INSTRUMENTE DE ECONOMISIRE SI

INVESTIRE

Ec. Aplicata clasa a XII-a

ECONOMISIREA PE PIATA MONETARA

Depozitul bancar
Economisirea reprezinta procesul de retinere din venituri a ceea ce ramane dupa
consum, respectiv diferenta dintre venituri si consum.
Scopul economisirii:
- Achizitii diverse(masina, casa, electrocasnice, etc.)
- Investitii viitoare: Intrarea in afaceri, investitii pe piata de capital etc.
- Situatii neprevazute: Calamitati naturale, deprecierea banilor, situatii de criza
economica.
Depozitul bancar are doua variante:
- Depuneri la termen cu plata periodica a dobanzii
- Depuneri cu capitalizare: dobanda obtinuta de pe urma depozitului se
capitalizeaza, adica se adauga la depozitul initial.
Avantaje la depozite:
Depozitul in lei: rata dobanzii este mai mare decat rata dobanzii la valuta, este mai
usor de apreciat cat am economisit, este mai usor de depus bani la depozitul in lei
Depozitul in valuta: daca vrem sa achizitionam un obiect care are pretul exprimat
in euro este mai bine sa stim cati bani am strans la un moment dat. Economisind
in euro avem o imagine clara a sumei disponibile si cat mai trebuie sa economisim.
In plus suntem protejati in ceea ce priveste riscul valutar(daca euro creste suma in
lei s-ar deprecia)
 Exemplu de calcul pentru
dobanda simpla
Banca TBI bank ; rata dobanzii 1,7%, depozit de 10.000 lei, scadenta 3
luni.
1. Plata dobanzii la scadenta:
D = Cr x d’ x n; S = D + Cr
D = 10.000 x 1,7/100 x 3/12 = 42,5 lei : aceasta este dobanda BRUTA
Dobanda neta = dobanda bruta - impozit pe dobanda(in prezent 10%)
Impozit = 42,5 x 10/100 = 4,2 lei
Dobanda neta = 42,5 – 4,2 = 38,3 lei
Pe an: dobanda va fi 38,3 x 4 = 153,2 lei
 Exemplu de calcul pentru
dobanda compusa

2. Dobanda compusa. Dupa 1 an

Cr = 10.000 lei, rata dobanzii: 1,7%, intervalul de timp 3 luni
Sn = Cr ( 1 + d’)n (la puterea n)
In cazul de fata n NU este numarul de ani (ca in clasa a 11-a)
ci reprezinta numarul de intervale de timp (in cazul de fata
trimestre). Deci n va fi egal cu 4. Dar in acelasi timp d’ nu mai
este 1,7% ci va trebui impartit la 4 pentru a afla rata dobanzii
pe un trimestru.
Sn = 10000 (1 + 1,7/100/4)4 (la puterea a 4-a) = 10171
D = 171 ; scadem impozitul rezulta Dneta = 154
Depozite

Avantaje pentru depozitul cu plata lunara a dobanzii:

Beneficiem de o suma de bani lunara care se adauga la venituri
Avantaje pentru depozitul cu capitalizarea dobanzii:
Dobanda capitalizata(adaugata la depozit) primeste la randul ei dobanda, astfel
incat dobanda creste de la o luna la alta

Avantaje pentru depozit pe termen scurt (o luna)

Putem umbla la depozit des adica lunar, deci avem siguranta ca in caz de nevoie
putem apela la banii economisiti
Avantaje pentru depozitele pe termen lung: rata dobanzii este mai mare.
INSTRUMENTE DE INVESTIRE

Obligatiunile: In Romania persoanele fizice nu pot achizitiona obligatiuni emise

de stat ci doar obligatiuni emise de primarii prin intermediul bursei.
Obligatiunile: titluri de valoare cu venit fix(cupon).
Cuponul = Capital + Dobanda de obicei obligatiunile sunt emise cu plata
trimestriala a cuponului.
Obligatiunile au un grad de risc scazut.
Actiunile: In Romania se pot tranzactiona actiuni emise de societatile
romanesti(indirect, prin intermediul bursei) dar si actiuni emise de societati din
alte tari (prin intemediul firmelor de brokeraj)
Actiunile: titluri de valoare cu venit variabil(dividend).
Valoarea actiunii:- nominala = valoare capital social / numarul de actiuni
- de piata = dividend / rata dobanzii; in practica este determinata
de mai multi factori: profitabilitate, conjunctura economica, diferite alte interese.
 Instrumente de investire.
Obligatiunile

