CICLOPII - GRAȚIILE

ÎN MITOLOGIA GREACĂ ȘI MAI TÂRZIU ÎN MITOLOGIA ROMANĂ, CICLOPII (/SAꞮˈKLOƱPIːZ/ SY-

KLOH-PEEZ; GREACĂ: ΚΎΚΛΩΠΕΣ, KÝKLŌPES, „OCHI ÎN CERC” SAU „OCHI ROTUNZI”; ΚΎΚΛΩΨ,
KÝKLŌPS) SUNT CREATURI URIAȘE CU UN SINGUR OCHI. SE POT DISTINGE TREI GRUPURI DE
CICLOPI. ÎN TEOGONIA LUI HESIOD, CICLOPII SUNT CEI TREI FRAȚI BRONTES, STEROPES ȘI
ARGES, CARE AU FĂCUT PENTRU ZEUS ARMA LUI TRĂSNETUL. ÎN ODISEEA LUI HOMER, EI
SUNT UN GRUP NECIVILIZAT DE PĂSTORI, FRAȚII LUI POLIFEM ÎNTÂLNIȚI DE ULISE. CICLOPII
AU FOST, DE ASEMENEA, FAIMOȘI CA CONSTRUCTORI AI ZIDURILOR CICLOPICE DIN MICENE ȘI
TIRINT.
DRAMATURGUL DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR., EURIPIDE, A SCRIS O PIESĂ DE SATIRĂ
INTITULATĂ CYCLOPS, DESPRE ÎNTÂLNIREA LUI ULISE CU POLIFEM. ÎN PIESELE SALE
FIGUREAZĂ, DE ASEMENEA, MENȚIUNI DESPRE HESIODIC ȘI CICLOPII CONSTRUCTOR DE
ZIDURI. POETUL CALLIMACHUS DIN SECOLUL AL TREILEA Î.HR. ÎI FACE PE CICLOPI HESIODIC
ASISTENȚII ZEULUI FIERAR HEPHAESTUS. LA FEL ȘI VIRGILIU ÎN EPOPEEA SA LATINĂ ENEIDA,
UNDE PARE SĂ ECHIVALEZE CU CICLOPII HESIODIC ȘI HOMERIC.
CEL PUȚIN DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR., CICLOPII AU FOST ASOCIAȚI CU INSULA SICILIA ȘI
INSULELE VULCANICE EOLIENE.
FELURI
SE POT DISTINGE TREI GRUPURI DE CICLOPI: CEI HESIODICI, HOMERIC ȘI ZIDITORI. ÎN
TEOGONIA LUI HESIOD, CICLOPII SUNT CEI TREI FRAȚI: BRONTES, STEROPES ȘI ARGES, FIII LUI
URANUS ȘI GAIA, CARE I-AU FĂCUT PENTRU ZEUS ARMA SA CARACTERISTICĂ, FULGERUL. ÎN
ODISEEA LUI HOMER, CICLOPII SUNT UN GRUP NECIVILIZAT DE PĂSTORI, DINTRE CARE UNUL,
POLIFEM, FIUL LUI POSEIDON, ESTE ÎNTÂLNIT DE ULISE. SE SPUNEA CĂ CICLOPII AR FI FOST,
DE ASEMENEA, CONSTRUCTORII ZIDURILOR CICLOPICE DIN MICENE ȘI TIRINT. UN SCOLAST,
CITÂNDU-L PE ISTORICUL HELLANICUS DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR., NE SPUNE CĂ, PE LÂNGĂ
CICLOPII HESIODIC (PE CARE SCOLIASTUL ÎI DESCRIE DREPT „ZEII ÎNȘIȘI”) ȘI CICLOPII
HOMERI, A EXISTAT UN AL TREILEA GRUP DE CICLOPI: CONSTRUCTORII A ZIDURILOR MICENEI.
CICLOPI HESIODIC
„FORJA CICLOPILOR”, O IMPRIMARE OLANDEZĂ DIN SECOLUL AL XVI-LEA DUPĂ UN TABLOU
DE TIȚIAN
HESIOD, ÎN TEOGONIE (APROXIMATIV 700 Î.E.N.), A DESCRIS TREI CICLOPI: BRONTES,
STEROPES ȘI ARGES, CARE ERAU FIII LUI URANUS (CER) ȘI GAIA (PĂMÂNT) ȘI FRAȚII
TITANILOR ȘI AI O SUTĂ DE MÂINI ȘI CARE AVEAU UN SINGUR OCHI PUS ÎN MIJLOCUL
FRUNȚILOR. EI I-AU FĂCUT PENTRU ZEUS FULGERUL SĂU ATOTPUTERNIC ȘI, FĂCÂND ACEST
LUCRU, CICLOPII AU JUCAT UN ROL CHEIE ÎN MITUL SUCCESIUNII GRECEȘTI, CARE SPUNEA
CUM TITANUL CRONOS L-A RĂSTURNAT PE TATĂL SĂU URANUS ȘI CUM, LA RÂNDUL SĂU, ZEUS
I-A RĂSTURNAT PE CRONOS ȘI PE SEMENII SĂI. ȘI CUM ZEUS A FOST ÎN CELE DIN URMĂ
STABILIT CA CONDUCĂTOR DEFINITIV ȘI PERMANENT AL COSMOSULUI. NUMELE PE CARE LE-
A DAT HESIOD: ARGES (STRĂLUCITOR), BRONTES (TUNET) ȘI STEROPES (FULGER), REFLECTĂ
ROLUL LOR FUNDAMENTAL DE PRODUCĂTOR DE TRĂSNET. ÎNCĂ DE LA SFÂRȘITUL
SECOLULUI AL VII-LEA Î.HR., CICLOPII PUTEAU FI FOLOSIȚI DE POETUL SPARTAN TYRTAEUS
PENTRU A REPREZENTA O DIMENSIUNE ȘI O PUTERE EXTRAORDINARE.
CONFORM RELATĂRILOR LUI HESIOD ȘI MITOGRAFULUI APOLODOR, CICLOPII FUSESERĂ
ÎNTEMNIȚAȚI DE TATĂL LOR URANUS. ZEUS I-A ELIBERAT MAI TÂRZIU PE CICLOPI, IAR
ACEȘTIA I-AU RĂSPLĂTIT DÂNDU-I FULGERUL CICLOPII AU OFERIT LUI HESIOD ȘI ALȚI
SCRIITORI DE TEOGONIE O SURSĂ CONVENABILĂ DE ARME CEREȘTI, DEOARECE ZEUL FIERAR
HEPHAESTUS — CARE ÎN CELE DIN URMĂ AVEA SĂ PREIA ACEST ROL — NU SE NĂSCUSE ÎNCĂ.
POTRIVIT LUI APOLODOR, CICLOPII I-AU OFERIT ȘI LUI POSEIDON TRIDENTUL ȘI HADES ȘAPCA
SA DE INVIZIBILITATE, IAR ZEII AU FOLOSIT ACESTE ARME PENTRU A-I ÎNVINGE PE TITANI.
