STUDIU DE CAZ

• DIMENSIUNEA
ELIGIOASA A EXISTENTEI

Prof. Cueșdean Cristina

CUPRINS:

4.Cazania lui Varlaam

1Premisa
3.Mentalitatea
• -Sinodul de la Iasi 5.Psaltirea in versuri a
medievala:homo
• -Opere lui Dosoftei
religiosus
2.Analiza cazului

6.Didahiile lui Antim

7.Concluzie 8.Bibliografie
Ivireanul
PREMISA-DIMENSIUNEA
RELIGIOASA A EXISTENTEI
• INCEPUTURILE LITERATURII ROMANE AU
FOARTE MARE LEGATURA CU FENOMENUL
CULTURAL-RELIGIOS CARE SE MANIFESTA IN
RASARITUL EUROPEI, ACESTA FIIND ORTODOXISMUL.
ROMANIA ESTE SINGURUL POPOR DE
ORIGINE ROMANICA CARE ARE CA BAZA ACEST
FENOMEN NUMIT ORTODOXISM. LIMBA ROMANA
S-A FORMAT PRIN CONTOPIREA LIMBII LATINE CU CEA
A DACO-GETILOR, LA CARE SE ADAUGA ELEMENTUL
MIGRATOR , SLAVA. DACA VOM SECTIONA FIECARE
STRAT AL LIMBII NOASTRE MATERNE, VOM OBSERVA CA
NOI NE TRAGEM DINTR-UN POPOR “ PAGAN”, CE
CREDEA IN ZEI (ZALMOXE), ACESTA FIIND POPORUL
DAC. INSA PRIN OCUPAREA DACIEI DE CATRE ROMANI,
PRIN INTERMEDIUL ROMANIZARII, DACII DIN VREMEA
ACEEA TREPTAT AU ACCEPTAT CRESTINISMUL ACESTA
FIIND ADUS DE IMPERIUL ROMAN IN “CONSTIINTA”
DACILOR.
• MENTIONEZ FAPTUL CA ASEMANAREA DINTRE
CELE DOUA RELIGII ERA FOARTE MARE, ACEASTA
ASEMANARE REGASINDU-SE IN URMATOARELE
RANDURI: “DAN OLTEAN INVENTARIAZA, RELIGIA
DACILOR , CATEVA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE:
ZALMOXE SI IISUS SUNT ATESTATI ISTORIC, AMANDOI AU
ORIGINE DIVINA, UN PARINTE CERESC, AMNDOI PAREDICA
NEMURIREA SUFLETUILUI, PROPUN O ESHATOLOGIE
(TOTALITATEA CONCEPTIILOR RELIGOASE CARE SE REFERA
LA DESTINELE FINALE ALE OMENIRII), PARTICIPA LA OSPETE
INITIATICE, RECURG LA SIMBOLUL VINULUI AI A VITEI-DE-
VIE, SUFERA MOARTEA SI INVIEREA, COBOARA IN INFERN,
