Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău

PAȘOPTISMUL

Basamac Andreea Botonog Mara Drăghici Alexandra Frunză Raluca Moldoveanu Viviana
 Cuprins
1. Pașoptismul românesc

2. Introducție de Mihail Kogălniceanu, Dacia Literară

3. Nuvela „Alexandru Lăpușneanu” de Constantin Negruzzi

4. Comparație făcută între nuvela „Alexandru Lăpușneanu” și portretul realizat de

Grigore Ureche

5. Comedia „Cirița în provincie” de Vasile Alecsandri

• Pașoptismul românesc
este o ideologie literară,
Pașoptismul
care s-a dezvoltat în
secolul al XIX-lea între
românesc
anii 1830-1860 și care are
în centrul său revoluția
de la 1848. Perioada se
caracterizează printr-o
orientare culturală şi
literară cu trăsături
specifice epocii de avânt
revoluţionar, de
emancipare socială şi
națională, de militare
pentru realizarea Unirii.
• Principalul obiectiv al
pașoptismului in cultură
a fost modernizarea
societății romanești după
modelul civilizației
occidentale (în special
franceză) prin
intermediul dezvoltării
învățământului,presei,tea
trului și al societăților
culturale și literare care
își propun afirmarea
specificului național.
 Câteva trăsături ale caracterului scriitorilor pașoptiști acestora sunt:
- aspirația spre absolut
- spiritul rebel
- fantezia creatoare

 Reprezentanți importanți ai pasoptismuluj romanesc și operele lor

reprezentative:
• Costache Negruzzi - “Alexandru Lăpușneanu”, „O alergare de cai”
• Vasile Alecsandri – “Pasteluri”, „Balta albă”, „Istoria unui galbân”
• Grigore Alexandrescu- “Meditație”, „Memorial de călătorie”
• Nicolae Bălcescu- „Răzvan Vodă”, “Românii supt Mihai-Voievod Vitezul”
• C. A Rosetti
• Alecu Russo
 Introducție de Mihail Kogălniceanu,
Dacia Literară
• Constituirea deplină a romantimului paşoptist a fost marcată de programul
teoretic cuprins în articolul Introducţie apărut în revista ieşeană „Dacia
Literară”, care este o revistă apărută pe 31 ianuarie 1840.
• În jurul programului propus de Kogălniceanu s-au grupat cei mai buni scriitori
tineri ai Moldovei: Constantin Negruzzi, Vasile Alecsandri şi Alecu Russo, la
care s-au adăugat fruntaşii noii generaţii din Muntenia: Grigore Alexandrescu,
Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu. Principalul obiectiv al
revistei este stimularea creaţiei originale şi adoptarea unui spirit critic obiectiv.
• Articolul „Introducţie” este considerat primul manifest romantic din literatura
română. Temele de inspiraţie recomandate sunt istoria patriei, frumuseţile ei,
folclorul, astfel punându-se în evidență aspirațiile romantice.
  Mihail Kogălniceanu impune mai multe direcții in dezvoltarea culturii și literaturii
romanești prin acest articol, precum
 respingerea traducerilor şi a imitaţiilor de slabă calitate din literaturile străine,
considerandu-le „omenie primejdioasă”.
 îndeamnă la crearea unei literaturi originale, avand ca sursă de inspirație: „Istoria
națională a romanilor”, „Frumusețile patriei” si bogăția tradițiilor si a obiceiurilor
romanești
 suține independența intelectuală a poporului roman
 lupta pentru unitatea limbii romane
 propune şi un spirit critic obiectiv

 Prin urmare va cuprinde toate ramurile literaturii noastre, va fi despărțită în

patru părți:
- În partea dintâi vor fi compuneri originale a conlucrătorilor foaiei;
- Partea a doua va avea articole originale din celelalte jurnaluri românești.
- Partea a treia se va îndeletnici cu critica cărților nou ieșite în deosebitele
provincii ale vechii Dacii.
Mihail Kogălniceanu - Partea a patra, numită Telegraful Daciei, ne va da înștiințări de cărțile ce au
(1817-1891) să iasă în puțin, de cele ce au ieșit de sub tipar, relații de adunările învățaților
români, știri despre literatorii noștri și, în sfârșit, tot ce poate fi vrednic de
însemnat pentru publicul român.
Alexandru Lăpușneanu

o Alexandru Lăpușneanu" este o nuvelă istorică

semnificativă a literaturii românești, scrisă de
Constantin Negruzzi în 1840. Acţiunea gravitează în
jurul personajului principal, al cărui nume dă titlul
nuvelei.