DEȘI CICLOPII PRIMORDIALI AI TEOGONIEI AU FOST PROBABIL NEMURITORI (LA FEL CA ȘI
FRAȚII LOR, TITANII), CATALOGUL HEZIODIC AL FEMEILOR DIN SECOLUL AL VI-LEA Î.HR. LE
FACE UCIȘI DE APOLLO. SURSELE ULTERIOARE NE SPUN DE CE: FIUL LUI APOLLO, ASCLEPIUS,
FUSESE UCIS DE TRĂSNETUL LUI ZEUS, IAR APOLLO I-A UCIS PE CICLOPI, FĂURITORII
TRĂSNETULUI, ÎN RĂZBUNARE. POTRIVIT UNUI SCOLAST DESPRE ALCESTIS AL LUI EURIPIDE,
MITOGRAFUL DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR., PHERECYDES, A FURNIZAT ACELAȘI MOTIV, DAR A
SPUS CĂ APOLLO, MAI DEGRABĂ DECÂT SĂ-I UCIDĂ PE CICLOPI, A UCIS FIII LOR (PE UNUL
DINTRE EI L-A NUMIT AORTES). NICIO ALTĂ SURSĂ NU MENȚIONEAZĂ VREUN DESCENDENT
AL CICLOPILOR. UN FRAGMENT PINDAR SUGEREAZĂ CĂ ZEUS ÎNSUȘI I-A UCIS PE CICLOPI
PENTRU A-I ÎMPIEDICA SĂ FACĂ FULGERE PENTRU ALTCINEVA.
MEȘTERIA CICLOPILOR CA MEȘTEȘUGARI ESTE SUBLINIATĂ DE HESIOD, CARE SPUNE CĂ
„TĂRIA, FORȚA ȘI INVENȚIILE ERAU ÎN LUCRĂRILE LOR.” FIIND ASTFEL DE MEȘTERI
PRICEPUȚI, DE MARI DIMENSIUNI ȘI FORȚE, POEȚII DE MAI TÂRZIU, ÎNCEPÂND CU POETUL
DIN SECOLUL AL III-LEA Î.HR., CALLIMACHUS, IMAGINAȚI-VĂ PE ACEȘTI CICLOPI, FĂURITORII
PRIMORDIALI AI FULGERULUI LUI ZEUS, DEVENIND ASISTENȚII ZEULUI FIERAR HEPHAESTUS,
LA FORJA SA DIN SICILIA, SUB MUNTELE ETNA, SAU POATE ÎN INSULELE EOLIENE DIN
APROPIERE. ÎN IMNUL SĂU CĂTRE ARTEMIS, CALLIMACHUS ÎI PUNE PE CICLOPI DE PE INSULA
EOLIANĂ LIPARI, LUCRÂND „LA NICOVALELE LUI HEPHAESTUS”, SĂ FACĂ ARCURILE ȘI
SĂGEȚILE FOLOSITE DE APOLLO ȘI ARTEMIS.POETUL LATIN DIN SECOLUL I Î.HR., VIRGILIU, ÎN
EPICA SA ENEIDA, ÎI ARE PE CICLOPI: „BRONTES ȘI STEROPES ȘI PYRACMON CU PICIOARELE
GOALE” SE TRUDEȘTE SUB CONDUCEREA LUI VULCAN (HEPHAESTUS), ÎN PEȘTERILE DE SUB
MUNTELE ETNA ȘI INSULELE EOLIENE. VIRGIL ÎI DESCRIE PE CICLOPI, ÎN FIERUL DE FORJARE
AL LUI VULCAN, FĂCÂND UN FULGER, UN CAR PENTRU MARTE ȘI EGIDA LUI PALLAS, VULCAN
ÎNTRERUPÂNDU-ȘI MUNCA PENTRU A LE COMANDA CICLOPILOR SĂ MODELEZE ARME
PENTRU ENEAS.POETUL LATIN DE MAI TÂRZIU, OVIDIU, ÎI ARE ȘI PE CICLOPI HESIODIC
BRONTES ȘI STEROPES (ÎMPREUNĂ CU UN AL TREILEA CICLOP NUMIT ACMONIDE), LUCREAZĂ
LA FORJE ÎN PEȘTERILE SICILIENE.
POTRIVIT UNUI MIT ASTRAL ELENISTIC, CICLOPII AU FOST CONSTRUCTORII PRIMULUI ALTAR.
MITUL A FOST UN CATASTERISM, CARE EXPLICA MODUL ÎN CARE CONSTELAȚIA ALTARUL
(ARA) A AJUNS SĂ FIE ÎN CERURI. POTRIVIT MITULUI, CICLOPII AU CONSTRUIT UN ALTAR PE
CARE ZEUS ȘI CEILALȚI ZEI AU JURAT ALIANȚĂ ÎNAINTE DE RĂZBOIUL LOR CU TITANII. DUPĂ
VICTORIA LOR, „ZEII AU AȘEZAT ALTARUL PE CER ÎN COMEMORARE”, ȘI ASTFEL A ÎNCEPUT
PRACTICA, CONFORM MITULUI, CA BĂRBAȚII SĂ DEPUNĂ JURĂMÂNT PE ALTARE „CA
GARANȚIE A BUNEI LOR CREDINȚE”.
POTRIVIT GEOGRAFULUI DIN SECOLUL AL II-LEA PAUSANIAS, PE ISTMUL DIN CORINT EXISTA
UN SANCTUAR NUMIT „ALTARUL CICLOPILOR” ÎNTR-UN LOC SACRU PENTRU POSEIDON, UNDE
SE ADUCEAU JERTFE CICLOPILOR. NU EXISTĂ DOVEZI PENTRU VREUN ALT CULT ASOCIAT CU
CICLOPII.CONFORM UNEI VERSIUNI A POVEȘTII DIN SCHOLIA ILIADA (NU SE GĂSEȘTE
NICĂIERI ALTUNDEVA), CÂND ZEUS A ÎNGHIȚIT-O PE METIS, EA A FOST ÎNSĂRCINATĂ CU
ATENA DE CĂTRE CICLOPUL BRONTES.
DEȘI DESCRIS DE HESIOD CA „AVÂND INIMI FOARTE VIOLENTE” (ὙΠΈΡΒΙΟΝ ἮΤΟΡ ἜΧΟΝΤΑΣ)
ȘI ÎN TIMP CE MĂRIMEA ȘI PUTEREA LOR EXTRAORDINARĂ I-AR FI FĂCUT CAPABILI DE O
VIOLENȚĂ MARE, NU EXISTĂ NICIO INDICAȚIE CĂ CICLOPII HESIODIC S-AR FI COMPORTAT ÎN
ALT MOD. DECÂT CA SLUJITORI CUMINTE AI ZEILOR.
WALTER BURKERT SUGEREAZĂ CĂ GRUPURILE SAU SOCIETĂȚILE DE ZEI MAI MICI, CUM AR FI
CICLOPII HESIODIC, „OGLINDESC ADEVĂRATE ASOCIAȚII DE CULT (THIASOI)... SE POATE
PRESUPUNE CĂ BRESLELE DE FIERARI SE AFLĂ ÎN SPATELE LUI CABEIRI, IDAIAN DACTYLOI,
TELCHINES ȘI CYCLOPS.”
CICLOPI HOMERICI
ULISE ȘI ECHIPAJUL LUI ÎL ORBESC PE POLIFEM. DETALIU AL UNEI AMFORE PROTO-ATTICE,
CIRCA 650 Î.HR. ELEUSIS, MUZEUL DE ARHEOLOGIE, INV. 2630.
ÎNTR-UN EPISOD DIN ODISEEA LUI HOMER (APROXIMATIV 700 Î.HR.), EROUL ULISE ÎL
ÎNTÂLNEȘTE PE CICLOPUL POLIFEM, FIUL LUI POSEIDON, UN GIGANT MÂNCĂTOR DE OAMENI
CU UN SINGUR OCHI, CARE LOCUIEȘTE CU SEMENII SĂI CICLOPI ÎNTR-UN ȚINUT ÎNDEPĂRTAT.