SE INALTA LA CER…” (POLIMORFISMUL CRESTINISMULUI
ROMANESC-VIANU MURESAN). CU TOATE
ACESTEA, DUPA DESPARTIREA BISERICII UNIVERSALE,
ROMANII AU AVUT CA SI CREDINTA CATOLICISMUL. SPRE
DEOSEBIRE DE ROMANI, PRECUM AM SCRIS ADINEAURI,
ACEST POPOR, CE ODNIOARA A FOST POPORUL DACIA, A
DEVENIT POPOR CU BAZA RELIGIEI ORTODOXISMUL.
• APARITIA FACTORULUI SLAV IN SEC. VI-LEA, A AVUT
IN GLOTOGENEZA ROMANA MARE IMPORTANTA
ASUPRA ACESTEIA.URMARILE APARITIEI ACESTUI
FACTOR O ARE IN SPECIAL ASUPRA CREDINTEI SI A
BISERICII (OFICIEREA SLUJBEI IN BISERICA SI SCRIEREA
DE CARTI IN LIMBA SLAVONA). O MARE PARTE DIN
CUVINTELE DIN LEXICUL ROMANESC DIN DOMENIU
BISERICESC SUNT DE ORIGINE SLAVA (SLAVA,SCHIT
,MUCENIC ,MONARH ETC.). INCEPAND CU SEC. AL-
XVII-LEA, LIMBA SLAVONA ESTE INLOCUITA IN
BISERICA DE LIMBA ROMANA.IMPLICAREA LUI PETRU
MOVILA IN INFIINTAREA TOPOGRAFIILOR ADUCE CA SI
URMARE INCEPEREA TIPARIRII DIFERITELOR CARTI
NECESARE RASPANDIRII CRESTINISMULUI.ACESTE
CARTI CUPRIND TRADUCERI ALE BIBLIEI SI ANUMITE
INVATATURI SAU PREDICI ROSTITE DE PREOTI LA
OFICIEREA SLUJBEI (CAZANIA LUI VARLAAM,
PSALTIREA IN VERSURI SI VIETILE SFINTILOR A LUI
DOSOFTEI SI DIDAHIILE LUI ANTIM IVIREANUL)
• PRIN INTERMEDIUL ACESTOR
TIPOGRAFII INCEPE SCRIEREA TEXTELOR
RELIGIOASE IN ALFABETUL CHIRILIC, ACEST
ALFABET FIIND INTRODUS TOCMAI IN SEC AL-
IV-LEA (TETRAEVANGHELUL LUI CORESI).
CEI MAI IMPORTANTI
DOMNITORI CARE AU CONTRIBUIT LA
INVIORAREA CULTURARA A SPATIULUI
ROMANESC AU FOST: MATEI BASARAB IN
MUNTENIA SI VASILE LUPU IN MOLDOVA.
ASTFEL IN
CONTINUAREA STUDIULUI DE CAZ, VOM
DISECA FIECARE PARTE EXPLICAND-O SI
ARGUMENTAND-O POTRIVIT EI.
ANALIZA CAZULUI

