Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sd
Sf Informatiile asupra timpului si spatiului sunt vagi, imprecise, specifice unui basm: “Amu cica era odata
intr-o tara un crai care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intro
alta tara mai departata.” Respectand rigorile basmului popular, in opera lui Ion Creanga pot fi
identificate formulele tipice: initiale (“Amu cica era odata…”), mediane (“si mersera o zi, doua si mersera
patruzeci si noua”), finale (“Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca”). In esenta, structura
basmului lui Ion Creanga este una stereotipica: exista o situatie initiala de echilibru, urmata de un
eveniment perturbator si de seria de evenimente menite sa restabileasca ordinea si in final, restabilirea
echilibrului initial. Chiar daca autorul respecta constructia subiectului din basmul popular, acesta
aglutineaza in natura epica a operei nu un singur basm, ci doua ca si alte numeroase elemente inspirate
din mitologiile europene (secventa ultimei probe la care este supus Hara-Alb reprezinta la origine un
basm). Expozitiunea prezinta cadrul temporal si spatial al basmului, precum si prezentarea schematica a
unor personaje (craiul si fiii acestuia, imparatul Verde). Intriga va fi generata de un prejudiciu al
imparatului Verde: acest
Ty
Hr t
Fgh
Fgh
Hg
H
Rt
Ty
Lrejghiuer ghoare
Rtăyîăptăpyleăâ y
Tey
Ery îperî= yl