat din exploatare (Profit/Pierdere) (1-2) 12000 (profit)
4. Venituri financiare 7000
Determinarea rezultatului net
8. Impozitul pe profit = Rezultat fiscal Cota de impozit pe profit
=15000* 16%=2400 lei
Cota de impozit pe profit = 16%
Rezultat fiscal (Profitul impozabil)
= Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile – Venituri neimpozabile = 16000 +1000
(ch cu amenzi)-2000 (v. din dividende) = 15000 lei (profitul impozabil)

9. Rezultatul net
= Rezultat brut (contabil) – Impozitul pe profit = 16000 – 2400=13600 lei (profit
net)