• “A TAIA LATURA RELIGIOASA DIN ISTORIA

LITERATURII ROMANESTI INSEAMNA A RENUNTA LA
CUNOASTEREA TRASATURII CELEI MAI CARACTERISTICE
DIN CULTURA NOASTRA VECHE SI UNA DIN FETELE EI DE
GLORIE” (ISTORIA LITERATURII ROMANE VECHI-NICOLAE
CARTOJAN). “OMUL TREBUIE SA CREADA IN CEVA.VAI
DE CEI CARE NU CRED IN NIMIC!” (VICTOR HUGO).
INCEPUTURILE LITERATURII ROMANE SUNT LEGATE DE
CONTEXTUL ARIEI CULTURARE DIN RASARITUL EUROPEI,
IN SPATIU COMPLEX FORMAT PE TEMELIILE TRADITIEI
BIZANTINE. IN DACIA, CRESTINISMUL
PATRUNSESE, FARA INDOIALA, CHIAR DE LA INCEPUTUL
COLONIZARII ROMANE, ADUSI DE LEGIONARI, MAI ALES IN
RASARITUL IMPERIULUI. PE ACEASTA O DOVEDESC
NUMEROASE VESTIGII ARHEOLOGICE, PRECUM SI LIMBA,
UNDE CUVINTELE DESPRE CEEA CE POATE NUMI
“CRESTINISMUL DE BAZA” SUNT LATINESTI:
DUMNEZEU( DE LA DOMINUS DEUS), DUMINICA , CRUCE,
CRESTINI,BISERICA , LEGE(LEGE SACRA-RELIGIE),
RUGACIUNI, ALTAR, SCRIPTURI,SFANT(MAI ALES IN
CUVINTE COMPUSE CA SFANTA MARIA,SIN NICOARA)
• CULTURA ROMANEASCA INTRE SEC. XVI - XVII-LEA POATE
FI ABORDATA LA NIVELUL CULTURII POPULARE (CRESTINISMUL
POPULAR SI FOLCLOR) SI LA NIVELUL CULTURII
CARTURARESTI(RELIGIA CRESTINA , CARTE RELIGOASA SI
LITERATURA) DIMENSIUNEA RELIGOASA A EXISTENTEI CAPATA
TREPTAT FORME DE EXPRESIE ROMANEASCA MAI INTAI PRIN
ACTUL TRADUCERII, APOI PRIN ACTUL CREATIEI INDIVIDUALE
FIE IN CADRUL BISERICII, CA LITERATURA RELIGIOASA, FIE IN
AFARA EI CA LITERARTURA DE INSPIRATIE RELIGIOASA.PRIMELE
FORME DE MANIFESTARE A CULTURII ROMANESTI SCRISE SUNT
LEGATE DE RELIGIA CRESTINA DE INSTITUTIA ECLEZIALA SI DE
NECESITATEA COMUNICARII IN INTERIORUL COMUNITATII DE
CREDINTA. MANUSCRISELE CRESTINE IN LIMBA SLAVONA SI IN
LIMBA ROMANA APOI TIPARITURILE DESCHID CALEA PENTRU
EXPRIMAREA SENTIMENTULUI RELIGIOS. BIBLIOTECA
CRESTINISMULUI CONTINE DOUA COMPARTIMENTE :
-CEL DESTINAT SPATIULUI ECLEZIAL (LITERATURA
PATRISTICA,LITURGICA,CANONICA,PASTORALA
DUHOVNICEASCA) .
-CEL DESTINAT SPATIULUI EXTRAECLEZIAL (PE
DEOPARTE O LITERATURA DESTINATA EDUCATIEI CRESTINE SI
EDIFICARII DUHOVNICESTI A “ BUNULUI CRESTIN” LEGATA DE
RELIGIA TRAITA-BIBLIA).
 • OMUL MEDIEVAL ARE ALTA
MENTALITATE DECAT OMUL
MODERN, TRAIND IN ALT ORIZONT
CULTURAL. OMUL MEDIEVAL ESTE
PRIN EXCELENTA UN HOMO
RELIGIOSUS, CARE COMUNICA CU
DUMNEZEU, SI CU SFINTII, CRED IN
SEMNE SI MINUNI, ARE CULTUL

MENTALITAT MOASTELOR, FACE PERELINAJE LA

LOCURI SFINTE. REALITATEA
DIN JUR OFERA SEMNE LA CARE AU

EA ACCES CU PRECADERE CEI INITIATI:

CALUGARI SI PREOTI, ASTROLOGI
DE PE LANGA CURTILE DOMNESTI,
VOIEVODUL INSUSI CARE DOMNEA
MEDIEVALA: CA “ UNSUL LUI DUMNEZEU PE
PAMANT” MENTALITATEA
MEDIEVALA SE CONFRUNTA CU

HOMO MARILE EPIDEMI DE CIUMA,

CATASTROFE
NATURALE( CUTREMURE ,
INUNDATII), PERIOADAE LUNGI DE
RELIGIOSUS SECETA SI FOAMETE, RAZBOAIE CE
DUREAZA UNEORI ZECI DE ANI.
RELIGIA OFICIALA SI
AUTORITATEA BISERICII COEXISTA
CU CRESTINISMUL POPULAR; DE-
ALUNGUL SECOLELOR S-AU
PERPETUAT SUPERSTITII, CREDINTE
SI PRACTICI PĂGANE LEGATE DE
VECHILE RELIGII ALE NATURII.
CAZANIA LUI
VARLAAM

