ORIGINEA SI EVOLUTIA LIMBII ROMANE

-limba romana este o limba provenita din limba latina

-face parte din limbile romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale (romana,italiana,
franceza, spaniola si portugheza)

-limbile romanice (catalana, dialectele retroromane, dalmata, sarda)

-conform primei variante, limba romana s-a format in sec 6-7 , iar in a doua varianta in sec 8-9

-este o limba de origine latina deoarece limba romana are numeroase elemente comune

*clasele de declinare ale substantivului

*numeralele de la 1-10

*pronumele personale

*principalele tipuri de adj

*clasele de conjugare ale verbelor

*modurile si timpurile

*principalele tipuri de conjunctii si prepozitii

-substratul lb romane este alcatuit din cuvintele din lb geto-daca, care s-a exercitat doar la nivelul
vocabularului, unde s-au pastrat 100-150 de cuvinte

-influenta slava este cea mai importanta dintre toate celelalte limbi;ea s-a exercitat atat pe cale
populara, cat si pe cale culta, slavona vorbindu-se in administratie si in Biserica

-limba romana are 4 dialecte:

*dacoromana (la N de Dunare)

*aromana(Bulgaria,Macedonia,Albania,Grecia,Dobrogeaa)

*istroromana(Pen. Istria)

*meglenoromana(intre Grecia si Macedonia)

-limba romana are 5 subdialecte:

*muntenesc

*moldovenesc

*crisean

*maramuresean

*banatean
 PASOPTISM

-s-a desfasurat in perioasa 1830-1860, dar anul cel mai important a fost 1848

-in aceasta perioada nu doar literatuta s-a dezvoltat, ci si societatea

-reprezentatii pasoptismuului au fost:

 Heliade in Tara Romaneasca

 Kogalniceanu in Moldova

-pe plan cultural s- a dorit imbogatirea si fixarea limbii si ortografiei, crearea presei, aparitia primului
teatru, formarea unui public literar etc.

DACIA LITERARA

-apare in Iasi in 1840, jucand un rol important in afirmarea dezideratelor pasoptiste

-aceasta a fost interzisa dupa prima aparitie, care continea primele 3 numere ale revistei

-INTRODUCTIA, semnata de Mihail Kogalniceanu, constituie un manifest literar al romantismului

romanesc

-se urmareste:

1.publicarea si promovarea tuturor scriitorilor „Asadar foaia noastra va fi un repertoriu general al

literaturii romanesti,in carele ca intr-o oglinda se vor vedea scriitori moldoveni, munteni, ardeleni,
banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa..”

2. intemeierea un spirit critic , bazat pe estetica :” Critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica
cartea, iar nu persoana”

3. afirmarea idealului de unitate a limbii si literaturii romane: „Talul nostru este realizatia dorintei ca
romanii sa aiba o limbi si o literatura romana comuna pentru toti”

4.se urmareste combaterea imitatiilor si traducerilor mediocre: „Dorul imitatiei s-a facut la noi o
manie prijedioasa...traductiile nu fac o literatua”

5. valorificarea unor surse de inspiratie care sa fie in acord cu specificul national si care sa constituie
trasaturile romantismului : „Istoria noastra are destule fapte eroice , frumoasele noastre tari sunt...”

-revista a reusit sa inchege si sa cristalizeze o generatie de scriitori, care prin operele lor realizeaza o
unire literara inaintea de cea istorica, iar pe de alta parte, reuseste sa puna bazele literaturii romane
moderne
 ROMANTISMUL

Trasaturi:
 Respingerea regulilor impuse de clasicism si promovarea unei literaturi bazate pe
originalitate, pe imaginatie, pe sensibilitate
 Cultivarea individualitatii
 Amestecul genurilor, a speciilor, a stilurilor
 Personaje exceptionale in situatii exceptionale
 Antiteza
 Cultivarea visului si a reveriei ca forma de evadare intr-o „alta realitate”
 Cultivarea misterului, a straniului, a fantasticului
 Inspiratia din istorie, folclor, basme, legende

