COMBATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EREZIA ICONOCLASTĂ PROMOVATĂ

DE CĂTRE DIFERITE PERSONAZE ISTORICE PRECUM

REA ÎMPĂRATUL LEON AL III-LEA (717-741), CONSTANTIN AL
V-LEA (741-775) ȘI LEON AL IV-LEA (775-780) ȘI
ICONOCLA LEGIFERATĂ LA SINODUL DE LA HIERIA (754), PUTEM
AFIRMA CĂ A FOST COMBATUTĂ CU ARDOARE ÎN TIPUL
SMULUI – SINODULUI AL VII-LEA ECUMENIC (787); SINODALII DE LA
NICEEA AU ADIAT INTEGRAL TEXTUL SINODULUI
SF. ICONOCLAST DE LA HIERIA ȘI AU APROBAT RESPINGEREA
ORTODOXĂ FORMULATĂ ÎMPOTRIVA EI. PATRIARHUL
NICHIFOR NICHIFOR, PARTICIPANT AL SINODULUI ECUMENIC , CA
SECRETAR IMPERIAL A COMBATUT EREZIA ICONOCLASTĂ
MĂRTURISI REVIGORATĂ DE CĂTRE ÎMPĂRATUL LEON AL V-LEA (813-
820), PRIN SINODUL DE LA CONSTANTINOPOL DIN 815.
TORUL LA ÎNCEPUTUL CRIZEI ICONOCLASTE, ICOANELE ERAU
ASIMILATE IDOLILOR, IAR CINSTIREA ADUSĂ LOR DE
CĂTRE BISERICĂ REPREZENTA O ÎNTOARCERE LA CHIPUL IDOLATRIC. LEON AL III-LEA
CONSIDERÂNDU-SE CONCOMITENT ÎMPĂRAT ȘI PREOT SE INTITULA CA FIIND
LIBERATUL BISERICII DE RĂTĂCIREA IDOLATRICĂ; ACUZAȚIA DE IDOLATRE S-A
MENȚINUT ÎN DEFINIȚIA DOGMATICĂ DE LA HIERIA DAR CARE, SUCCESIV A FOST
COMBATUTĂ LA NICEEA.

SINODUL DE LA NICEEA 787

 MĂRTURISEȘTE INFAILIBILIBILITATEA BISERICII CA TRUP TAINIC AL

LUI HRISTOS AL CĂREI CAP ESTE EL, ÎN CARE LUCREAZĂ PUTEREA
SFÂNTULUI DUH. (PRIN ACESTA SE MĂRTURISEȘTE INFAILIBILITATEA EI
CA ÎNTREG, ASIGURATĂ DE HRISTOS, CAPUL EI)

 SINODALII REPROȘAU ICONOCLAȘTILOR INCAPACITATEA DE A FACE

DIFERENȚA DINTRE SFÂNT ȘI PROFAN, ÎNTRE CURAT ȘI NECURAT,
ASOCIIND ICOANELE MÂNTUITORULUI, ALE MAICII DOMNULUI ȘI ALE
SFINȚILOR IDOLI PĂGÂNI.
 SINODUL, PUNE ÎN VALOARE RELAȚIA DINTRE CHIP ȘI PROTOTIP.
PENTRU PĂRINȚII NICEENI PROTOTIPUL ASIGURĂ CHIPULUI
ATRIBUTUL SFÂNT SAU PROFAN DE EXEMPLU ICOANA MAICII
DOMNULUI ESTE DEMNĂ DE CINSTIRE.

 SINODUL AL VII-LEA NU A URMĂRIT SĂ DEA O DEFINIȚIE ICOANEI,

ÎNTRUCÂT DE ACEASTĂ PROBLEMĂ S-A OCUPAT ÎN TRECUT SF. IOAN
DAMASCHINUL. DAR SINODUL A DESCRIS ICOANA DOAR ÎN RAPORT
CU PROTOTIPUL EI, ÎNVĂȚÂND CĂ ICOANA ESTE IDENTICĂ CU
PROTOTIPUL NU DUPĂ FIINȚĂ CI NUMAI DUPĂ NUME ȘI CARACTER.

 PATRIARHUL NICHIFOR A CONSIDERAT NECESAR SA REAIA PROBLEMA

DEFINIRII ICOANEI IN RAPORT CU PROTOTIPUL EI: EL A INTRODUS
NOTIUNEA DE SEPARARE ÎNTRE CHIPUL NATURAL SI CEL ARTISTIC,
ICOANA EVIDENT FIIND UN CHIP ARTISTIC. ACEASTĂ DEOSEBIRE NU
ELIMINĂ ORICE REALAȚIE CU PROTOTIPUL CI DIN POTRIVĂ, ICOANA
PRIMEȘTE FORMA SI CINSTIRE DATORITĂ PROTOTIPULUI EI. DECI
EXISTĂ ȘI O OARECARE ASEMĂNARE PENTRU CĂ ȘI ICOANA ȘI
PROTOTIPUL ÎNFĂȚISEAZĂ ACEEAȘI PERSOANĂ. (SF. IOAN
DAMASCHINUL FOLOSEȘTE EXEMPLUL ÎMPĂRATULUI)

 SFÂNTUL VASILE CEL MARE AFIRMA: “CINSTIREA ADUSĂ ICOANEI SE

RIDICĂ LA CEL REPREZENTAT ÎN ICOANĂ”. (ACESTA DEVENIND UN
LAITMOTIV FOLOSIT DE ICONODULI PENTRU CONFRUNTAREA
ICONOCLAȘTILOR)