RELAȚIA DINTRE ACEȘTI CICLOPI ȘI CICLOPII LUI HESIOD ESTE NECLARĂ. HOMER A DESCRIS
UN GRUP FOARTE DIFERIT DE CICLOPI, DECÂT MEȘTERUL PRICEPUT ȘI SUBORDONAT AL LUI
HESIOD. CICLOPII LUI HOMER TRĂIESC ÎN „LUMEA OAMENILOR” MAI DEGRABĂ DECÂT
PRINTRE ZEI, AȘA CUM SE PRESUPUNE CĂ SE ÎNTÂMPLĂ ÎN TEOGONIE. CICLOPII HOMERI SUNT
PREZENTAȚI CA NIȘTE PĂSTORI NECIVILIZAȚI, CARE TRĂIESC ÎN PEȘTERI, SĂLBATICI FĂRĂ A
ȚINE CONT DE ZEUS. EI NU AU CUNOȘTINȚE DESPRE AGRICULTURĂ, NAVE SAU MEȘTEȘUGURI.
EI TRĂIESC SEPARAT ȘI NU AU NICIO LEGE.
DRAMATURGUL DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR., EURIPIDE, A POVESTIT ȘI POVESTEA ÎNTÂLNIRII
LUI ULISE CU POLIFEM ÎN PIESA SA SATIRICĂ CYCLOPS. CICLOPII LUI EURIPIDE, CA ȘI CEI AI
LUI HOMER, SUNT PĂSTORI NECULTIVI CARE LOCUIESC ÎN PEȘTERI. NU AU AGRICULTURĂ, NU
AU VIN ȘI TRĂIESC DIN LAPTE, BRÂNZĂ ȘI CARNE DE OAIE. EI DUC VIEȚI SOLITARE ȘI NU AU
GUVERN. EI SUNT NEOSPITALIERI CU STRĂINII, MĂCELÂND ȘI MÂNCÂND PE TOȚI CEI CARE
VIN PE PĂMÂNTUL LOR. ÎN TIMP CE HOMER NU SPUNE DACĂ CEILALȚI CICLOPI SUNT CA
POLIFEM ÎN ASPECTUL ȘI DESCENDENȚA LOR, EURIPIDE O EXPLICĂ, NUMINDU-I PE CICLOPI
„FIII CU UN SINGUR OCHI AI LUI POSEIDON”. ȘI ÎN TIMP CE HOMER ESTE VAG ÎN CEEA CE
PRIVEȘTE LOCAȚIA LOR, EURIPIDE LOCALIZEAZĂ ȚARA LUI. CICLOPI PE INSULA SICILIA,
LÂNGĂ MUNTELE ETNA.
LA FEL CA EURIPIDE, VERGILIU ÎI ARE PE CICLOPII LUI POLIFEM SĂ TRĂIASCĂ ÎN SICILIA,
LÂNGĂ ETNA. PENTRU VIRGIL SE PARE CĂ ACEȘTI CICLOPI HOMERI SUNT MEMBRI AI
ACELEIAȘI RASE DE CICLOPI CA ȘI BRONTES ȘI STEROPI AI LUI HESIOD, CARE LOCUIESC ÎN
APROPIERE.
CONSTRUCTORII DE ZIDURI CICLOPE
ZIDURILE „CICLOPEANE” DE LA MICENE.
DE ASEMENEA, SE SPUNEA CĂ CICLOPII AR FI FOST CONSTRUCTORII AȘA-NUMITELOR ZIDURI
„CICLOPEANE” DIN MICENE, TIRINT ȘI ARGOS. DEȘI POT FI VĂZUȚI CA FIIND DISTINCȚI,
CONSTRUCTORII DE ZIDURI CICLOPICI ÎMPĂRTĂȘESC MAI MULTE TRĂSĂTURI CU CICLOPII
HESIODICI: AMBELE GRUPURI SUNT MEȘTERI DE ÎNDEMÂNARE SUPRANATURALĂ, AVÂND O
PUTERE ENORMĂ, CARE AU TRĂIT ÎN VREMURI PRIMORDIALE. ACEȘTI CICLOPI
CONSTRUCTORI AU FOST APARENT FOLOSIȚI PENTRU A EXPLICA CONSTRUCȚIA ZIDURILOR
GROZAVE DE LA MICENE ȘI TIRINT, COMPUSE DIN PIETRE MASIVE CARE PĂREAU PREA MARI
ȘI GRELE PENTRU A FI MUTATE DE OAMENII OBIȘNUIȚI.
ACEȘTI MAIȘTRI CONSTRUCTORI AU FOST CELEBRI ÎN ANTICHITATE CEL PUȚIN DIN SECOLUL
AL V-LEA Î.HR. POETUL PINDAR ÎL ARE PE HERACLES SĂ CONDUCĂ VITELE DIN GERYON PRIN
„PORTALUL CICLOPIC” AL REGELUI TIRYNIAN EURISTHEUS. MITOGRAFUL PHERECYDES
SPUNE CĂ PERSEU I-A ADUS CU EL PE CICLOPI DE LA SERIPHOS LA ARGOS, PROBABIL PENTRU
A CONSTRUI ZIDURILE MICENEI. SE SPUNEA CĂ PROETUS, REGELE MITIC AL ANTICULUI
ARGOS, AR FI ADUS UN GRUP DE ȘAPTE CICLOPI DIN LICIA PENTRU A CONSTRUI ZIDURILE
TIRINTULUI.
POETUL COMIC NICOPHON DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL V-LEA ȘI ÎNCEPUTUL SECOLULUI
AL IV-LEA Î.HR. A SCRIS O PIESĂ NUMITĂ FIE CHEIROGASTORES, FIE ENCHEIROGASTORES
(HANDS-TO-MOUTH), DESPRE CARE SE CREDE CĂ AR FI FOST DESPRE ACEȘTI CONSTRUCTORI
DE ZIDURI CICLOPE. LEXICOGRAFII ANTICI AU EXPLICAT TITLUL CA ÎNSEMNÂND „CEI CARE SE
HRĂNESC PRIN MUNCĂ MANUALĂ” ȘI, POTRIVIT LUI EUSTATHIUS AL TESALONICULUI,
CUVÂNTUL A FOST FOLOSIT PENTRU A DESCRIE CONSTRUCTORII DE ZIDURI CICLOPE, ÎN TIMP
CE „MÂNA LA GURĂ” ERA UNUL DINTRE CEI TREI. FELURI DE CICLOPI DISTINȘI PRIN SCOLIA
LUI AELIUS ARISTIDES. ÎN MOD SIMILAR, PROBABIL DERIVÂND DIN COMEDIA LUI NICOFON,
GEOGRAFUL GREC DIN SECOLUL I STRABON SPUNE CĂ ACEȘTI CICLOPI AU FOST NUMIȚI
„BELLYHANDS” (GASTEROCHEIRAS) PENTRU CĂ ÎȘI CÂȘTIGAU HRANA LUCRÂND CU MÂINILE.
FILOSOFUL NATURAL DIN SECOLUL I PLINIU CEL BĂTRÂN, ÎN ISTORIA SA NATURALĂ, A
RAPORTAT O TRADIȚIE, ATRIBUITĂ LUI ARISTOTEL, CONFORM CĂREIA CICLOPII AU FOST
INVENTATORII TURNURILOR DE ZIDĂRIE. ÎN ACEEAȘI LUCRARE, PLINIU ÎI MENȚIONEAZĂ ȘI
PE CICLOPI, CA FIIND PRINTRE CEI CREDITAȚI A FI PRIMUL CARE A LUCRAT CU FIERUL,
PRECUM ȘI BRONZUL. PE LÂNGĂ ZIDURI, CICLOPILOR AU FOST ATRIBUITE ȘI ALTE
MONUMENTE. DE EXEMPLU, PAUSANIAS SPUNE CĂ LA ARGOS A EXISTAT „UN CAP AL MEDUSEI
FĂCUT DIN PIATRĂ, DESPRE CARE SE SPUNE CĂ AR FI O ALTĂ LUCRARE A CICLOPILOR”.