Titluri de valoare cu venit fix numit cupon. Prin emiterea

obligatiunii emitentul se imprumuta de la cumparatorul obligatiunii,
urmand sa restituie acestuia la scadenta contravaloarea
obligatiunii plus o dobanda care se numeste cupon.
Emitentul obligatiunii se obliga sa faca acest lucru indiferent
de situatia sa financiara. Asta inseamna ca nu poate invoca o
situatie financiara proasta pentru a refuza plata obligatiunii la
scadenta.
Din acest motiv obligatiunile sunt considerate instrumente de
investire sigure deoarece exista o siguranta privind recuperarea
banilor la scadenta.
 Obligatiunile

Siguranta obligatiunilor inseamna, de asemenea, ca nu

oricine poate fi emitent de obligatiuni. Adica o companie oarecare
nu poate emite obligatiuni pentru ca nu poate oferi garantii cu
privire la rambursarea banilor la scadenta, deci nimeni nu ar
cumpara aceste obligatiuni.
Asadar emitentii de obligatiuni sunt doar de doua tipuri:
1. Institutii publice cum ar fi statul insusi (prin Ministerul finantelor)
sau autoritati publice locale(primarii).
Statul se imprumuta frecvent, chiar saptamanal, pentru
acoperirea deficitului bugetar sau proiecte de investitii.
Obligatiunile emise de stat sunt destinate mai ales bancilor care
imprumuta astfel statul.
 Obligatiunile

Pe de alta parte primariile se imprumuta ocazional pentru a

finanta cheltuieli mai mari decat veniturile. De exemplu primaria
Bucuresti a imprumutat bani prin emiterea de obligatiuni pentru a
finanta construirea pasajului Basarab, achizitia de autobuze
Mercedes dar si cu alte ocazii pentru a sustine diverse cheltuieli.
In prezent Bucurestiul are datorii foarte mari pentru obligatiuni
emise anterior si emite obligatiuni pentru a reusi sa achite
obligatiunile vechi.
2. Companii cu putere financiara mare. Aceste companii pot da
asigurari cumparatorilor de obligatiuni ca vor achita la scadenta
contravaloarea obligatiunilor si de aceea investitorii accepta sa
cumpere obligatiuni emise de ele.
 Obligatiunile

Companiile mari emit obligatiuni pentru a finanta diferite

investitii majore cum ar fi deschiderea de filiale in alte tari,
construirea unor proiecte de infrastructura. Astfel putem da
exemplu compania OMV, sau banci cum ar fi BRD-SG.
Un proiect de anvergura mare nu poate fi sustinut din fonduri
proprii de aceea se apeleaza la imprumuturi. Totodata aceste
proiecte majore nu pot fi finantate prin credit de o banca pentru ca
sumele sunt prea mari si riscul bancii ar fi foarte mare. De aceea
se apeleaza la obligatiuni.
Cumparatorii de obligatiuni in acest caz pot fi tot bancile(mai
multe banci) sau alte fonduri de investitii care doresc sa plaseze
bani in investitii de viitor. De aceea investitiile trebuie sa fie
realiste pentru a convinge investitorii
 Obligatiunile

Dupa achizitia obligatiunilor cumparatorii pot alege sa le

vanda. Acest lucru se realizeaza prin intermediul bursei unde
putem gasi la tranzactionare obligatiuni emise de unele primarii
sau de catre stat. Piata acestor obligatiuni este insa destul de
restransa in Romania.
In pretul de vanzare al unei obligatiuni se ia in calcul timpul
care mai este pana la scadenta, rata dobanzii aferenta obligatiunii.
In plus mai exista si un asa zis risc de neplata care, desi este mic,
exista totusi.
Deci obligatiunile nu ne blocheaza practic banii pe perioada
pana la scadenta, in caz de nevoie ele pot fi vandute.
 Obligatiunile 1

