Ref

Erg

Rgîeegțpk mhlk r Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise, specifice unui basm: “Amu
cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care
era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului popular, in opera lui Ion
Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”), mediane (“si mersera o zi,
doua si mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca”). In
esenta, structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica: exista o situatie initiala de echilibru,
urmata de un eveniment perturbator si de seria de evenimente menite sa restabileasca ordinea si in
final, restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta constructia subiectului din basmul
popular, acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur basm, ci doua ca si alte numeroase
elemente inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este supus Hara-Alb
reprezinta la origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al basmului, precum si
prezentarea schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul Verde). Intriga va fi generata
de un prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui sau, craiul, prin care ii cere sa-I
trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu pregatirea pentru drum a mezinului
craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise,
specifice unui basm: “Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea
un frate mai mare, care era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului
popular, in opera lui Ion Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”),
mediane (“si mersera o zi, doua si mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani intregi, si
acum mai tine inca”). In esenta, structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica: exista o
situatie initiala de echilibru, urmata de un eveniment perturbator si de seria de evenimente menite sa
restabileasca ordinea si in final, restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta constructia
subiectului din basmul popular, acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur basm, ci doua ca
si alte numeroase elemente inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este
supus Hara-Alb reprezinta la origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al
basmului, precum si prezentarea schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul Verde).
Intriga va fi generata de un prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui sau,
craiul, prin care ii cere sa-I trimita un Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise,
specifice unui basm: “Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea
un frate mai mare, care era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului
popular, in opera lui Ion Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”),
mediane (“si mersera o zi, doua si mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani intregi, si
acum mai tine inca”). In esenta, structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica: exista o
situatie initiala de echilibru, urmata de un eveniment perturbator si de seria de evenimente menite sa
restabileasca ordinea si in final, restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta constructia
subiectului din basmul popular, acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur basm, ci doua ca
si alte numeroase elemente inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este
supus Hara-Alb reprezinta la origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al
basmului, precum si prezentarea schemat Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise,
specifice unui basm: “Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea
un frate mai mare, care era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului
popular, in opera lui Ion Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”),
mediane (“si mersera o zi, doua si mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani intregi, si
acum mai tine inca”). In esenta, structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica: exista o
situatie initiala de echilibru, urmata de un eveniment perturbator si de seria de evenimente menite sa
restabileasca ordinea si in final, restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta constructia
subiectului din basmul popular, acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur basm, ci doua ca
si alte numeroase elemente inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este
supus Hara-Alb reprezinta la origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al
basmului, precum si prezentarea schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul Verde).
Intriga va fi generata de un prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui sau,
craiul, prin care ii cere sa-I trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu pregatirea
pentru drum a mezinului craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si bucurandu-se de ajutor din partea
Sfintei Duminici, Harap-Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului sau, fiind insotit de calul sau
nazdravan. O scena semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a probei curajului: costumat in
urs, craiul incearca sa masoare curajul fiului sau, c Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi,
imprecise, specifice unui basm: “Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul
acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile
basmului popular, in opera lui Ion Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era
odata…”), mediane (“si mersera o zi, doua si mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani
intregi, si acum mai tine inca”). In esenta, structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica:
exista o situatie initiala de echilibru, urmata de un eveniment perturbator si de seria de evenimente
menite sa restabileasca ordinea si in final, restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta
constructia subiectului din basmul popular, acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur
basm, ci doua ca si alte numeroase elemente inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe
la care este supus Hara-Alb reprezinta la origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si
spatial al basmului, precum si prezentarea schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul
Verde). Intriga va fi generata de un prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui
sau, craiul, prin care ii cere sa-I trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu
pregatirea pentru drum a mezinului craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si bucurandu-se de ajutor
din partea Sfintei Duminici, Harap-Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului sau, fiind insotit de calul
sau nazdravan. O scena semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a probei curajului: costumat
in urs, craiul incearca sa masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa apara. Vazand ca mezinul sau este
viteaz, craiu il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul Ros si Omul Span.
Intovarasindu-se incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana de unde va mai
putea iesi dare nu intarzie sa apara. Vazand ca mezinul sau este viteaz, craiu il lasa sa-si continuie
drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul Ros si Omul Span. Intovarasindu-se incostient la drum cu
Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana de unde va mai putea iesi dica a unor personaje (craiul si
fiii acestuia, imparatul Verde). Intriga va fi generata de un prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii
trimite o scrisoare fratelui sau, craiul, prin care ii cere sa-I trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea
actiunii debuteaza cu pregatirea pentru drum a mezinului craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si
bucurandu-se de ajutor din partea Sfintei Duminici, Harap-Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului
sau, fiind insotit de calul sau nazdravan. O scena semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a
probei curajului: costumat in urs, craiul incearca sa masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa apara.
Vazand ca mezinul sau este viteaz, craiu il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul
Ros si Omul Span. Intovarasindu-se incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana
de unde va mai putea iesi dmostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu pregatirea pentru
drum a mezinului craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si bucurandu-se de ajutor din partea Sfintei
Duminici, Harap-Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului sau, fiind insotit de calul sau nazdravan. O
scena semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a probei curajului: costumat in urs, craiul
incearca sa masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa apara. Vazand ca mezinul sau este viteaz, craiu
il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul Ros si Omul Span. Intovarasindu-se
incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana de unde va mai putea iesi
dbucurandu-se de ajutor din partea Sfintei Duminici, Harap-Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului
sau, fiind insotit de calul sau nazdravan. O scena semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a
probei curajului: costumat in urs, craiul incearca sa masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa apara.
Vazand ca mezinul sau este viteaz, craiu il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul
Ros si Omul Span. Intovarasindu-se incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana
de unde va mai putea iesi d

Yrtț y,hșrlțm,

Ș ârlthțprk

Țș gkșkhăt

Tey âîeșy