Kștjmryojrt

Rty

Rt

Rtyțrlt hpșkr tp h

Rty

Rtțpyhilioretu

Ert

Er tșpkerp to Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise, specifice unui basm: “Amu
cica era odata intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care
era imparat intro alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului popular, in opera lui Ion
Creanga pot fi identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”), mediane (“si mersera o zi,
doua si mersera PATRUZECI SI NOUA”), FINALE (“SI A TINUT VESELIA ANI INTREGI, SI ACUM MAI TINE INCA”). IN
ESENTA , STRUCTURA BASMULUI LUI ION C REANGA ES INFORMATIILE ASUPRA TIMPULUI SI SPATIULUI SUNT VAGI ,
IMPRECISE , SPECIFICE UNUI BASM: “A MU CICA ERA ODATA INTR -O TARA UN CRAI CARE AVEA TREI FECIORI . SI
CRAIUL ACELA MAI AVEA UN FRATE MAI MARE , CARE ERA IMPARAT INTRO ALTA TARA MAI DEPARTATA .”
RESPECTAND RIGORILE BASMULUI POPULAR , IN OPERA LUI ION CREANGA POT FI IDENTIFICATE FORMULELE TIPICE:
INITIALE (“A MU CICA ERA ODATA …”), MEDIANE (“ SI MERSERA O ZI , DOUA SI MERSERA PATRUZECI SI NOUA ”),
FINALE (“S I A TINUT VESELIA ANI INTREGI , SI ACUM MAI TINE INCA ”). IN ESENTA , STRUCTURA BASMULUI LUI ION
CREANGA ESTE UNA STEREOTIPICA : EXISTA O SITUATIE INITIALA DE ECHILIBRU , URMATA DE UN EVENIMENT
PERTURBATOR SI DE SERIA DE EVENIMENTE MENITE SA RESTABILEASCA ORDINEA SI IN FINAL , RESTABILIREA
ECHILIBRULUI INITIAL . C HIAR DACA AUTORUL RESPECTA CONSTRUCTIA SUBIECTULUI DIN BASMUL POPULAR , ACESTA
AGLUTINEAZA IN NATURA EPICA A OPEREI NU UN SINGUR BASM, CI DOUA CA SI ALTE NUMEROASE ELEMENTE
INSPIRATE DIN MITOLOGIILE EUROPENE ( SECVENTA ULTIMEI PROBE LA CARE ESTE SUPUS H ARA -ALB REPREZINTA LA
ORIGINE UN BASM). E XPOZITIUNEA PREZINTA CADRUL TEMPORAL SI SPATIAL AL BASMULUI , PRECUM SI
PREZENTAREA SCHEMATICA A UNOR PERSONAJE ( CRAIUL SI FIII ACESTUIA , IMPARATUL V ERDE ). I NTRIGA VA FI
GENERATA DE UN PREJUDICIU AL IMPARATULUI V ERDE : ACESTA II TRIMITE O SCRISOARE FRATELUI SAU , CRAIUL , PRIN
CARE II CERE SA-I TRIMITA UN MOSTENITOR LA TRON. DESFASURAREA ACTIUNII DEBUTEAZA CU PREGATIREA PENTRU
DRUM A MEZINULUI CRAIULUI ; DUPA ESECUL FRATILOR SAI MAI MARI SI BUCURANDU -SE DE AJUTOR DIN PARTEA
SFINTEI DUMINICI , HARAP -ALB INCEPE CALATORIA SPRE IMPARATIA UNCHIULUI SAU, FIIND INSOTIT DE CALUL SAU
NAZDRAVAN . O SCENA SEMNIFICATIVA PENTRU EVOLUTIA LUI H ARAP -ALB ESTE CEA A PROBEI CURAJULUI :
COSTUMAT IN URS, CRAIUL INCEARCA SA MASOARE CURAJUL FIULUI SAU , CARE NU INTARZIE SA APARA . V AZAND CA
MEZINUL SAU ESTE VITEAZ , CRAIU IL LASA SA -SI CONTINUIE DRUMUL SI IL AVERTIZEAZA IN LEGATURA CU O MUL R OS
SI O MUL S PAN. INTOVARASINDU -SE INCOSTIENT LA DRUM CU O MUL S PAN, H ARAP-A LB COBOARA INTR -O
FANTANA DE UNDE VA MAI PUTEA IESI DTE UNA STEREOTIPICA : EXISTA O SITUATIE INITIALA DE ECHILIBRU , URMATA
DE UN EVENIMENT PERTURBATOR SI DE SERIA DE EVENIMENTE MENITE SA RESTABILEASCA ORDINEA SI IN FINAL ,
RESTABILIREA ECHILIBRULUI INITIAL . C HIAR DACA AUTORUL RESPECTA CONSTRUCTIA SUBIECTULUI DIN BASMUL
POPULAR , ACESTA AGLUTINEAZA IN NATURA EPICA A OPEREI NU UN SINGUR BASM , CI DOUA CA SI ALTE NUMEROASE
ELEMENTE INSPIRATE DIN MITOLOGIILE EUROPENE ( SECVENTA ULTIMEI PROBE LA CARE ESTE SUPUS H ARA -ALB
REPREZINTA LA ORIGINE UN BASM). E XPOZITIUNEA PREZINTA CADRUL TEMPORAL SI SPATIAL AL BASMULUI , PRECUM
SI PREZENTAREA SCHEMATICA A UNOR PERSONAJE ( CRAIUL SI FIII ACESTUIA, IMPARATUL VERDE ). INTRIGA VA FI
GENERATA DE UN PREJUDICIU AL IMPARATULUI V ERDE : ACESTA II TRIMITE O SCRISOARE FRATELUI SAU , CRAIUL , PRIN
CARE II CERE SA-I TRIMITA UN MOSTENITOR LA TRON. DESFASURAREA ACTIUNII DEBUTEAZA CU PREGATIREA PENTRU
DRUM A MEZINULUI CRAIULUI ; DUPA ESECUL FRATILOR SAI MAI MARI SI BUCURANDU -SE DE AJUTOR DIN PARTEA
SFINTEI DUMINICI , HARAP -ALB INCEPE CALATORIA SPRE IMPARATIA UNCHIULUI SAU, FIIND INSOTIT DE CALUL SAU
NAZDRAVAN . O SCENA SEMNIFICATIVA PENTRU EVOLUTIA LUI H ARAP -ALB ESTE CEA A PROBEI CURAJULUI :
COSTUMAT IN URS, CRAIUL INCEARCA SA MASOARE CURAJUL FIULUI SAU , CARE NU INTARZIE SA APARA . V AZAND ca
mezinul sau este viteaz, craiu il lasa sa-si continuie drumul si il avertizeaza in legatura cu Omul Ros si
Omul Span. Intovarasindu-se incostient la drum cu Omul Span, Harap-Alb coboara intr-o fantana de
unde va mai putea iesi d

Er t

Eryțăoe

Ty

Eă y