Medar Andrei

XI C

Alexandru Lapusneanul

Nuvela Alexandru Lapuneanul de C. Negruzzi este prima nuvela istoric din literatura
romana. A fost publicata in primul numar al revistei Dacia Literara in 1840, in perioada
pasoptista. Este o nuvela romantica.
Perioada pasoptista aduce schimbari majore in literatura romana. Mihail Kogalniceanu pune
bazele criticii romanesti odata cu editarea revistei Dacia literara. In articolul intitulat
Introductie, Mihail Kogalniceanu pe langa alte aspecte teoretice si critice, indica temele
romantice ale literaturii originale : istoria neamului, natura, folclorul.
Costache Negruzzi se inspira in scrierea nuvelei sale din letopisetul intitulat Letopisetul Tarii
Moldovei scris in prima sa parte de Grigore Ureche. Scriitorul vizeaza doar a doua domnie a
lui Lapusneanul (1564-1569), perioada despre care sunt corespunzatoare urmatoarele :
Alexandru Lapusneanul intra in Tara Moldovei pe la Braila.
Stefan Tomsa, domnitor pe atunci al Moldovei, pune oamenii de rand sa mearga in calea
domnului pentru a-l ruga sa se intoarca. Domnitorul le raspunde ca daca ei nu-l vor, el ii vrea
pe ei si va merge mai departe (titlul primului capitol) . Stefan Tomsa, auzind raspunsul ia
hotararea de a pleca din tara in Polonia, fiind instotit de boierii Veverita, Spancioc si Motoc.
Domnitorul, dupa un lung sir de omoruri trimite vorba boierilor pentru a se aduna la
dregatorie pentru intrunirea de la curte dar ii omoara.
Ultimul fragment de letopiset surprinde finalul domniei lui Alexandru Lapusneanul. Domnul
aflat la cetatea Hotinului cheama episcopi si mitropoliti pentru a se spovedi. Lasa tronul
Moldovei urmasului sau Bogdan si considerat ca si mort este calugarit sub numele de
Pahomie. Cazut in lesin, nu poate reactiona la ceea ce se intampla. Alte surse, zic unii, ca
nici moartea domnului nu a fost curata sugereaza ca domnitorul nu a murit de moarte buna ci
otravit de doamna Ruxanda dupa ce Alexandru si-a dat seama ca i s-au luat puterile prin
calugarie si ar fi spus ca de se va scula va popi si el pe unii replica folosita ca motto al celui
de-al 4-lea capitol.
Dupa moarte, a fost inmormantat la manastirea Slatina unde a fost dusa si familia acestuia.
MOTOURILE
- capitolul I - Dac voi nu m vrei, eu v vreu..." (rspunsul dat de Lpuneanul soliei de
boieri care i ceruse s se ntoarc de unde a venit pentru c norodul" nu l vrea);
- capitolul al II-lea - Ai s dai sam, Doamn.!" (avertismentul pe care vduva unui boier
decapitat l adreseaz doamnei Ruxanda, pentru c nu ia atitudine fa de crimele soului su);
- capitolul al III-lea - Capul lui Motoc vrem..." (cererea vindicativ a norodului care
gsete n Motoc un vinovat pentru toate nemulumirile);

- capitolul al IV-lea - De m voi scula, pre muli am s popesc i eu..." (ameninarea rostit
de Lpuneanul care, bolnav, fusese clugrit potrivit obiceiului, dar pierduse astfel puterea
domneasc).
Perspectiva narativa este obiectiva (persoana a III-a).
Tema
Nuvela are ca tem evocarea artistic a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, cea
de-a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul (1564-1569), lupta pentru impunerea
autoritii domneti i consecinele deinerii puterii de un domnitor crud, tiran.
Momentele subiectului
Expozitiunea si intriga sunt in capitolul 1, desfasurarea actiunii este in capitolul 2, punctul
culminant in capitolul 3 si deznodamantul in capitolul 4.
Modurile de expunere prezente in acest text sunt dialogul, descrierea si naratiunea. Dialogul
are rolul de a marca replicile personajelor si conturarea caracterizarii prin limbaj. Descrierea
are rolul de a expune toate trasaturile personajelor si imprejurimilor, pentru a oferi cititorului
o imagine cat mai ampla asupra actiunii. Naratiunea are rolul de a organiza actiunea cu
ajutorul unui narator obiectiv sau subiectiv si ajuta la caracterizarea personajelor.
Personajul principal al acestei opere este Alexandru Lapusneanul care intruchipeaza tipul
conducatorului tiran. Este caracterizat direct (de ctre narator, de alte personaje,
autocaracterizarea) i indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relaii cu alte personaje,
gesturi, atitudine, vestimentaie). Fora excepional a personajului domin relaiile cu
celelalte personaje, care, n general, sunt manipulate de domnitor.
Printre personajele secundare se numara Motoc, tipul boierului las si viclean care nu
urmareste decat propriile interese si Ruxanda, personaj construit in antiteza cu Alexandru
Lapusneanul, apar si personaje episodice : Spancioc si Stroici si pentru prima oara in literatura
romaneasca apare si personajul colectiv, reprezentat de multimea revoltata, prin intermediul
carora putem observa capacitatea de convingere a lui Alexandru Lapusneanul care orienteaza
multimea spre o singura dorinta: moartea lui Motoc.
Elementele romantice se mpletesc cu elemente clasice: echilibrul compoziiei, construcia
simetric, aspectul verosimil, credibil al faptelor, caracterul obiectiv al naraiunii. Interesul
romantic pentru specific i culoare local deschide drumul observaiei realiste a cadrului prin
tehnica detaliului semnificativ, caracterul pictural al unor scene, revolta mulimii.
In concluzie, prima nuvela istorica din literatura romana nu aduce in fata contemporanilor un
model de patriotism, ci un antimodel de conducator si reconstituie culoarea de epoca, n
aspectul ei documentar.
Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice ntr-o oper literar este o trasatura a
literaturii specifice perioadei pasoptiste., Alexandru Lapusneanul este si o nuvela de factura
romantica, prin respectarea principiului romantic enunat n Introductie la Dacia literara inspiratia din istoria nationala, prin specie, tema, personaje exceptionale n situatii

exceptionale, personajul principal alcatuit din contraste, antiteza angelic-demonic, culoarea

epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor si al scenelor.