● Ce sunt obligatiunile? Sunt titluri de valoare/hartii

de valoare.
● Ce scrie pe obligatiune? Emitentul, Valoarea
nominal, rata dobanzii, serie si numar.
● Cine emite obligatiuni? Administratia
centrala(ministerul de finante), administratiile
publice locale (primariile), Societati comerciale
MARI.
● De ce se emit obligatiuni? Emitentul se imprumuta
practic de la cumparatorul obligatiunii, urmand sa
rascumpere la scadenta valoarea obligatiunii plus
 Obligatiuni 2

● Cu ce scop se emit obligatiunile? Pentru

acoperirea deficitului bugetar, pentru a finanta
diferite proiecte, pentru a finanta razboaie, pentru
proiecte de infrastructura.
● Cine cumpara oligatiuni? De obicei bancile
comerciale, dar de curand si populatia. Statul a
lansat o emisiune de obligatiuni pt populatie cu
valoarea nominala de 1000 lei.
● Cum se tranzactioneaza obligatiunile?
 Obligatiuni 3

● Cum se tranzactioneaza obligatiunile?

Obligatiunile se tranzactioneaza la bursa prin
intermediul unor firme de brokeraj. Pretul de vanzare
depinde de scadenta, de rata dobanzii si de riscul
asociat emitentului.
 Actiunile

Sunt titluri de valoare cu venit variabil numit dividend.

Emitentii de actiuni sunt societatile comerciale pe actiuni (S.A).
Acestea isi impart capitalul social la un numar de actiuni si astfel
rezulta o valoare a unei actiuni care se numeste valoare nominala.
Investitorii in aceste societati comerciale primesc in schimbul
banilor un numar de actiuni proportional cu suma investita. Astfel
daca suma investita de un actionar reprezinta 2% din capitalul
social al unei firme atunci el va primi 2% din numarul de actiuni
emise.
Valoarea nominala a unei actiuni este simbolica si nu spune
nimic despre valoarea unei firme.
 Actiunile

Investind intr-o firma un actionar va primi pe langa actiuni si o

serie de drepturi. Posesorul actiunii este de fapt patron al
firmei(proportional cu suma investita) si de aceea are anumite
drepturi:
- Dreptul de a fi informat despre activitatile importante ale firmei;
toate firmele cotate la bursa sunt obligate sa faca notificarii
publice cu privire la toate evenimentele importante. Pe langa
asta avem dreptul de a afla despre situatiile financiar contabile
ale firmei.
- Dreptul de a participa la AGA si la luarea deciziilor
- Dreptul de a primi o parte din profitul firmei sub forma de
dividende. Dividendele se acorda o data pe an astfel:
 Actiunile

Procedura de acordare a dividendelor: Dupa sfarsitul anului

fiscal(31 decembrie) se realizeaza inchiderea situatiilor contabile
(balanta, bilant). In urma inchiderii anului in contabilitate se
constata daca firma a obtinut profit sau nu. Daca firma a obtinut
profit atunci se convoaca AGA. La sedinta AGA se discuta
propunerile Consiliului de Administratie printre care si propunerile
privind repartizarea profitului. AGA decide daca aproba sau nu
propunerile. Daca se aproba atunci actionarii vor primi
dividendele propuse.
 Actiunile

Calendarul aproximativ al acordarii de dividende.

- Inchiderea situatiilor financiare: aproximativ sfarsit de ianuarie,
inceput de februarie
- Propunerile Consiliului de Administratie (sfarsit de februarie,
inceput de martie)
- Stabilirea datei pentru AGA : se desfasoara la sf de aprilie de
obicei.
- AGA stabileste o “data de referinta” ziua in care actionarii
existenti vor fi luati in calcul pentru acordarea dividendelor.
(aproximativ la o luna de la AGA)
- Dividendele se acorda efectiv(se vireaza in banca) la 3-4 luni
dupa data de referinta.
Tranzactionarea actiunilor

Actiunile se tranzactioneaza indirect, prin intemediul firmelor de brokeraj. Se

incheie un contract prin care persoana deschide un cont de tranzactionare prin
care poate tranzactiona (asistat sau nu de un consultant al firmei de brokeraj)
actiuni emise(de regula) la Bursa de Valori de la Bucuresti.
Firmele de brokeraj percep un comision pentru a opera la bursa ordinele clientilor.
Procedura: se intra pe pagina de internet a firmei de brokeraj, se descarca
contractul, se completeaza, se semneaza si se trimite prin posta la sediul
firmei de brokeraj. Aceasta semneaza si stampileaza contractul si il trimite
inapoi clientului. Apoi firma de brokeraj deschide un cont de tranzactionare(pe
o platforma online) pe care clientul il alimenteaza cu bani si apoi poate da
ordine de cumparare sau vanzare a actiunilor.

