Erf

Wer Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise, specifice unui basm: “Amu cica era
odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era
imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului popular, in opera lui Ion Creanga
pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”), mediane (“si mersera o zi, doua si
mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a ngur basm, ci doua ca si alte numeroase elemente
inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este supus Hara-Alb reprezinta la
origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al basmului, precum si prezentarea
schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul Verde). Intriga va fi generata de un
prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui sau, craiul, prin care ii cere sa-I
trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu pregatirea pentru drum a mezinului
craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si bucurandu-se de ajutor din partea Sfintei Duminici, Harap-
Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului sau, fiind insotit de calul sau nazdravan. O scena
semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a prob Informatiile asupra timpului si spatiului sunt
vagi, imprecise, specifice unui basm: “Amu cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si
craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand
rigorile basmului popular, in opera lui Ion Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica
era odata…”), mediane (“si mersera o zi, doua si mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia
ani intregi, si acum mai tine inca”). In esenta, structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica:
exista o situatie initiala de echilibru, urmata de un eveniment perturbator si de seria de evenimente
menite sa restabileasca ordinea si in final, restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta
constructia subiectului din basmul popular, acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur
basm, ci doua ca si alte numeroase elemente inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe
la care este supus Hara-Alb reprezinta la origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si
spatial al basmului, precum si prezentarea schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul
Verde). Intriga va fi generata de un prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui
sau, craiul, prin care ii cere sa-I trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu
pregatirea pentru drum a mezinului craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si bucurandu-se de ajutor
din partea Sfintei Duminici, Harap-Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului sau, fiind insotit de calul
sau nazdravan. O scena semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a probei curajului: costumat
in urs, craiul incearca sa masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa apara. Vazand ca mezinul sau este
viteaz, craiu il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul Ros si Omul Span.
Intovarasindu-se incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana de unde va mai
putea iesi dei curajului: costumat in urs, craiul incearca sa masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa
apara. Vazand ca mezinul sau este viteaz, craiu il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura
cu Omul Ros si Omul Span. Intovarasindu-se incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o
fantana de unde va mai putea iesi d
Tșătlyțprk,h

Try

Ru

Ty

Ut

U Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise, specifice unui basm: “Amu cica era odata
intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intro
alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului popular, in opera lui Ion Creanga pot fi
identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”), mediane (“si mersera o zi, doua si
mersera patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca”). In esenta,
structura basmului lui Ion Creanga este una stereotipica: exista o situatie initiala de echilibru, urmata
de un eveniment perturbator si de seria de evenimente menite sa restabileasca ordinea si in final,
restabilirea echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta constructia subiectului din basmul popular,
acesta aglutineaza in natura epica a operei nu un singur basm, ci doua ca si alte numeroase elemente
inspirate din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este supus Hara-Alb reprezinta la
origine un basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al basmului, precum si prezentarea
schematica a unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul Verde). Intriga va fi generata de un
prejudiciu al imparatului Verde: acesta ii trimite o scrisoare fratelui sau, craiul, prin care ii cere sa-I
trimita un mostenitor la tron. Desfasurarea actiunii debuteaza cu pregatirea pentru drum a mezinului
craiului; dupa esecul fratilor sai mai mari si bucurandu-se de ajutor din partea Sfintei Duminici, Harap-
Alb incepe calatoria spre imparatia unchiului sau, fiind insotit de calul sau nazdravan. O scena
semnificativa pentru evolutia lui Harap-Alb este cea a probei curajului: costumat in urs, craiul incearca sa
masoare curajul fiului sau, care nu intarzie sa apara. Vazand ca mezinul sau este viteaz, craiu il lasa sa-si
continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul Ros si Omul Span. Intovarasindu-se incostient la
drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana de unde va mai putea iesi d

Tyi

Ui

Yu

Tyuțptșypkpty

Șyl,țptykutu
Yutl lțyăt

Tyytțșkșkr l