HESIOD
CONFORM TEOGONIEI LUI HESIOD, URANUS (CERUL) S-A ÎMPERECHEAT CU GAIA (PĂMÂNTUL)
ȘI A NĂSCUT OPTSPREZECE COPII. MAI ÎNTÂI AU VENIT CEI DOISPREZECE TITANI, APOI AU
VENIT CEI TREI CICLOPI CU UN SINGUR OCHI:
APOI [GAIA] I-A NĂSCUT PE CICLOPI, CARE AU INIMI FOARTE VIOLENTE, BRONTES (TUNETUL)
ȘI STEROPES (FULGERUL) ȘI ARGES (STRĂLUCITOR), CEI CARE I-AU DAT TUNETUL LUI ZEUS ȘI
AU MODELAT FULGERUL. ACEȘTIA ERAU CA ZEII ÎN ALTE PRIVINȚE, DAR UN SINGUR OCHI ERA
PUS ÎN MIJLOCUL FRUNȚILOR LOR; ȘI AU FOST NUMIȚI CICLOPI (CIRCLE-EYED) DUPĂ NUME,
DEOARECE UN SINGUR OCHI ÎN FORMĂ DE CERC ERA ÎNFIINȚAT ÎN FRUNTE. FORȚA ȘI FORȚA
ȘI INVENȚIILE ERAU ÎN LUCRĂRILE LOR.
ÎN URMA CICLOPILOR, GAIA A DAT NAȘTERE LA ÎNCĂ TREI FRAȚI MONSTRUOȘI,
HECATONCHEIRES, SAU URIAȘII CU O SUTĂ DE MÂINI. URANUS ÎȘI URA COPIII MONSTRUOȘI ȘI,
DE ÎNDATĂ CE FIECARE S-A NĂSCUT, I-A ÎNCHIS ÎN SUBTERAN, UNDEVA ÎN ADÂNCUL GAIEI. ÎN
CELE DIN URMĂ, FIUL LUI URANUS, TITANUL CRONOS, L-A CASTRAT PE URANUS, DEVENIND
NOUL CONDUCĂTOR AL COSMOSULUI, DAR ACESTA NU I-A ELIBERAT PE FRAȚII SĂI, CICLOPII
ȘI HECATONCHEIRES, DIN ÎNCHISOAREA LOR ÎN TARTAR.
PENTRU ACEST EȘEC, GAIA A PREZIS CĂ CRONOS VA FI ÎN CELE DIN URMĂ RĂSTURNAT DE
UNUL DINTRE COPIII SĂI, AȘA CUM ȘI-A RĂSTURNAT PROPRIUL TATĂ. PENTRU A PREVENI
ACEST LUCRU, PE MĂSURĂ CE FIECARE DINTRE COPIII SĂI S-A NĂSCUT, CRONOS I-A ÎNGHIȚIT
ÎNTREGI; CA ZEI NU AU FOST UCIȘI, CI ÎNCHIȘI ÎN PÂNTECELE LUI. SOȚIA LUI, RHEA, A CERUT
SFATUL MAMEI SALE PENTRU A EVITA SĂ-ȘI PIARDĂ TOȚI COPIII ÎN ACEST FEL, IAR GAIA A
SFĂTUIT-O SĂ-I DEA LUI CRONOS O PIATRĂ ÎNFĂȘURATĂ ÎN ÎNFĂȘĂRI. ÎN ACEST FEL, ZEUS A
FOST CRUȚAT DE SOARTA FRAȚILOR SĂI MAI MARI ȘI A FOST ASCUNS DE MAMA SA. CÂND A
CRESCUT, ZEUS ȘI-A FORȚAT TATĂL SĂ-ȘI VARSĂ FRAȚII, CARE S-AU RĂZVRĂTIT ÎMPOTRIVA
TITANILOR. ZEUS I-A ELIBERAT PE CICLOPI ȘI PE HECATONCHEIRES, CARE I-AU DEVENIT
ALIAȚI. ÎN TIMP CE URIAȘII CU O SUTĂ DE MÂINI LUPTAU ALĂTURI DE ZEUS ȘI DE FRAȚII SĂI,
CICLOPII I-AU DAT LUI ZEUS MAREA SA ARMĂ, FULGERUL, CU AJUTORUL CĂREIA EL A REUȘIT
ÎN CELE DIN URMĂ SĂ-I RĂSTOARNE PE TITANI, STABILINDU-SE DREPT CONDUCĂTORUL
COSMOSULUI.
HOMER

POLIFEM ORBIT CAUTĂ RĂZBUNARE PE ULISE: PICTURA LUI GUIDO RENI ÎN MUZEELE
CAPITOLINE.
ÎN CARTEA A 9-A A ODISEEI, ULISE DESCRIE GAZDELOR SALE FEACIENI ÎNTÂLNIREA SA CU
CICLOPUL POLIFEM. DUPĂ CE TOCMAI A PĂRĂSIT ȚARA MÂNCĂTORILOR DE LOTUS, ULISE
SPUNE: „DE ACOLO AM MERS MAI DEPARTE, ÎNTRISTAȚI DE INIMĂ, ȘI AM AJUNS ÎN ȚARA
CICLOPILOR”. HOMER ÎI DESCRISESE DEJA (CARTEA A 6-A) PE CICLOPI CA FIIND „OAMENI
COPLEȘIȚI DE MÂNDRIE CARE JEFUIAU [VECINII LOR, FEACII] CONTINUU”, ALUNGÂND PE
FEACII DE ACASĂ. ÎN CARTEA A 9-A, HOMER OFERĂ O DESCRIERE MAI DETALIATĂ A CICLOPII
CA:
UN NEAM NĂPĂSTUITOR ȘI FĂRĂ DE LEGE, CARE, ÎNCREZÂNDU-SE ÎN ZEII NEMURITORI, NU
PLANTEAZĂ NIMIC CU MÂINILE LOR ȘI NICI CU ARĂTURĂ; DAR TOATE ACESTE LUCRURI LE
RĂSARE FĂRĂ SĂMÂNȚĂ SAU ARĂTURĂ, GRÂU ȘI ORZ ȘI VIȚĂ DE VIE, CARE POARTĂ
CIORCHINELE BOGATE DE VIN ȘI PLOAIA LUI ZEUS LE DĂ SPOR. EI NU AU NICI ADUNĂRI
PENTRU SFAT, NICI LEGI, CI EI LOCUIESC PE VÂRFURILE MUNȚILOR ÎNALȚI, ÎN PEȘTERI
ADÂNCI, ȘI FIECARE DĂ LEGI PENTRU COPIII SĂI ȘI PENTRU NEVESTELE LUI ȘI NU ÎȘI
SOCOTESC NIMIC UNUL PE ALTUL.
POTRIVIT LUI HOMER, CICLOPII NU AU CORĂBII, NICI CONSTRUCTORI DE CORĂBII, NICI ALȚI
MEȘTERI ȘI NU ȘTIU NIMIC DESPRE AGRICULTURĂ. NU AU NICIO ATENȚIE FAȚĂ DE ZEUS SAU
DE CEILALȚI ZEI, PENTRU CĂ CICLOPII SE CONSIDERĂ „MAI BUNI DECÂT EI”.