Alexandru Lapusneanul este o nuvela romantica deoarece:

 Este inspirata din istorie

 Personajul central este un persoanj exceptional care actioneaza in situatii exceptionale
 Prezenta antitezei ca figura de constructie (Lapusneanu-Ruxanda)
 Evolutia intre extreme (bun-tiran)
 Ilustreaza 2 dintre dezideratele lui Kogalniceanu din „Introductie”
 Crearea unei literaturi originale

Alexandru Lapusneanu

Nuvela „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi, a aparut pentru prima data

in revista „Dacia lieterara”. Este prima nuvelă istorică românească, apartinand
preromantismului.Răspunde dezideratelor din „Introducție” fiind inspirată din istorie, este o
creație originală și valorifică opera lăsată de cronicari. Este inspirată de a doua domnie a lui
vodă Lăpușneanul, consemnată în Letopisetul Țării Moldovei de Grigore Ureche, iar după
mărturia autorului se pare că s-a lasat inspirat și de Letopisețul lui Miron Costin. În
Letopisețul lui Ureche este relatata sosirea lui Alexandru Lăpușneanul, în 1564, în cea de-a
doua domnie, pe tronul Moldovei. Multe elemente se regăsesc în nuvelă, cum ar fi celebrele
cuvinte rostite de domnitor când află că țara nu-l vrea („De nu mă vor, eu îi voiu pre ei…”),
episodul omorarii celor 47 de boieri, episodul otrăvirii lui Vodă de către soția sa, doamna
Ruxanda. Pe de altă parte, în lucrarea lui Ureche se precizează că Tomșa, Moțoc, Spancioc,
Veveriță și Stroici erau deja morti, înainte de a doua domnie a lui Lăpușneanul.  Negruzzi nu
inventează personaje, dar se abate de la adevărul istoric, dorind sa prezinte in text folosindu-
se de Motoc, tipul boierului tradator si lingusitor.
 Tema principala a nuvelei este lupta pentru putere in timpul celei de-a doua domnii
a lui Lapusneanu, acesta recurgand la orice gest pentru a obtine puterea absoluta.Prima
secventa care ilustreaza cel mai bine tema nuvelei, este intampinarea acestuia de catre cei 4
boieri.Acestia il anunta pe Lapusneanu ca tara nu-l vrea, insa acesta este hotarat sa ramana,
indiferent de parerea celorlalti „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...Să mă-ntorc? Mai
degrabă își va întoarce Dunărea cursul îndărăpt.” Vazand dorinta clara a domnitorului de a-
si recapata tronul, boierii se retrag, ramanand doar Motoc, domnitorul cunoscandu-l din prima
domnie ca fiind un om tradator. Acesta îi cade în genunchi și-i cere ierterare, iar Vodă îi
promite că nu va pieri ucis de mâna sa.
Capitolul 4 are ca motto „De mă voi scula, pre multi am să popesc și eu...” și
prezintă sfârșitul lui Vodă Lăpușneanul. El zace în cetatea Hotinului, bolnav, și cere să fie
călugărit, ca să poată muri în pace. Își revine, dar văzându-se în acea situatie, înțelege că nu
mai poate fi domn al Moldovei și amenință cu moartea pe cei care au uneltit împotriva sa,
inclusiv pe nevasta lui și pe fiul său. Doamna Ruxanda își otrăvește soțul, convinsă de
mitropolitul Teofan, precum și de Spancioc și de Stroici. Vodă se stinge vegheat de cei 2
boieri, Spancioc și Stroici, pe când Ruxanda, deși este cuprinsă de remușcări, pleacă împreună
cu mitropolitul Teofan să-l înscăuneze ca domn pe fiul ei.
Titlul, din punct de vedere morfologic, este alcatuit dintr-un substantiv propriu, care
indica o personalitate istorica, domnitor al Moldovei care a domnit de doua ori, fiind detronat
prima oara datorita tradarii boierilor si care s-a intors a doua oara la tron. Titlul da si numele
personajului principal al operei, tipul de domnitor crud, tiran si foarte hotarat.De asemenea,
titlul evidenţiază încă de la început faptul că Lăpuşneanu este personajul care influenţează
destinele celorlalte personaje.
Nuvela este structurata pe 4 parti, fiecare fiind precedata de un motto sugestiv
rezumand intreaga actiune a capitolului.