• MITROPOLITUL VARLAAM S-A

NASCUT IN JURUL ANULUI 1580,DINTR-
O FAMILIE DE RAZESI DIN BORCESI
(NEAMT),SAT DISPARUT SITUAT LANGA
TARGUL NEAMT.NUMELE LUI DE
MIREAN A FOST VASILE MOTOC.DE
TANAR SI-A INDREPTAT PASII SPRE
SCHITUL ZOSIM DE PE VALEA
PARAULUI SECU,UNDE A INVATAT
CARTE SI A DEZVOLTAT TALENTUL DE
VORBITOR SI SCRIITOR SI A DESPRINS
LIMBIILE SLAVONA,LATINA SI
GREACA.PE LOCUL
SCHITULUI,VORNICUL NISTOR
URECHE SI SOTIA SA MITROFANA AU
CTITORIT IN 1602 MANASTIREA SECU
IN CARE A INCEPUT SA FUNCTIONEZE
SI O SCOALA.
• TANARUL VASILE MOTOC A INTRAT IN OBSTEA
NOII MANASTIRI UNDE A FOST CALUGARIT CU
NUMELE DE VARLAAM.FIIND BUN POVATUITOR,
AJUNGE PE DREPTELE ECLEZIASTICE CELE MAI
INALTE FIIND NUMITE EGUMENT AL MANASTIRII.
VARLAAM SA OCUPAT INCONTINUARE CU STUDIUL
CARTILOR IN DEOSEBI CELE RELIGIOASE,
TRADUCAND SCARA (LEASTVITA) SFANTUL IOAN
SCARARUL (1618).MAI TARZIU,PENTRU STRADANI SI
VIRTUTILE SALE A FOST CINSTIT CU RANGUL DE
HARMANDRIT. MITROPOLITUL VARLAAM S-A
NUMARAT, IN ANUL 1639, INTRE CEI TREI CANDIDATI
PROPUSI PENTRU OCUPAREA SCAUNULUI DE
PATRIARHUL ECUMENIC AL CONSTANTINOPOLUI.IN
TIMPUL MITROPOLITULUI VARLAAM AL MOLDOVEI
A FOST ZIDITA RENUMITA BISERICA A MANASTIRII
“SFINTII IERARHIC” DIN IASI CTICTORITA CEA MAI
CUNOSCUTA A DOMNITORILOR VASILE LUPU.
SINODUL DE LA IASI.

• MITROPOLITUL VARLAAM IN ANUL 1639 S-A

NUMARAT INTRE CEI TREI CANDIDATI PROPUSI PENTRU
OCUPAREA SCAUNULUI DE PATRIARHUL ECUMENIC AL
CONSTANTINOPOLULUI. IN TIMPUL MITROPOLITULUI
VARLAAM AL MOLDOVEI A FOST ZIDITA FRUMOASA SI
RENUMITA BISERICA A MANASTIRII “SFINTII TREI
IERARHI” DIN IASI. IN ANUL 1641, IN ACEASTA BISERICA, A
ADUS MOASTELE CUVIOASEI SFINTEI PARASCHIVA,
DARUITE DOMNITORULUI VASILE LUPU DE PATRIARHIA
ECUMENICA DE CONSTANTINOPOL.
• LA APRILIE 1653 S-A RETRAS LA MANASTIREA SECU,
UNDE A DECEDAT IN ANUL 1657.
• LA PROPUNEREA SINODULUI MITROPOLITAN AL
MITROPOLIEI MOLDOVEI SI BUCOVINEI ,IN DATA DE 12
FEBRUARIE 2007, SFANTUL SINOD AL BISERICII ORTODOXE
ROMANE A INSCRIS IN RANDUL SFINTILOR DIN CALENDAR PE
INVATATUL MITROPOLIT VARLAAM AL MOLDOVEI, CU ZI DE
POMENIRE LA 30 AUGUST.
OPERE:

• CAZANIA SAU “CARTEA ROMANEASCA DE

INVATATURA “
• CONSIDERATA DE IORGA, DREPT OPERA CEA MAI
POPULARA O EPOCII NOASTRE VECHI, EA CONTINE
PRIMELE VERSURI IN LIMBA ROMANA, INTITULATE
SIHURI LA STEMA DOMNIEI MOLDOVEI, PRIN CARE ESTE
RECUNOSCUT MERITUL DOMNITORULUI VASILE LUPU IN
TIPARIREA CARTII .
• CAZANIA ARE DOUA PARTI:
• PARTEA I CUPRINDE: EXTRASE DIN EVANGHELIE SI
COMENTARIUL LOR PENTRU 32 DE DUMINICI.
• PARTEA II POVESTESTE VIETILE SFINTILOR, ORDONATE
CALENDARISTIC, DE LA SIMION STALPNICUL ( 1
SEPTEMBRIE) PANA LA TAIEREA CAPULUI SFANTULUI
IOAN ( 29 AUGUST).
• VARLAAM ESTE OMUL REZUMATELOR CARE SE
TIN MINTE, ESTE CU SIGURANTA PRIMUL NOSTRU
POVESTITOR, AL ACRUI ISTORICISME POT FI ASEMANATE,
IN PRIMITIVITATEA LOR PLIN DE FARMEC, CU PICTURILE
DIN BISERICILE MEDIEVALE MOLDOVENESTI .
• PSALTIREA IN VERSURI LUI
DOSOFTEI:

DIMITRIE BARILA,
CUNOSCUT MAI ALES PE
NUMELE MONARHAL DOSOFTEI
( N. 26 OCTOMBRIE 1624,
SUCEAVA- D.13 DECEMBRIE
1693,LA ZOLKIEW, IN POLONIA
AZI JOVKVA, UCRAINA) A FOST
UN CARTURAR ROMAN,
MITROPOLIT AL MOLDOVEI,
POET SI TRADUCATOR. IN 2005
BISERICA ORTODOXA ROMANA
L-A PROCLAMAT “SFANT”.
CUNOSTEA LIMBA ELENA,
LATINA, SLAVONA SI POLONA.
 •EL A FOST UNUL DINTRE IERARHII CARE AU PROMOVAT
INTRODUCEREA LIMBII ROMANE IN BISERICA .
• CALUGARIT LA PROBOTA ( C.1648), SUB NUMELE
DOSOFTEI, A FOST ALES EPISCOP LA HUSI ( 1658-1660 ) SI
ROMAN ( 1660-1671 ), APOI MITROPOLIT AL MOLDOVEI
( 1671-1674 SI 1675-1686). IN TOAMNA ANULUI 1686,
DATORITA EVENIMENTELOR POLITICE DIN ACEEA VREME,
A FOST ADUS IN POLONIA DE OSTILE REGELUI JAN
SOBIESKI, UNDE A RAMAS PANA LA SFARSITUL VIETII.
• A FOST UNUL DINTRE CEI MAI MARI CARTURARI DIN
ISTORIA ROMANA FIIND PRIMUL POET NATIONAL, PRIMUL
VERSIFICATOR AL PSALTIRII IN TOT RASARITUL
ORTODOX, PRIMUL TRADUCATOR DIN LIMBA DRAMATICA
UNIVERSALA SI DIN CEA ISTORICA IN ROMANESTE.
• LUCRARI:
• - PSALTIREA IN VERSURI, UNIEV 1673, CU PESTE 500P. SI
8634 DE VERSURI ( LA UN LOC CU ACATISTUL NASCATOARE