o Discursul narativ este structurat pe două planuri

epice, pe de o parte ascensiunea și decăderea lui
Alexandru Lăpuşneanul, iar pe de altă parte tabloul
Moldovei medievale, cu luptele pentru ocuparea Constantin Negruzzi
tronului, schimbările voievozilor și viața claselor de
(1808-1868)
jos.
Tema nuvelei este istoria, prin
care se descrie cea de-a doua
domnie a lui Alexandru
Lăpuşneanul (1564-1569) şi
lupta acestuia pentru limitarea Compoziţional nuvela este
puterii boieresti; alcătuita din patru
capitole,prevăzute cu moto-uri
care alcătuiesc principalele
momente ale unui subiect
concentrate ca într-o piesă de
teatru.
În incipit naratorul rezumă, cu
sobrietate, evenimentele care
justificau venirea lui
Lăpuşneanul pentru a doua oară
la tron. De asemenea sunt
prezentate şi celelalte personaje
şi este sugerat conflictul.
 Comparație între nuvela „Alexandru
Lăpușneanu” și portretul realizat de Grigore
Ureche

 Surse de inspirație pentru Costache Negruzzi au fost atât,

Letopisețul lui Miron Costin, de unde autorul a preluat
scenele de răzvrătire a maselor populare în vremea lui
Alexandru Iliaş Vodă, cât și cronica lui Grigore
Ureche ,,Letopisețul Ţării Moldovei" care prezintă istoria
Moldovei începând cu cel de-al doilea descălecat și până la
a doua domnie a lui Aron-Vodă.

 Totuşi, exista o modificare a surselor realizată de autor,

pentru a crea o imagine plauzibilă și semnificativă a Evului
Mediu românesc, într-o manieră romantică.
 Portretul lui Alexandru Lăpușneanu,
așa cum este prezentat în "Letopisetul
Țării Moldovei" de Grigore Ureche, este
mai concentrat pe aspectele politice și
violente ale domnitorului. Ureche îl
prezintă pe Lăpușneanu ca pe un lider
autoritar și brutal, care își menține
puterea prin represiune și teroare.
Domnitorul este portretizat în principal
în relație cu nobilii și adversarii politici,
iar acțiunile sale sunt motivate de
dorința de a-și consolida puterea și de a
elimina orice amenințare la adresa sa.
 În schimb, nuvela "Alexandru
Lăpușneanu" de Costache Negruzzi oferă o
caracterizare mai nuanțată a domnitorului.
Negruzzi explorează și latura umană a lui
Lăpușneanu, evidențiind presiunile externe
și dilemele morale cu care se confruntă
acesta. În plus, relațiile interpersonale ale
domnitorului, inclusiv cea cu soția sa,
Ruxandra, și cu membrii curții, sunt
prezentate în detaliu, oferind o imagine mai
complexă a personajului. Stilul narativ al
lui Negruzzi aduce elemente de ficțiune și
construcție literară, contribuind la crearea
unei portrete mai profunde și mai variate a
lui Alexandru.
 Chirița în provinţie
 "Chirița în provincie" este o
comedie, scrisă de Vasile
Alecsandri.
 Aceasta este considerată o
comedie de moravuri,
gen literar care satirizează
viciile și defectele umane
dintr-o anumită societate.
Alecsandri folosește umorul
și ironia pentru a critica
ipocrizia, superficialitatea și
obsesiile materiale ale
oamenilor din societate.
 Piesa este influențată de
comedii similare din
literatura europeană.
 Totuși, Alecsandri își aduce
contribuția personală,
introducând elemente
specifice culturii românești
și adaptând comedia la Vasile Alecsandri
specificul societății (1821-1890)
moldovenești din acea
perioadă.
Rezumat Coana Chirița, soția răzeșului Bârzoi, încearcă să își promoveze
soțul într-o funcție importantă, cea de ispravnic, iar cu ajutorul
banilor reușește acest lucru.
Pentru a spori averea familiei, femeia pune la cale o căsătorie între
fiul său, Guliță, și Luluța, nepoata Chiriței rămasă orfană, care
deține o avere consistentă. Cum calitățile fizice și intelectuale ale lui
Guliță nu sunt pe măsura așteptărilor Luluței, aceasta face totul
posibilul pentru a evita un mariaj cu acesta. Mai mult, tânăra purta
o dragoste pentru Leonaș, un bărbat frumos și educat.
Leonaș încearcă să intre in casă pentru a o vedea pe Luluța, însă
Chirița intervine și îl impiedică. Au loc trei încercări ale lui Leonaș
Comedia prezintă tema de a-și vedea iubita. Mai întâi, tânărul se deghizează în vizitiu, apoi
parvenitismului, oferind o intr-un ofițer, însă ambele încercări eșuează. A treia oara Leonaș se
perspectivă satirică asupra deghizează într-o actriță de teatru și intră pe sub pielea coanei
relațiilor sociale și a Chirița.
comportamentului uman Acesta o convinge pe Chirița să organizeze o petrecere în care să
din societatea acelor anunțe logodna fiului său Guliță cu Luluța, iar în timpul
timpuri. evenimentului Leonaș declară că este noul ispravnic și amenință
familia lui Bârzoi că vor plăti pentru toți banii și cadourile primite
dacă nu ii vor oferi mâna Luluței, iar Chirița acceptă în cele din
urmă căsătorie dintre cei doi.
Mulțumim!