Primul capitol sub motoul “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” ilustreaza episodul
venirii lui Alexandru Lapusneanul in Moldova, hotarat sa ocupe tronul pentru a doua
domnie.Aceiasi boieri care-l tradase in prima domnie venisera acum sa-l intampine aproape
de granita, cu scopul de-al face sa renunte la tron.Intriga prezinta hotararea clara a
domnitorului de a-si recapata tronul, si de a se razbuna pe boierii care l-au tradat. Dacă voi nu
mă vreți, eu vă vreau...Să mă-ntorc? Mai degrabă își va întoarce Dunărea cursul îndărăpt”

Al doilea capitol are ca motto „Ai să dai samă, Doamnă” , iar desfasurarea actiunii
prezinta evenimentele sângeroase din timpul domniei.Un moment relevant este atunci cand
capul unui boier este asezat in poarta palatului, iar vaduva acestuia incearca sa dea vina pe
Ruxanda,sotia domnitorului, considerand-o vinovata deoarece nu incearca sa-si opreasca
sotul. In urma discutiei, Ruxanda il roaga pe domnitor sa ii crute de boieri, acesta asigurand-o
ca ii va da un leac de frica.

Capitolul al treilea are ca motto „Capul lui Moțoc vrem...”, motto-ul fiind replica
personajului colectiv, poporul. In prima parte sunt povestite evenimente lipsite de tensiune,
precum pregatirea ospatului si discursul de la manastire, in care domnitorul ii invita pe boieri
la palat. La palat ospățul începe cu bucate și cu băutură și când boierii urează viață lungă
domnitorului, năvălesc ostașii și îi ucid pe cei 47 de boieri ,fără milă, constituind punctul
culminant al nuvelei.Capetele boierilor ucisi au fost asezate intr-o piramida, in functie de
rang, acesta fiind si leacul de frica promis doamnei Ruxanda, aceasta lesinand vazand urmele
macelului. În vremea aceasta, în fața palatului se adună poporul , care a fost intrebat ce
doreste, acesta raspunzand „Capul lui Moțoc vrem...”.Domnitorul nu sta prea mult pe
ganduri, si il preda pe Motoc multimi, acesta in cele din urma murind.

Deznodamantul il infatiseaza pe domnitor, aflandu-se in cetatea Hotinului, bolnav.

Acesta a avut o perioada in care a renunat la uciderea oamenilor, in schimb gasind alte cai
pentru a-i tortura, scotandu-le ochii sau taindu-le mainile.Vazandu-se in aceasta situatie,
domnitorul a dorit sa se calugareasca, mitropolitul indeplinindu-i dorinta si dandu-i numele
Paisie. Când își revine și înțelege că prin călugărie a pierdut dreptul de a fi domnitor, îi
amenință pe toți cu moartea, constituind cel de-al patrulea motto „De mă voi scula, pre multi am
să popesc și eu...”. Doamna Ruxanda dorind să-și protejeze fiul acceptă sfatul boierilor si al
mitropolitului, și îl otrăvește pe Alexandru Lăpușneanul, iar acesta in cele din urma moare,
lasand o pata de sange in istoria Moldovei.

In concluzie, in urma celor prezentate mai sus, nuvela „Alexandru Lapusneanul” de

Costache Negruzzi este o nuvela istorica, inspirata din fapte reale, pe baza celor 2 Letopisete
scrise de Miron Costin si Grigore Ureche.