HOMER SPUNE CĂ POLIFEM „ASEMĂNĂTOR LUI DUMNEZEU”, FIUL LUI POSEIDON ȘI AL NIMFEI
THOOSA, FIICA LUI PHORCYS, ESTE „CEL MAI MARE DINTRE TOȚI CICLOPII”. HOMER ÎL
DESCRIE PE POLIFEM CA PE UN PĂSTOR CARE:
NU S-A AMESTECAT CU ALȚII, CI A TRĂIT SEPARAT, CU INIMA PUSĂ PE FĂRĂDELEGE. CĂCI EL
A FOST FĂCUT CA UN MONSTRU MINUNAT ȘI NU A FOST CA UN OM CARE TRĂIEȘTE DIN PÂINE,
CI CA UN VÂRF ÎMPĂDURIT DE MUNȚI ÎNALȚI, CARE SE VEDE SINGUR, ÎN AFARĂ DE RESTUL, ...
[ȘI CA] UN OM SĂLBATIC CARE NU ȘTIA NIMIC DESPRE DREPTATE SAU DREPT.
DEȘI HOMER NU SPUNE ÎN MOD EXPLICIT CĂ POLIFEM ARE UN OCHI, PENTRU CA ORBIREA LUI
SĂ AIBĂ SENS, TREBUIE SĂ FIE. VOR FI FII CU UN SINGUR OCHI AI LUI POSEIDON; CU TOATE
ACESTEA, HOMER NU SPUNE NIMIC EXPLICIT DESPRE DESCENDENȚA SAU ASPECTUL
CELORLALȚI CICLOPI.
EURIPIDE
CICLOPII HESIODIC: CREATORII TRĂSNETULUI LUI ZEUS, CICLOPII HOMERICI: FRAȚII LUI
POLIFEM ȘI CONSTRUCTORII DE ZIDURI CICLOPICI, TOȚI FIGUREAZĂ ÎN PIESELE
DRAMATURGULUI EURIPIDE DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR. ÎN PIESA SA ALCESTIS, UNDE NI SE
SPUNE CĂ CICLOPII CARE AU FALSIFICAT TRĂSNETUL LUI ZEUS, AU FOST UCIȘI DE APOLLO.
PROLOGUL PIESEI RESPECTIVE ÎL EXPLICĂ PE APOLLO:
CASA LUI ADMETUS! ÎN TINE M-AM ADUS SĂ GUST DIN PÂINEA SERVITUTEI, ORICÂT DE
DUMNEZEU SUNT. ZEUS A FOST CAUZA: L-A OMORÂT PE FIUL MEU ASCLEPIUS, LOVINDU-L ÎN
PIEPT CU FULGERUL ȘI, FURIOASĂ, I-AM UCIS PE CICLOPII CARE AU FALSIFICAT FOCUL LUI
ZEUS. PEDEAPSA MEA PENTRU ACEST ZEUS M-A OBLIGAT SĂ FIU IOBAG ÎN CASA UNUI
MURITOR.
PIESA SATIRULUI LUI EURIPIDE, CYCLOPS, SPUNE POVESTEA ÎNTÂLNIRII LUI ULISE CU
CICLOPUL POLIFEM, CUNOSCUTĂ ÎN ODISEEA LUI HOMER. ARE LOC PE INSULA SICILIA, LÂNGĂ
VULCANUL ETNA, UNDE, CONFORM PIESEI, „FIII CU UN SINGUR OCHI AI LUI POSEIDON,
CICLOPII UCIGAȘI DE OAMENI, LOCUIESC ÎN PEȘTERILE LOR ÎNDEPĂRTATE”. EURIPIDE
DESCRIE ȚARA ÎN CARE LOCUIESC FRAȚII LUI POLIFEM, CA NEAVÂND „ZIDURI ȘI CRENELURI
ALE ORAȘULUI”, ȘI UN LOC ÎN CARE „NU LOCUIEȘTE NICIUN OM”. CICLOPII NU AU
CONDUCĂTORI ȘI NICI GUVERN, „SUNT SOLITARI: NIMENI NU ESTE SUPUSUL NIMĂNUI. " EI NU
CULTIVĂ RECOLTE, TRĂIND DOAR „DIN LAPTE ȘI BRÂNZĂ ȘI DIN CARNEA DE OAIE”. NU AU VIN,
„DECI ȚARA ÎN CARE LOCUIESC NU CUNOAȘTE DANSUL”. EI NU ARATĂ NICI UN RESPECT
PENTRU VALOAREA GREACĂ IMPORTANTĂ A XENIA („PRIETENIA OASPEȚILOR). CÂND ULISE
ÎNTREABĂ DACĂ SUNT EVLAVIOȘI ȘI OSPITALIERI FAȚĂ DE STRĂINI (ΦΙΛΌΞΕΝΟΙ ΔῈ ΧὬΣΙΟΙ
ΠΕΡῚ ΞΈΝΟΥΣ), I SE SPUNE: „CEL MAI DELICIOS ESTE CARNEA, EI SUSȚIN, DE STRĂINI... TOȚI
CEI CARE AU VENIT AICI AU FOST MĂCELĂRIȚI." CÂTEVA DINTRE PIESELE LUI EURIPIDE FAC,
DE ASEMENEA, REFERIRE LA CONSTRUCTORII DE ZIDURI CICLOPE. EURIPIDE NUMEȘTE
ZIDURILE LOR „ÎNALTE LA CERURI” (ΟΥ̓ΡΆΝΙΑ), DESCRIE „FUNDAMENTELE CICLOPICE” ALE
MYCENAE CA „ÎNCĂLȚAT CU PLUMB ROȘU ȘI CIOCAN DE ZIDAR” ȘI ÎL NUMEȘTE „O VATRĂ
CONSTRUITĂ DE CICLOPI”. EL NUMEȘTE ARGOS „ORAȘUL CONSTRUIT DE CICLOPI”, SE REFERĂ
LA „TEMPLURILE CONSTRUITE DE CICLOPI” ȘI DESCRIE „ CETATEA LUI PERSEUS” CA „OPERA
MÂINILOR CICLOPICE”.