 SFÂNTUL NICHIFOR AFIRMĂ CĂ ICOANA PARTICIPĂ ÎNTR-UN FEL LA

PROTOTIP, ARE O RELAȚIE CU EL, MIJLOCEȘTE CUNOAȘTEREA LUI ȘI
TREZEȘTE AMINTIREA LUI. ICOANA ESTE CEL MAI VREDNIC DE
VENERARE SIMBOL SACRU

 SINODUL DE LA NICEEA AFIRMĂ CĂ NICI SFINȚI APOSTOLI ȘI NICI

SFINȚI PĂRINȚI NU AU DENUMIT SFÂNTA EUHARISTIE DREPT ICOANA
TRUPULUI LUI HRISTOL, AȘA CUM PROCEDASE ÎMPĂRATUL
CONSTANTIN AL -V-LEA. MÂNTUITORUL NU A SPUS “LUAȚI,
 MÂNCAȚI ICOANA TRUPULUI MEU SAU BEȚI ICOANA SÂNGELUI
MEU.” SFÂNTUL NICHIFOR SUSȚINE CĂ SFÂNTA EUHARISTIE NU ESTE
ICOANA TRUPULUI MÂNTUITORULUI HRISTOS, CI ÎNSUȘI TRUPUL ȘI
SÂNGELE LUI. (EL O LEAGĂ ÎNSĂ DE PROBLEMATICA
CIRCUMSCRIERII).

 SINODUL SE FOLOSEȘTE ȘI DE ANALOGIA “TRUP SI SUFLET” PENTRU A

ARĂTA POSIBILITATEA ZUGRĂVIRII ICOANEI MÂNTUITORULUI,
NECIRCUMSCRIS CA DUMNEZEU , DAR CIRCUMSCRIS CA OM,
EVINDENȚIIND DIFERENȚA DINTRE FIREA DUMNEZEIASCĂ ȘI
SUFLETUL UMAN, CEA DINTÂI FIIND NECREATĂ, CREATOARE ȘI
ATEMPORALĂ, PE CÂND SUFLETUL UMAN ESTE CREAT ȘI LIMITAT ÎN
TIMP.

 PENTRU ICONODULI TAINA UNIRII IPOSTATICE FACE POSIBILĂ

PICTAREA ICOANEI MÂNTUITORULUI HRISTOS ÎN VIRUTEA FAPTULUI
CĂ DUMNEZEIREA ȘI OMENITATEA SA , RÂMÂN NESCHIMBATE,
FIECARE FIRE PĂSTRUNDU-ȘI ÎNSUȘIRILE PROPRII, DAR ȘI
TRANSMIȚÂNDU-LE UNA CELEILALTE CA URMARE FIREASCĂ A
COMUNICĂRII ÎNSUȘIRILOR.

 SFÂNTUL NICHIFOR EVIDENȚIAZĂ DIFERENȚA DINTRE “A PICTA” ȘI “A

CIRCUMSCRIE” , ÎN TIMP CE ICOANA ESTE UN REZULTAT AL ARTEI
PICTURII, IDENTIFICÂNDU-SE CU PROTOTIPUL DUPĂ NUME ȘI
IPOSTAS, DAR DEOSEBINDU-SE DUPĂ FIINȚĂ, CIRCUMSCRIEREA SAU
DESCRIEREA ESTE O ÎNSUȘIRE ÎNTOTDEAUNA INSEPARABILĂ DE
REALITATEA CĂREIA ÎI APARȚINE.

 SFANTUL NICHIFOR A ANALIZAT ȘI COMBATUT INFLUENȚA EUSEBIANĂ

A ICONOCLASMULUI. EL FACE O DISTINCȚIE ÎNTRE RAȚIUNEA DE A FI
(LOGOS) A LUCRURILOR ȘI MODUL DE A FI AL LOR (TROPOS).

 LA SINODUL DE LA NICEEA ESTE RESPINSĂ SI ACUZAȚIA

NESTORIANISMULUI ( BISERICA UNIVERSALĂ CHIAR DACĂ PICTEAZĂ
PE HRISTOS DUPĂ FIREA S-A OMENEASCĂ, NU O DESPARTE PE
 ACEASTA DE DUMNEZEIREA CU CARE S-A UNIT, CI CREDE CĂ FIREA
OMENEASCĂ A FOST ÎNDUMNEZEITĂ ȘI MĂRTURISEȘTE A FI SI EA
DUMNEZEIASCĂ..)

 SINDOUL DE LA NICEEA ACCENTUEAZĂ FAPTUL CĂ ICOANA

REPREZINTĂ PERSOANA CU CARE SE IDENTIFICĂ DUPĂ NUME ȘI NU
DUPĂ ESENȚĂ.

 PROMOVÂND EGALITATEA DINTRE CUVÂNTUL SFINTEI SCRIPTURI ȘI

ICOANĂ , APĂRATĂ CU TĂRIE DE SINODUL ECUMENIC AL VII-LEA,
SFÂNTUL NICHIFOR ÎNVAȚĂ CĂ CUVÂNTUL ESTE ICOANA LUCRULUI,
ÎNSĂ O ICOANĂ INDIRECTĂ, POTENȚIALĂ, AȘA CUM ICOANELE SUNT
CUVINTE POTENȚIALE.