NUVELA ISTORICĂ

CARACTERISTICI
- subspecie a nuvelei în care subiectul este istoric;
- autorul apelează la surse documentare ( izvoare scrise sau legende), dar le tratează
într-un mod original;
- evocarea respectă realitatea epocii, ţine seama de culoarea locală;
- personajele principale sunt figuri istorice consemnate în documentele de epocă.

ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA PAȘOPTISTĂ

DACIA LITERARĂ

CONTEXT ISTORIC
 în anul 1848 revolutiile au cuprins Europa
 popoarele oprimate din Imperiul Habsburgic îsi revendică dreptul la libertate
natională și socială
 Revolutia de la 1848 a cuprins și spațiul românesc cu excepția Dobrogei și a
Basarabiei, care se aflau sub dominație otomanã și țaristă;
 Revolutia Româna, deși înăbușită, a deschis calea modernizării, schimbând
fundamental societatea românească.

PAȘOPTISMUL
 perioada literară cuprinsă între anii 1820 – 1860;
 reprezintă o epocă de modernizare a literaturii prin sincronizarea cu Europa;
 este o perioadă de pionerat în care reprezentanții culturii sunt educați în Apus, sunt
la curent cu gândirea modernă europeană, dar sunt conștienți de importanța
elementului național în cultură, fiind continuatori ai tradiției Școlii Ardelene și a ideilor
iluministe

LITERATURA
 intră în etapa maturizării ei artistice
 este reprezentată prin elita scriitorilor istoricilor, filologilor gazetarilor și oamenilor
politici ai epocii
 parcurge trei etape:

1. Generatia de început care creează climatul cultural prin

publicarea primelor ziare și suplimente culturale:
- la Bucuresti: “Curierul romanesc” editat de I.H. Rădulescu
- la Iasi: “Albina românească” editată de Gheorghe Asachi
- la Brașov: “Gazeta deTransilvania” editata de Gheorghe Barițiu
 2. A doua generatie continuă eforturile înaintașilor, dar scriitorii sunt
în același timp oameni politici implicați în evenimentele de la 1848
- în Tara Românească: Nicolae Bălcescu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu
- în Moldova: Mihail Kogalniceanu, C Negruzzi, Vasile Alecsandri
- în Transilvania: Timotei Cipariu, Andrei Mureșan

3. Perioada postpaşoptistă, ce va continua să evolueze pe linia

ideologiei paşoptiste, dominată de figurile lui B. P. Hasdeu, N.
Filimon, A. Odobescu.

 30. 01.1840 apare primul număr al revistei “Dacia literară”

Titlul revistei:
 se referea la intentia de a atrage toate provinciile românești și la făurirea unei
limbi comune prin intermediul literaturii

 rolul de îndrumator cultural îl va avea Mihail Kogălniceanu

 Mihail Kogălniceanu publică articolul - program al generației pașoptiste
intitulat Introducție și imprimă direcțiile clare pentru crearea unei literaturi
autentice:
1. combaterea imitației și a traducerilor mediocre;
2. reflectarea problemele sociale ale epocii;
3. sprijinirea idealul de eliberare și unitate națională;
4. satirizarea moravurile societății contemporane;
5. realizarea unei literaturi cu specific național care să se inspire din : istoria poporului,
frumusetile patriei, folclorul românesc, obiceiurile poporului;
6. critica obiectivă

PROZA EPOCII DE LA 1848

 se caracterizează prin primele încercări de narațiune istorică, narațiune
satirică și memoriale de călătorie (C. Negruzi, Alecu Russo, Vasile
Alecsandri, D.Bolintineanu, Nicolae Bălcescu)

 în literatură coexistă tendințe preromantice, romantice, clasice, realiste

ROMANTISMUL PAȘOPTIST
 se manifestă în primul rând prin preluarea de teme, specii din literatura
europeană, în special din cea franceză;
 se caracterizează prin lirismul confesiv, mesianismul revoluționar,
interpretarea mitică a istoriei
 COSTACHE NEGRUZZI
(1808 – 1868)