CALLIMACHUS
PENTRU POETUL CALLIMACHUS DIN SECOLUL AL III-LEA Î.HR., CICLOPII HESIODIC BRONTES,
STEROPES ȘI ARGES, DEVIN ASISTENȚI LA FORJA ZEULUI FIERAR HEPHAESTUS. CALLIMACHUS
ÎI PUNE PE CICLOPI SĂ FACĂ ARCUL, SĂGEȚILE ȘI TOLBA LUI ARTEMIS, LA FEL CUM LE
FĂCUSERĂ (APARENT) PE CELE ALE LUI APOLLO. CALLIMACHUS ÎI LOCALIZEAZĂ PE CICLOPI
PE INSULA LIPARI, CEA MAI MARE DINTRE INSULELE EOLIENE DIN MAREA TIRENIANĂ ÎN
LARGUL COASTEI DE NORD A SICILIA, UNDE ARTEMIS ÎI GĂSEȘTE „LA NICOVALELE LUI
HEPHAESTUS” FĂCÂND UN JGHEAB PENTRU CAI PENTRU POSEIDON:
IAR NIMFELE S-AU ÎNSPĂIMÂNTAT CÂND AU VĂZUT MONȘTRII GROAZNICI CA STÂNCILE DIN
OSSA: TOȚI AVEAU OCHI UNICI SUB SPRÂNCENE, CA UN SCUT DE PATRU ORI MAI MARE,
ARUNCÂNDU-SE ÎNGROZITOR DE DEDESUBT; ŞI CÂND AUZIRĂ ZGOMOTUL NICOVALEI
RĂSUNÂND PUTERNIC, ŞI SUFLAREA MARE A BURDUFURILOR ŞI GEAMĂTUL GREU AL
CICLOPILOR ÎNŞIŞI. CĂCI AETNA A STRIGAT CU VOCE TARE, IAR TRINACIA, SCAUNUL
SICANILOR, A STRIGAT ȘI VECINA LOR ITALIA, IAR CYRNOS A SCOS UN ZGOMOT PUTERNIC,
CÂND ȘI-AU RIDICAT CIOCANELE DEASUPRA UMERILOR ȘI AU LOVIT CU LEAGĂN RITMIC
BRONZUL CARE STRĂLUCEA DIN CUPTOR SAU DIN FIER. , MUNCIND FOARTE MULT. DE ACEEA,
FIICELE LUI OCEANUS NU PUTEAU SĂ LE PRIVEASCĂ FĂRĂ PROBLEME FAȚĂ ÎN FAȚĂ ȘI NICI
SĂ SUPORTE ZGOMOTUL DIN URECHILE LOR. NICIO RUȘINE PENTRU EI! ASUPRA ACELORA NICI
MĂCAR FIICELE FERICITULUI SE UITĂ FĂRĂ ÎNFIORARE, DEȘI AU TRECUT DE MULT ANII
COPILĂRIEI. DAR CÂND VREUNA DINTRE FECIOARE SE NEASCULTĂ DE MAMA EI, MAMA ÎI
CHEAMĂ PE CICLOPI LA COPILUL EI – ARGES SAU STEROPES; IAR DIN INTERIORUL CASEI VINE
HERMES, PĂTAT CU CENUŞĂ ARSĂ. ȘI IMEDIAT EL ÎI JOACĂ COPILAȘUL, IAR EA ALERGĂ ÎN
POALA MAMEI SALE, CU MÂINILE LA OCHI. DAR TU, FECIOARĂ, CHIAR MAI DEVREME, PE CÂND
ÎNCĂ NU AVEA DECÂT TREI ANI, CÂND LETO A VENIT PURTÂNDU-TE ÎN BRAȚE, LA PORUNCA
LUI HEFAISTOS, CA SĂ-ȚI DEA MÂNA ȘI BRONTE TE-A PUS PE GENUNCHII LUI PUTERNICI, TU I-
AI SMULS PĂRUL APRINS AL SÂNUL LUI MARE ȘI-L SMULGE CU FORȚA. ȘI PÂNĂ ÎN ZIUA DE AZI,
JUMĂTATEA SÂNULUI SĂU RĂMÂNE FĂRĂ PĂR, LA FEL CA ATUNCI CÂND RÂIA SE AȘEAZĂ PE
TÂMPLELE UNUI OM ȘI MĂNÂNCĂ PĂRUL.
ȘI ARTEMIS ÎNTREABĂ:
CICLOPI, ȘI PENTRU MINE MODELAȚI UN ARC ȘI SĂGEȚI CYDONIAN ȘI UN SICRIU GOL PENTRU
AXELE MELE; CĂCI ȘI EU SUNT UN COPIL AL LUI LETO, CA ȘI APOLLO. ȘI DACĂ CU ARCUL MEU
VOI UCIDE VREO FĂPTURĂ SĂLBATICĂ SAU FIARĂ MONSTRUOASĂ, ASTA VOR MÂNCA CICLOPII.
VIRGIL
POETUL ROMAN VIRGIL DIN SECOLUL I Î.HR. PARE SĂ COMBINE CICLOPII LUI HESIOD CU CEI AI
LUI HOMER, FĂCÂNDU-I SĂ TRĂIASCĂ UNUL LÂNGĂ ALTUL ÎN ACEEAȘI PARTE A SICILIEI. ÎN
EPOPEEA SA LATINĂ ENEIDA, VERGILIU ÎL PUNE PE EROUL ENEA SĂ CALCE PE URMELE LUI
ULISE. , EROUL DIN ODISEEA LUI HOMER. APROPIINDU-SE DE SICILIA ȘI DE MUNTELE ETNA, ÎN
CARTEA A 3-A A ENEIDEI, ENEA REUȘEȘTE SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ PERICULOSULUI CHARYBDIS,
IAR LA APUSUL SOARELUI VINE ÎN ȚARA CICLOPILOR, ÎN TIMP CE „APROAPE DE APROAPE
TUNĂ AETNA”. CICLOPII SUNT DESCRIȘI CA FIIND „ÎN FORMĂ ȘI DIMENSIUNE CA POLIFEM...
ALȚI O SUTĂ DE CICLOPI MONSTRUOȘI [CARE] LOCUIESC DE-A LUNGUL ACESTOR ȚĂRMURI
CURBATE ȘI CUTREIERĂ MUNȚII ÎNALȚI”. DUPĂ CE A SCĂPAT DE POLIFEM, ENEA POVESTEȘTE
CUM, RĂSPUNZÂND „RĂBUITULUI PUTERNIC” AL CICLOPILOR: CURSA CICLOPILOR, TREZITĂ
DIN PĂDURI ȘI MUNȚI ÎNALȚI, SE REPEZI ÎN PORT ȘI SE ÎNGHESUIE PE ȚĂRMURI. ÎI VEDEM,
STÂND NEPUTINCIOȘI CU UN OCHI STRĂLUCITOR, FRĂȚIA ETNEANĂ, CU CAPETELE ÎNĂLȚATE
SPRE CER, UN CONCLAV SUMBRU: CHIAR ȘI ATUNCI CÂND PE VÂRFUL UNUI MUNTE STAU ÎN
MASĂ STEJARI ÎNALȚI SAU CHIPAROȘI ÎMBRĂCAȚI ÎN CONURI, O PĂDURE ÎNALTĂ A LUI IUP
SAU CRÂNG DE DIANA.
MAI TÂRZIU, ÎN CARTEA A 8-A A ACELUIAȘI POEM, VERGILIU ÎI ARE PE CICLOPI HESIODIC
BRONTES ȘI STEROPES, ÎMPREUNĂ CU UN AL TREILEA CICLOP PE CARE ÎL NUMEȘTE
PYRACMON, SĂ LUCREZE ÎNTR-O REȚEA EXTINSĂ DE CAVERNE CARE SE ÎNTINDE DE LA
MUNTELE ETNA PÂNĂ LA INSULELE EOLIENE. CA ASISTENȚI AI ZEULUI FIERAR VULCAN, EI
FORJEAZĂ DIVERSE OBIECTE PENTRU ZEI: FULGERE PENTRU JUPITER, UN CAR PENTRU
MARTE ȘI ARMURĂ PENTRU MINERVA:
ÎN MAREA PEȘTERĂ, CICLOPII FĂCEAU FIER – BRONTES ȘI STEROPES ȘI PYRACMON CU
PICIOARELE GOALE. AVEAU UN FULGER, PE CARE MÂINILE LOR ÎL MODELASERĂ, ASEMENEA
CELOR MULTE PE CARE TATĂL LE ARUNCĂ DIN TOT CERUL PE PĂMÂNT, ÎN PARTE DEJA
LUSTRUITĂ, ÎN TIMP CE O PARTE A RĂMAS NETERMINATĂ. TREI ARBORI DE GRINDINĂ
RĂSUCITE ÎI ADĂUGASERĂ, TREI DE NOR DE APĂ, TREI DE FLACĂRĂ ROȘIE ȘI VÂNTUL DE SUD
ÎNARIPAT; ACUM SE AMESTECAU ÎN LUCRARE FULGERĂRI ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE, ZGOMOT ȘI
FRICĂ ȘI MÂNIE CU FLĂCĂRI URMĂRITOARE. ÎN ALTĂ PARTE SE GRĂBEAU SPRE MARTE UN
CAR ȘI ROȚI ZBURĂTOARE, CU CARE EL STÂRNEȘTE OAMENI ȘI ORAȘE; ȘI CU NERĂBDARE, CU
SOLZI DE AUR DE ȘERPI, STRĂLUCEAU ÎNGROZITOAREA EGIDA, ARMURA LUI PALLAS MÂNIOS,
ȘERPII ÎMPLETITE, IAR PE SÂNUL ZEIȚEI GORGONA ÎNSĂȘI, CU GÂTUL TĂIAT ȘI OCHII
ÎNVÂRTIȚI.
