Al.

Lapusneanul
Comentariu

Nuvela “Alexandru Lapusneanul” scrisa de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din
literatura romana, aceasta apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei “Dacia Literara”. Pentru
crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira, in principal, din cronica lui Grigore Ureche.
Aceasta opera este o nuvela romantica deoarece prezinta caracteristicile acestui curent literar
precum: inspirația din istoria națională, aparitia antitezei, temele macabre. De asemenea este o nuvela
istorica deoarece principala sursa de inspiratie este trecutul istoric, respectiv Evul Mediu.
Tema nuvelei este evocarea unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei, a douaperioada a
domniei lui Alexandru Lapusneanul si lupta pentru putere dintredomnitorul tiran si boieri.
Intamplarile sunt prezentate la persoana a treia, din perspectiva unui narrator obiectiv, sobru,
detasat, care intervine totusi prin anumite marci ale subiectivitatii, precumm epitetele de caracterizare,
“tiran”, “misel”, “curtezan”. Naratorul este omniscient, stie mai multe decat personajele sale si
omnipresent, stapan absolut asupra evolutiei personajelor si a actiunii.
Actiunea este bine fixate in timp si spatiu, coordonatele spatio-temporale avand astfel rolul de a
orienta cititorul sis a creeze impresia veridicitatii, a realitatii. Evenimentele se desfasoara in Moldova, in a
doua jumatate a secolului al-XVI-lea, prezentand intoarcerea lui Lapusneanul la tron, in a doua sa
domnie.
Conflictul nuvelei este unul complex si pune in lumina puternica personalitate a domnitorului.
Principalul conflict este unul exterior, de ordin politic: lupta pentru putere iscata intre domnitor si boieri.
Mijloacele alese de Lapusneanul pentru impunerea autoritatii sunt dure, sangeroarse,dar sunt motivate
psihologic; cruzimea sa devenind expresia dorintei de razbunare pentru tradarea boierilor din prima
domnie.
Conflictul secundar, cel dintre domnitor si Motoc, boierul tradator, particularizeaza dorinta de
razbunare a domnitorului, anuntata inca din primul capitol.
Conflictul social dintre boieri si popor se limiteaza doar la revolta multimii din capitolul al treilea,
in care Motoc are un sfarsit tragic.
Capitolele poartă câte un motto cu rol rezumativ care constituie replici memorabile ale
personajelor. În capitolul I, „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu…” este răspunsul dat de Lăpușneanul soliei
de boieri care îi cer să plece din țară pe motiv că norodul nu îl vrea.
În capitolul al II-lea, „Ai să dai samă, Doamnă!” este avertismentul pe care văduva unui boier
decapitat îl adresează doamnei Ruxanda, pentru că nu ia atitudine față de crimele soțului ei.
În capitolul al III-lea, „Capul lui Moțoc vrem…” este cererea norodului care îl găsește pe Moțoc
vinovat de toate neplăcerile.
În capitolul al IV-lea, „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu!” este amenințarea rostită de
Alexandru Lăpușneanul care, bolnav fiind, fusese călugărit potrivit obiceiului vremii, dar pierduse astfel
puterea să domnească.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei, in acelasi timp este personaj eponim
si romantic. Acesta este alcatuit din puternice trasaturi de caracter, un personaj exceptional, ce
actioneaza in imprejurari deosebite.

În concluzie, "Alexandru Lăpușneanu" este o operă literară de mare importanță pentru literatura
română, ce reprezintă un adevărat monument al epocii sale. Ea ilustrează nu doar realitățile istorice ale
epocii sale, ci și caracteristicile literaturii romantice, precum preocuparea pentru trecutul național,
individualitatea personajelor și conflictul dramatic.