Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza
decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orinia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orioric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,
în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din
secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos
pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,
în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în
scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,
în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza
decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caract vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos
pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din
secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în
scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,
în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din
secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în
scene-cheie, identificabile istoric. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,
în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru
un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din
secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos
pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui
Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de vocea autorului: „Nimic nu
este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic Ciocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti dCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,
în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea luiCiocoii vechi [i noi a
ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din
secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orie a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu
reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în
1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agoCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la
Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862. Ciocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria
Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panoramCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori
Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui
Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii erizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de
scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oria romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. VladimiCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi
publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orinia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orioric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oriat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau
dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orinia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orioric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oriat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau
dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orinia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu orioric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relCiocoii vechi [i noi a ap`rut, înainte de a fi publicat la Imprimeria Statului, în 1863,

în paginile Revistei romåne, în 1862.

Tema este social`: ascensiunea spectaculoas` [i dec`derea iminent` a lui Dinu

P`turic`, un ambi]ios intrigant, pe fundalul începutului de secol al XIX-lea, la finele

domniilor fanariote. Acestei teme i se subordoneaz` panorama romanesc` propus` de

scriitor. Conjunctura politic` reprezentat` de agonia st`pånirii fanariote, de lupta

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din
secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oriat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau
dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori

pentru emancipare social` [i na]ional` purtat` de T. Vladimirescu, de încercarea lui

Alexandru Ipsilanti de a ajunge domn în }ara Romåneasc` nu reprezint` pentru

Filimon decåt un pretext pentru a ilustra mai persuasiv viciile eroului s`u plasat în

scene-cheie, identificabile istoric.

Viziunea despre lume a prozatorului r`zbate atåt din caracterizarea minu]ioas` a

personajelor, cåt [i din frecventele popasuri meditative [i moralizatoare care succed`

relat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu oriat`rii unor fapte ce atrag indignarea sau
dispre]ul s`u. Ea se las` întrez`rit` înc` din

secven]ele preg`titoare ale romanului – Dedica]ie [i Prolog – în care r`sun` profetic

vocea autorului: „Nimic nu este mai periculos pentru un stat ce voie[te a se reorganiza

decåt a da frånele guvernului în måinile parveni]ilor, meni]i din concep]iune a fi slugi [i

educa]i într-un mod cum s` poat` scoate lapte din piatr` cu ori