APOLODOR
MITOGRAFUL APOLODOR, DĂ O RELATARE DESPRE CICLOPII HESIODIC SIMILAR CU CEL AL LUI
HESIOD, DAR CU UNELE DIFERENȚE ȘI DETALII SUPLIMENTARE. POTRIVIT LUI APOLLODOR,
CICLOPII S-AU NĂSCUT DUPĂ CEI CU O SUTĂ DE MÂINI, DAR ÎNAINTEA TITANILOR (SPRE
DEOSEBIRE DE HESIOD CARE ÎI FACE PE TITANI CEL MAI MARE ȘI PE CEI CU O SUTĂ DE MÂINI
CEI MAI TINERI).
URANUS I-A LEGAT PE CEI CU O SUTĂ DE MÂINI ȘI PE CICLOPI ȘI I-A ARUNCAT PE TOȚI ÎN
TARTAR, „UN LOC POSOMORÂT ÎN HADES, LA FEL DE DEPARTE DE PĂMÂNT PE CÂT ESTE
PĂMÂNTUL DE CER”. DAR TITANILOR LI SE PERMITE, APARENT, SĂ RĂMÂNĂ LIBERI (SPRE
DEOSEBIRE DE HESIOD). CÂND TITANII L-AU RĂSTURNAT PE URANUS, EI I-AU ELIBERAT PE O
SUTĂ DE MÂINI ȘI PE CICLOPI (SPRE DEOSEBIRE DE HESIOD, UNDE SE PARE CĂ AU RĂMAS
ÎNCHIȘI) ȘI L-AU FĂCUT PE CRONOS SUVERANUL LOR. DAR CRONOS I-A LEGAT DIN NOU PE CEI
ȘASE FRAȚI ȘI I-A REÎNCHIS ÎN TARTAR.
CA ȘI ÎN RELATAREA LUI HESIOD, RHEA L-A SALVAT PE ZEUS DE A FI ÎNGHIȚIT DE CRONOS,
IAR ZEUS A REUȘIT ÎN CELE DIN URMĂ SĂ-ȘI ELIBEREZE FRAȚII ȘI ÎMPREUNĂ AU PURTAT
RĂZBOI ÎMPOTRIVA TITANILOR. POTRIVIT LUI APOLODOR, ÎN AL ZECELEA AN AL RĂZBOIULUI,
ZEUS A AFLAT DE LA GAIA: CĂ AR FI ÎNVINGĂTOR DACĂ I-AR AVEA ALIAŢI PE CEI DE LA O SUTĂ
DE MÂINI ŞI PE CICLOPI. AȘA CĂ ZEUS ȘI-A OMORÂT PAZNICUL CAMPE (DETALIU CARE NU SE
GĂSEȘTE ÎN HESIOD) ȘI I-A ELIBERAT ȘI, PE LÂNGĂ FAPTUL CĂ I-AU DAT LUI ZEUS FULGERUL
(CA ȘI ÎN HESIOD), CICLOPII I-AU DAT ȘI LUI POSEIDON TRIDENTUL SĂU, IAR HADES O COIF
(PROBABIL ACEEAȘI ȘAPCĂ A LUI). INVIZIBILITATE PE CARE ATENA A ÎMPRUMUTAT-O ÎN
ILIADA) ȘI „CU ACESTE ARME ZEII I-AU BIRUIT PE TITANI”.
APOLODOR MENȚIONEAZĂ ȘI UN MORMÂNT AL LUI GHERAESTUS, „CICLOPUL” LA ATENA, PE
CARE, PE VREMEA REGELUI EGEU, ATENIENII AU SACRIFICAT FIICELE LUI HYACINTH.
NONNUS
DIONYSIACA, COMPUSĂ ÎN SECOLUL AL IV-LEA SAU AL V-LEA Î.HR., ESTE CEL MAI LUNG POEM
CARE A SUPRAVIEȚUIT DIN ANTICHITATE – 20.426 DE RÂNDURI. ESTE SCRISĂ DE POETUL
NONNUS ÎN DIALECTUL HOMERIC, IAR SUBIECTUL SĂU PRINCIPAL ESTE VIAȚA LUI DIONYSOS.
DESCRIE UN RĂZBOI CARE A AVUT LOC ÎNTRE TRUPELE LUI DIONYSOS ȘI CELE ALE REGELUI
INDIAN DERIADE. ÎN CARTEA 28 DIN DIONYSIACA, CICLOPII SE UNESC CU TRUPELE
DIONISIACE ȘI SE DOVEDESC A FI MARI RĂZBOINICI ȘI ZDROBESC MAJORITATEA TRUPELOR
REGELUI INDIAN.
TRANSFORMĂRILE LUI POLIFEM
POLIFEM PRIMEȘTE O SCRISOARE DE DRAGOSTE DE LA GALATEA, O FRESCĂ DIN SECOLUL I
D.HR. DE LA POMPEI
REPREZENTĂRILE CICLOPULUI POLIFEM AU DIFERIT RADICAL, ÎN FUNCȚIE DE GENURILE
LITERARE ÎN CARE A APĂRUT, ȘI I-AU OFERIT O EXISTENȚĂ INDIVIDUALĂ INDEPENDENTĂ DE
PĂSTORUL HOMERIC ÎNTÂLNIT DE ULISE. ÎN EPOPEE, EL ERA UN MONSTRU MÂNCĂTOR DE
OAMENI CARE LOCUIA ÎNTR-UN ȚINUT NESPECIFICAT. CÂTEVA SECOLE MAI TÂRZIU, UN
DITIRAMB AL FILOXENULUI DIN CITERA, URMAT DE MAI MULTE EPISOADE ALE POEȚILOR
PASTORALI GRECI, L-AU CREAT UN IUBITOR COMIC ȘI ÎN GENERAL NEREUȘIT AL NIMFEI DE
APĂ GALATEA. ÎN CURSUL ACESTORA, EL ÎȘI ADUC DRAGOSTEA CU ACOMPANIAMENTUL FIE
AL UNEI CITARE, FIE AL PIPELOR DE NAI. ASEMENEA EPISOADE AU LOC PE INSULA SICILIA, IAR
AICI POETUL LATIN OVIDIU A PLASAT ȘI TRAGICA POVESTE DE DRAGOSTE A LUI POLIFEM ȘI A
GALATEI, POVESTITĂ ÎN METAMORFOZE. MAI TÂRZIU, TRADIȚIA L-A FĂCUT SOȚUL DE SUCCES
AL GALATEI ȘI STRĂMOȘUL RASEI CELTICE ȘI ILIRICE.