DE DUMNEZEU).
• -DUMNEZEIASCA LITURGHIE,IASI 1679
• -PSALTIREA DE –NTELES,IASI 1680 (TEXT
PARALEL:SLAVON SI ROMAN)
-MOLITVELNIC DE-NTELES,IASI 1683
• -POEM CRONOLOGIC DESPRE DOMNII MOLDOVEI CU
136 VERSURI -PARIMIILE PESTE AN,IASI 1683
-POEM
CRONOLOGIC,CU MICI ADAOSURI SI MODIFICARI.
• CA EPISCOP DE ROMAN A REVIZUIT TRADUCEREA
VECHIULUI TESTAMENT FACUTA DE NICOLAE
MILESCU,CARE S-A TIPARIT LA BUCURESTI,IN 1688.
• MITROPOLITUL DOSOFTEI A LASAT O URMA
ADANCA IN VIATA RELIGIOASA A MOLDOVEI DANDU-I
ACESTEI VIETI UN IMPULS NOU.PRIN REINFIINTAREA
TIPOGRAFIEI,PRIN TIPARIREA DE CARTI NOI,IN SPECIAL DE
VIRTUALUL BISERICESC,DOSOFTEI ESTE CONTINUATORUL
DIRECT A OPEREI CULTURALE DIN EPOCA LUI VASILE
LUPU.
• PRINCIPALA OPERA A MITROPOLITULUI DOSOFTEI SI
PRIMA LUI SCRIERE CARE A VAZUT LUMINA TIPARULUI
ESTE PSALTIREA IN VERSURI CARE APARE IN ANUL 1673
INTR-UN ORASEL POLONEZ,UNIERE.
• SE VEDE CA MITROPOLITUL DOSOFTEI,IN ANII LUI
DE SEDERE LA MANASTIREA PROBOTA SI DE PASTORIRE
LA HUSI SI ROMAN SE OCUPA INTENS DE TRADUCEREA SI
ALCATUIREA CARTILOR PE CARE LE SCOATE INTRE ANII
1673 SI 1686.PSALTIREA IN VERSURI A NECESITAT O MUNCA
INDELUNGATA.EL FACE LA INCEPUT TALCOREANIA
ACESTEI SFINE CARTI CARE ESTE PLINA DE RUGA SI PLINA
DE TAINELE CELE MAI MARI ALE LUI DUMNEZEU.PENTRU
ACEEA CU “MULTA TRUDA SI VREME INDELUNGATA”, EL
CUM A PUTUT MAI FRUMOS,A TRADUS ACEASTA CARTE
DIN LIMBA SLAVONA.
• ACEASTA TRADUCERE CU TEXTUL EI SLAV,CARE
SE DEOSEBESTE CA LIMBA,DE LIMBA TRADUCERILOR
ROMANESTI,DE ATUNCI A VAZUT LUMINA TIPARULUI IN
ANUL 1680.TEXTUL A FOST TRADUS IN PROZA ,TOCMIT IN
“VERSURI” IN 5 ANI CU MULTA USARDIE.
• PSALTIREA IN VERSURI A LUI DOSOFTEI
A FOST CEA DINTAI OPERA MARE VERSIFICATA
IN ROMANESTE SI DATE FIIND CALITATILE EI
POETICE SI POPULARITATEA OPEREI LUI DAVID.
• LA SFARSITUL PSALTIREI,DOSOFTEI
TIPARESTE SI VERSURILE LUI MIRON COSTIN
PRIVITOARE LA ORIGINEA NEAMULUI
ROMANESC.
DIDAHIILE LUI ANTIM IVIREANUL:

• ANTIM IVIREANUL.

Prima directie de dezvoltare a literaturii romanesti

vechi este cea religioasa.Aceasta a fost precedenta
de o indelungata activitate de traducere a cartilor
bisericesti din limba slovana in limba romana.

Antim Ivireanu a fost ucenic al tipografului si

episcopului de Husi Mitrofan.S-a nascut la 1650 si
era din Georgia.Se spune ca la varsta de 16 ani a
fost luat sclav si apoi a fost racumparat de
Patriarhia ecumenica, unde invata pictura,
sculptura in lemn, broderia, precum si limba
greaca.
• A FOST ADUS IN TARA ROMANEASCA DE CONSTANTIN
BRANCOVEANU SI A INCEPUT SA LUCREZE IN TIPOGRAFIA LUI
MITROFAN. A INVATAT FOARTE BINE LIMBA ROMANA SI LIMBA
SLAVONA IN CARE INCA SE TIPAREAU CARTILE DE SLUJBA .
• CIRCULAND MULTA VREME IN MANUSCRIS “ DIDAHIILE “ LUI
ANTIM IVIREANU NU AU PUTUT INFLUENTA LITERATURA
ULTERIOARA .
• VALOAREA DIDAHIILOR LUI ANTIM IVIREANUL STA IN
CLARITATEA PLANULUI, IN PRECIZIA IDEEI SI A FORMEI SI IN
VIOICIUNEA STILULUI SI MAI ALES IN LEGATURA LOR IN SOCIETATEA
TIMPULUI . DIDAHIILE SALE NE DEZVALUIE , CU MULTA CALDURA,
COLTURI INTERESANTE DIN PATRIARHALA “ VIATA ROMANESACA DE
ALTADATA “ CARE CU TOATA SIMPLITATEA LOR, AVEA SI TRASATURI
ETICE, PLINE DE DUIOSIE.
• DESI AU CA MODEL DIFERITE COMENTARII CLASICE ALE
EVANGHELIILOR, PREDICILE LUI ANTIM CARE AU VAZUT LUMINA
TIPARULUI DECAT IN A DOUA JUMATATE A SEC.XIX-LEA, CONSTITUIE
UN MOMENT IMPORTANT IN DEZVOLTATREA LIMBII ROMANE
LITERARE.FIIND STRANS LEGATE DE SOCIETATEA TIMPULUI SI FIIND
EXPUSE CU MULTA CALDURA,DEOARECE SE ADRESAU NU NUMAI
MINTII, CI SI INIMII SI URMAREAU SA CONVINGA , PREDICILE LUI
ANTIM SE CARACTERIZEAZA SUB RAPORT STILISTIC, PRINTR-O
ORALITATE REMARCABILA .
CONCLUZIE-DIMENSIUNEA
RELIGIOASA A EXISTENTEI
• PENTRU A SUBLINEA IMPORTANTA ACESTUI STUDIU
DE CAZ,VA VOM PRECIZA IN CATEVA RANDURI SINTEZA
ACEIA CE AM PREZENTAT. PRINCIPALII
CONTRIBUITORI CE AU INFLUENTAT IN PRIMA INSTANTA
LITERATURA ROMANA AU FOST DOSOFTEI IN MOLDOVA
SI ANTIM IVIREANU IN MUNTENIA.ACCESTIA CU
AJUTORUL TIPARITURILOR RELIGIOASE, AU INLOCUIT
LIMBA SLAVONA IN BISERICA, AVAND O PARTE DIN
INFLUENTA SI CARTILE RELIGIOASE.
• DIMENSIUNEA RELIGIOASA A CALAUZIT NU
NUMAI EXISTENTA,DAR SI CONCEPTIA CELOR CARE AU
SCRIS IN ACEASTA PERIOADA.EI CRED CA TOT CE SE
PETRECE PE PAMANT ESTE HOTARAT DE
DUMNEZEU,DUPA CUM MARTURISESTE SI MIRON
COSTIN:”ORICE NEVOINTA PUNE OMUL,NOROCUL LUI
DUMNEZEU,CUM ESTE RANDUIT,A-L CLADI NIMENI NU
POATE”. IN FINAL SPUN
CA IMPORTANTA A CEEA CE AM PREZENTAT ESTE FOARTE
MARE DEOARECE FACE PARTE DIN ISTORIA ROMANILOR.
 BIBLIOGRAFIE:

• MANOLESCU, NICOLAE ISTORIA CRITCA A

LITERATURII  ROMANE  EDITURA PARALELA
45 CARTOJASN, NICOLAE ISTORIA LITERATURI
ROMANE VECHI COSTACHE, ADRIAN, IONITA, LIMBA SI
LITERATURA  ROMANA FLORIN; LASCAR.M.N. MANUAL
PENTRU CLASA A-XI-A SAVOIU  ADRIAN EDITURA
ART URECHE GRIGORE LETOPISETUL TARII
MOLDOVEI CALINESCU GEORGE ISTORIA
LITERATURI ROMANE WWW.DIDACTIC.RO
DIMENSIUNEA RELIGIOASA A
EXISTENTEI WWW.WIKIPEDIA.ORG BIOGRAFI
ACEST STUDIU DE CAZ A
FOST REALIZAT DE ELEVII:

• COTOI CRISTIAN
• GRAMA ALIN
• CHIRTES ALEXANDRU
• CRISAN ALEXANDRU
• HURGHIȘ ANDREEA