Tranzactiile cu actiuni sunt de doua tipuri:

1. De tip investitie : se cumpara actiunile respective pe termen
lung cu scopul de a obtine dividende. Se aleg companii de
prestigiu care confera o siguranta.
2. De tip speculativ : se cumpara actiunile pe termen scurt
(uneori chiar si pentru o zi) cu scopul de a specula o situatie
favorabila(firma va acorda dividende, actiunile firmei au scazut
foarte mult o perioada anterioara, etc.) Ex: Daca o firma obtine
profit si va acorda dividende, pretul actiunilor ei va creste.
In afara de tranzactionarea cu actiuni se mai tranzactioneaza
multe alte produse la scara mondiala(prin intermediul unor asa
zise conturi globale): marfuri, perechi valutare, indici, actiuni
emise de firme straine. Scopul acestor tranzactii este mai ales
unul speculativ, de multe ori se tranzactioneaza in marja(cu
efect de levier).
● BITCOIN (Craciuneanu E Dediu H Delnita A Cernescu F Bajenaru C)
● Criptomonede (Cristea E Diaconescu H Dinu A Chirica F Barbatu C)
● Bursa de la New York (Cutieru E Dobanda H Dogaru A Chirita F
Borcea C Bulancea B)
● Datoria publica a SUA (Dragoi E Dragan H Dumitru A Ciocodeica F
Bunescu C Cinca B)
● Evolutia ROBOR la 3 luni in ultimii 10 ani (Filip E Gheorghisan H
Cramaroc F Ciolacu C Cristian B Fiat A)
● Evolutia ratei dobanzii la depozite/credite in ultimii 10 ani. Finaru E
Grigoras H Decu F Dociu C Dinu B Fotin A
● Evolutia numarului de salariati si de someri in ultimii 10 ani Gavan E
Grosu H Enache F Filip C Dumitrescu B Grigore A
● Marxism (Ghioca E Joitu H Ganea C Fieraru F Grosanu B
Iovan A)
● Puterea economica Chineza (Grigore E Miclos H Gherghisan
C Focsa F Iftimie B Kanaan A)
● Capitalul strain in Romania (Hampu E Mihalache H Ionescu C
Gache F Ion Alexandru B Litvin A
● Capitalism( Ivan E Mihalea H Luchis C Gavrila F Ion Andrei B
Mataca A)
● Viata lui Trump (Lica E Mondiru H Murgu C Grosanu F Ionica
B Nitu A)
● Brexit (Mitica E Nicolae H Niscoveanu C Marinescu F Mirea Alex B
Palcu A
● Rusia lui Putin (Negoita E Pavlovici H Pecingina C Mecic F Mirea
Robert B Potra A)
● Prima calatorie pe Marte (Nica E Popescu H Popescu Ioana C
Moroianu F Miu B Purdila A)
● Uniunea Europeana Panaite E PopescuG H Popescu Maria C Nicolae
F Munteanu B Radoi A
● Moneda Euro; trecut si viitor ( Petrache E Sandeiu H Sirbu C Olaru F
Pepene B Simion A
● Elon Musk Popescu E Sharma H Stan C Orbescu F Porumb B Stoica
A
● Omenirea peste 50 de ani Preda E Stavre H Stoian C Racaru F
Sidoreac B Teodorescu A
● Statul Israel ( Radoi E Stroe H Tabacu C Vlad Cristian F
Stefanescu B
● De ce s-a prabusit imperiul roman Stoian E Traciuc H Tampau
C Staicu F Enache B
● Invatamant de stat sau Invatamant particular (Sovarel H Vasile
H Vlad Mirela F Stefan B White A Albulescu C
● Autoturismul electric Trifu E Tudor H Toma C Smochina F
Stoica B Preda A
● De ce nu se construiesc autostrazi in Romania Velicu E
Stefan F Vasile B Zarnoianu A
● Romania peste 50 de ani Tutunea F Serban B
● Cum va arata telefonul mobil peste 20 ani? Guta F