Repere biografice
 s-a născut în Trifeștii Vechi, lângă Iași
 primele studii le face în greacă, iar românește învăță mai târziu
 în 1821 se retrage în Basarabia cu tatăl său și îl cunoaște pe poetul rus Pușkin,
care-i trezește interesul pentru literatură
 este membru în Divanul domnesc
 sub domnia lui Cuza este director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop
la Sf. Spiridon
 se stinge din viață la 24 august 1868

Activitatea literară
 scriitor romantic
 din perioada 1821- 1822 datează primele sale încercări litera
 traducător din operele scriitorilor Pușkin și Victor Hugo

Opera
poet: autorul primului poem istoric din literatura română, Aprodul Purice,1837
prozator de excepție: schițe de moravuri, fiziologii, foiletoane, nuvele istorice incluse în
volumul Negru pe alb, 1857

Alexandru Lapusneanul
 nuvelă publicată în primul număr al Daciei literare.
 prima nuvelă istorică românească

Formula estetică se situează între romantism, clasicism și realism.

Romantic este textul prin:
 tema istorică
 figura personajului principal, un erou exceptional pus în situaâii exceptionale.
G. Călinescu remarca figura romantică a eroului :“ Alexandru Lapusneanul e plin de
contradictii”, “e un monstru moral”.
Personajul principal e construit în manieră romantica, situandu-se in antiteză cu alte
personaje ale nuvelei.
Factura clasică a nuvelei se observă în structura echilibrată, sobră, cu momentele
subiectului bine delimitate.
 textul este organizat în patru capitole, fiecare având un motto care exprimă
ideea substanței epice.
  substanta epica este subordonata personajului principal, Alexandru
Lapusneanul, erou aflat în centrul tuturor conflictelor nuvelei.
 Negruzzi dezvăluie psihologia personajului său prin caracterizare indirectă
arătând: comportamentul, modul de a vorbi,
reactiile domnitorului

Primul capitol
 marchează expozitiunea și intriga nuvelei
 prezintă în expozițiune întâlnirea dintre Alexandru Lăpușneanul și boieri
 plasează acțiunea în drumul spre cetatea de scaun, în momentul întoarcerii
domnitorului însoțit de trupe otomane pentru a-l înlătura pe Ștefan Tomșa
 amintește de prima domnie a lui Alexandru Lăpușneanul, când fusese trădat de
boieri și alungat din țară
 aduce în scenă intriga, conflictul între Alexandru Lăpușneanul și boierii, conflict
ce reprezintă principalul ax narativ al nuvelei.
 subliniază, prin dialogul cu boierii care nu-l doresc, psihologia domnitorului care-
și impune cu orice preț voința: cuvintele lui Lapusneanul transcrise parțial ca
motto “dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu, daca voi nu mă iubiti, eu vă iubesc pre
voi” configureaza psihologia domnitorului
 configurează psihologia boierului trădător prin descrierea gesturilor boierului
Moțoc, singurul care se închină domnitorului sărutându-i mâna

Capitolul al doilea
 deschide desfășurarea acțiunii și se axează tot pe dialog, de data aceasta între
domnitor și domnița Ruxanda
 prezintă cele două personaje în antiteză și compune opozitia specific romantică
angelic/demonic
 aduce rememorarea unor episoade din trecutul Ruxandei și pune în evidență
modul în care Lapusneanul a ajuns să o ia de soție pe fiica lui Petru Rareș: După
moartea lui Petru Rareș urmează la tron fiul acestuia, Iliaș ,care după o
desfrânată domnie fuge la Constantinopol, de aceea fratele său, Ștefan , preia
domnia, dar și el aduce țara în sărăcie și este ucis de boieri. Astfel Ruxanda este
hotărâtă de boieri să se căsătorească cu boierul Jolde, pe care Lăpușneanul îl
învinge , luand-o el pe Ruxanda de soție
 compune printr-o pauza descriptivă o amplă descriere a domniței, o femeie de o
rară frumusete, dar care era mereu “tristă și tânjitoare” ; domnița l-ar fi iubit pe
domnitor “dacă ar fi aflat în el cât de puțină simțire omenească”.