LOCAȚIE
ÎNCEPÂND CU CEL PUȚIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR., CICLOPII AU FOST ASOCIAȚI CU INSULA
SICILIA SAU INSULELE VULCANICE EOLIENE DE LÂNGĂ COASTA DE NORD A SICILIEI.
ISTORICUL DIN SECOLUL AL V-LEA Î.HR. TUCIDIDE SPUNE CĂ „PRIMII LOCUITORI” AI SICILIEI
AU FOST REPUTAȚI A FI CICLOPI ȘI LESTRIGONI (UN ALT GRUP DE GIGANȚI MÂNCĂTORI DE
OAMENI ÎNTÂLNIȚI DE ULISE ÎN ODISEEA LUI HOMER). TUCIDIDE RAPORTEAZĂ ȘI CREDINȚA
LOCALĂ CĂ HEFAEST CU ASISTENŢII SĂI CICLOPICI?) ÎŞI AVEA FORJA PE INSULA EOLIANĂ
VULCANO.
EURIPIDE LOCALIZEAZĂ CICLOPII LUI ULISE PE INSULA SICILIA, LÂNGĂ VULCANUL ETNA, IAR
ÎN ACEEAȘI PIESĂ SE ADRESEAZĂ LUI HEPHAESTUS DREPT „STĂPÂNUL AETNEI”. POETUL
CALLIMACHUS LOCALIZEAZĂ FORJA CICLOPILOR PE INSULA LIPARI, CEA MAI MARE DINTRE
EOLIENI. VERGILIU ASOCIAZĂ ATÂT CICLOPII HESIODIC, CÂT ȘI CICLOPII HOMERI CU SICILIA.
ARE FĂCĂTORII DE TRĂSNET: „BRONTES AND STEROPES AND BARE-BED PYRACMON”,
LUCREAZĂ ÎN VASTE CAVERNE CARE SE ÎNTIND ÎN SUBTERAN DE LA MUNTELE ETNA PÂNĂ LA
INSULA VULCANO, ÎN TIMP CE CICLOPII FRAȚI AI LUI POLIFEM TRĂIESC ÎN SICILIA UNDE
„APROAPE DE APROAPE TUNĂ AETNA”.
DUPĂ CUM OBSERVĂ TUCIDIDE, ÎN CAZUL FORJEI LUI HEPHAESTUS DE PE VULCANO,
LOCALIZAREA FORJEI CICLOPILOR SUB VULCANII ACTIVI A OFERIT O EXPLICAȚIE PENTRU
FOCUL ȘI FUMUL CARE SE ZĂREA ADESEA DIN ACEȘTIA.
ETIMOLOGIE
PENTRU GRECII ANTICI, NUMELE „CICLOPI” ÎNSEMNA „OCHI ÎN CERC” SAU „OCHI ROTUNZI”,
DERIVAT DIN GRECESCUL KÚKLOS („CERC”) ȘI OPS („OCHI”). ACEASTĂ SEMNIFICAȚIE POATE
FI VĂZUTĂ ÎNCĂ DIN TEOGONIA LUI HESIOD (SECOLELE VIII-VII Î.HR.), CARE EXPLICĂ FAPTUL
CĂ CICLOPII AU FOST NUMIȚI AȘA „DEOARECE UN SINGUR OCHI ÎN FORMĂ DE CERC ERA
ÎNFIINȚAT ÎN FRUNTEA LOR”. ADALBERT KUHN, EXTINZÂND ETIMOLOGIA LUI HESIOD, A
PROPUS O LEGĂTURĂ ÎNTRE PRIMUL ELEMENT KÚKLOS (CARE POATE ÎNSEMNA ȘI „ROATĂ”)
ȘI „ROATA SOARELUI”, PRODUCÂND SENSUL „ROATĂ (A SOARELUI)-OCHI”. AU FOST PROPUSE
ȘI ALTE ETIMOLOGII CARE DERIVĂ AL DOILEA ELEMENT AL NUMELUI DIN GRECESCUL KLOPS
(„HOȚ”) PRODUCÂND SEMNIFICAȚIILE „HOȚ-ROATĂ” SAU „HOȚ DE VITE”. DEȘI WALTER
BURKERT A DESCRIS ETIMOLOGIA LUI HESIOD CA FIIND „NU PREA ATRACTIVĂ”, EXPLICAȚIA
LUI HESIOD ESTE ÎNCĂ ACCEPTATĂ DE OAMENII DE ȘTIINȚĂ MODERNI.
ORIGINI POSIBILE
SCHELETE PALAEOLOXODON FALCONERI, CARE ARATĂ ORIFICIUL NAZAL MARE
O POSIBILĂ ORIGINE PENTRU CICLOPII CU UN SINGUR OCHI A FOST AVANSATĂ DE
PALEONTOLOGUL OTHENIO ABEL ÎN 1914. ABEL A PROPUS CĂ CRANIILE FOSILE DE ELEFANȚI
PITICI DIN PLEISTOCEN, ÎNTÂLNITE ÎN MOD OBIȘNUIT ÎN PEȘTERILE DE COASTĂ DIN ITALIA
ȘI GRECIA, AR PUTEA FI DAT NAȘTERE POVEȘTII POLIFEM. ABEL A SUGERAT CĂ CAVITATEA
NAZALĂ CENTRALĂ MARE (PENTRU TRUNCHI) DIN CRANIU AR FI PUTUT FI INTERPRETATĂ
CA O SINGURĂ ORBITĂ MARE.
CICLOPIA, UN DEFECT CONGENITAL RAR, POATE DUCE LA FETUȘI CARE AU UN SINGUR OCHI
SITUAT ÎN MIJLOCUL FRUNȚII. DAR, DEȘI S-A RIDICAT POSIBILITATEA UNEI LEGĂTURI ÎNTRE
ACEASTĂ DEFORMARE ȘI MITUL CICLOPILOR CU UN SINGUR OCHI, ÎN CAZUL OAMENILOR CU
UN SINGUR OCHI ÎN MIJLOC, NASUL RĂMÂNE DEASUPRA LUI, MAI DEGRABĂ DECÂT DEDESUBT,
CA ÎN GREACA VECHE. REPREZENTĂRI.
DUPĂ CUM S-A MENȚIONAT MAI SUS, WALTER BURKERT VEDE POSIBILITATEA CA CICLOPII
HESIODIC SĂ AIBĂ DREPT BAZĂ BRESLE DE FIERARI ANTICE.

GRAȚIILE
ÎN MITOLOGIA GREACĂ, GRAȚIILE (SAU CELE TREI GRAȚII) SAU HARITELE (ÎN GREACĂ:
ΧΆΡΙΤΕΣ, HARITES) ERAU PERSONIFICĂRI ALE GRAȚIEI ȘI FRUMUSEȚII FEMININE. ROMANII
LE NUMEAU GRATIAE. ERAU FIICELE LUI ZEUS ȘI ALE EURYNOMEI, TREI LA NUMĂR: AGLAEA,
EUPHROSYNE ȘI THALIA. SĂLĂȘLUIAU ÎN OLIMP, UNDE TRĂIAU ALĂTURI DE MUZE, ȘI ERAU
DEOPOTRIVĂ PROTECTOARELE POEȚILOR. ERAU SOCOTITE CÂND ÎNSOȚITOARELE LUI
APOLLO, CÂND ALE ATENEI SAU ALE APHRODITEI, MAI RAR ALE LUI DIONYSOS.