In relație cu Ruxanda domnitorul se dovedește acelasi om rece, lipsit de sentimente,

crud, motto-ul capitolului este sugestiv în acest sens, deoarece anticipează finalul:
 cuvintele adresate Ruxandei de soția unui boier ucis (Ai sa dai seama , Doamnă!) o
determină pe domniță să intervină pentru ca actele de cruzime să înceteze

Capitolul al treilea
 are o naratiune dilatată în care se pot distinge patru momente care conturează
caracterul personajului principal:
1. Scena din biserică dezvăluie arta de a disimula a domnitorului care îi invită pe
boieri la ospăt, prefăcându-se că le cere iertare pentru cruzimile săvârșite până
atunci și citând una dintre poruncile pe care urma să o încalce: "Să iubeşti pe
aproapele tău ca pe tine însuţi"
2. Ospatul domnesc sfarseste într-o baie de sânge prin uciderea celor 47 de boieri.
Spectacolul este urmărit cu satisfacție de domnitor care asfel dovedește o cruzime
bolnavă. Scena este inspirată de Letopisetul lui Grigore Ureche, din care Negruzzi
preia și motto-urile primului și ultimului capitol și reține unele trăsături
comportamentale și țeluri politice ale domnitorului

3.Momentul revoltei populare este antologic prin surprinderea atât de exactă a

psihologiei masei pe care Lăpușneanul o manipulează dupa bunul plac
Pentru a potoli furia maselor nemultumite, domnitorul îi instigă pe oameni împotriva lui
Motoc. Strigătul mulțimii, “capul lui Motoc vrem”, constituie motto - ul capitolului
Domnitorul îl sacrifică pe Moțoc pentru a liniști mulțimea, scenă de un profund realism
inspirată de Letopisețul lui Miron Costin
4. “Leacul de frica” aplicat Ruxandei reprezintă ultimul episod al capitolului
Este descris momentul în care domnitorul cu sânge rece alcătuiește piramida din
capetele boierilor uciși: “luand capetele, le așează în mijlocul mesei pe încet și cu
rânduială punând capetele după neam și după ranguri”.

Capitolul al patrulea
 se deschide cu relatarea evenimentelor petrecute dupa 4 ani de la episodul
ospățului
 naratorul precizează că Lapușneanul nu mai ucidea boieri, dar pentru a-și satisface
cruzimea “scotea ochi, tăia mâini”
 bolnav fiind, se călugăreste în speranța că se va face bine.
 Lapusneanul revine la conditia sa dintai, demonia (“de ma voi scula pre multi am sa
popesc si eu” ), cuvintele din final așezate ca motto fixeaza pentru totdeauna figura
de domnitor sangvinar: “un damnat osandit de Providenta sa verse sange” dupa
cum nota G. Calinescu.
 la interventia lui Spancioc și Stroici și cu încuvințarea indirecta a Mitropolitului
Teofan, Ruxanda îl otrăvește.
 scena finala cuprinde două afirmații sugestive, fixând definitiv imaginea domnitorului
crud, ”dominat ca și Hamlet de setea de răzbunare” ( Al Piru, op. cit.):
  prima aparține unuia dintre boieri care îi spune domnitorului “învață
a muri, tu care știai numai a omorî”.
 a doua afirmație este cea a naratorului: ” Acest fel fu sfârșitul lui
Alexandru Lăpușneanul, care a lăsat o pată de sânge în istoria
Moldaviei”

 prin această viziune asupra domnitorului, mult amplificată față de cronica lui Grigore
Ureche ” C. Negruzzi a avut curajul a scoate la lumină imaginea cruntă a lui
Alexandru Lăpușneanu și a spune boierilor un mare adevăr : Poporul e mai puternic
decât boierimea” ( V. Alecsandri, prefața ediției operelor complete ale lui Negruzzi
din 1872

” Nuvelistul a evitat cu pricepere schematismul, făcând din eroul său un personaj

complex. (…) Sub influența cronicei și a unor procedee romantice, autorul împinge
uneori prea departe satanismul eroului, punându-l să facă acte de cruzime nemotivateȚ
( Al. Piru, op. cit.)