Autor

Costache Negruzzi se incadreaza in perioada literara pasoptista, fiind nascut in anul

1808, iar ca opere apartinand acestei perioade avem Alexandru Lapusneanul,
Sobieski si romanii, Cantec vechi, etc.

Perioada pasoptista
Perioada pasoptista aduce schimbari majore in ceea ce priveste optica asupra
literaturii autohtone originale. Mihail Kogalniceanu pune bazele criticii romanesti
odata cu editarea revistei “Dacia literara“. In articolul intitulat “Introductie“, Mihail
Kogalniceanu pe langa alte aspecte teoretice si critice, indica temele romantice ale
literaturii originale istoria neamului, natura, folclorul. Ca urmare a publicarii acestui
articol, Costache Negruzzi realizeaza prima nuvela istorica romaneasca pe care o
publica in revista “Dacia literara” in anul 1840.

Opera si teorie
Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica romantica avand toate
caracteristicile acesteia.

Nuvela este opera epica in proza, avand dimensiuni intre a povestirii si a romanului in

care conflictul este puternic, iar accentul cade pe conturarea personajului.

Orice nuvela istorica prezinta urmatoarele particularitati. Tema de inspiratie este

trectului neamului. Numele operei este dat de personajul principa, fiind o figura
marcanta de domnitor sau de boier, in jurul acestuia gavitand alti boieri uneltitori. Se
realizeaza o intriga complexa care duce la un final neasteptat. Se realizeaza culoarea
locala a epocii prin incercarea de evocare sub toate aspectele perioadei istorice in
cauza.

Romantismul este orientarea ideologica, artistica si literara din prima jumatate a

secolului al XIX-lea (aprox. 1790-1850) aparuta in spatiul european.

Opera epica romantica are urmatoarele particularitati cu privire la natura estetica a

scrierii, timpul si spatiul intamplarilor, personajul literar, stilul scrierii, apartenenta la
gen si specie. Asadar imaginatia este principiul fundamental de creatie. Respingerea
regulilor impuse de clasicism arata liberatatea de creatie. Culoarea locala, trecutul
istoric, cultivarea emotiei si a sentimetului, afirmarea individualitatii, exceptionalul
(situatii, personaje), antiteza trecut-prezent, personaje exceptionale in imprejurari
exceptionale, antiteza inger-demon, titanul, drama omului, personaje din toate mediile
sociale, largirea si imbogatirea limbii literare, limbaj poluar, arhaic, etc. (valoarea
stilistica).

Geneza
Costache Negruzzi se inspira in scrierea nuvelei sale din letopisetul intitulat
“Letopisetul Tarii Moldovei” scris in prima sa parte de Grigore Ureche. Scriitorul
vizeaza doar a doua domnie a lui Lapusneanul (1564-1569), perioada despre care sunt
corespunzatoare urmatoarele. Alexandru Lapusneanul intra in Tara Moldovei pe la
Braila insotit de oaste turceasca oferita de Sulliman Pasa. Pe de alta parte, tatarii
amenintau invadarea Moldovei prin alt punct pentru a crea haos. Stefan Tomsa,
domnitor pe atunci al Moldovei, pune oamenii de rand sa mearga in calea domnului
pentru a-l ruga sa se intoarca. Domnitorul le raspunde ca daca ei nu-l vor, el ii vrea pe
ei si va merge mai departe cu sau fara vrerea lor (replica inspira motto-ul primului
capitol).
Stefan Tomsa, auzind raspunsul ia hotararea de a pleca din tara in Tara
Leseasca (Polonia), fiind instotit de boierii Veverita, Spancioc si Motoc. Domnitorul,
dupa un lung sir de omoruri trimite vorba boierilor pentru a se aduna la dregatorie
pentru intrunirea de la curte. In secret, angajase leflegii, mercenarii, pentru a nu afla
lumea ce se intampla. Si dupa inchiderea portilor, atat boierii cat si slugile lor, fie ca
erau vinovati, fie ca nu, au fost macelariti . Unii au incercat sa scape urcandu-se pe
gardul de zavrele, dar au fost trasi inapoi si omorati. Ultimul fragment de letopiset
surprinde finalul domniei lui Alexandru Lapusneanul.

Domnul aflat la cetatea Hotinului cheama episcopi si mitropoliti pentru a se spovedi.

Lasa tronul Moldovei urmasului sau Bogdan si considerat ca si mort este calugarit sub
numele de Pahomie. Cazut in lesin, nu poate reactiona la ceea ce se intampla. Alte
surse, zic unii, “ca nici moartea domnului nu a fost curata” sugereazaca domnitorul nu
a murit de moarte buna ci otravit de doamna Ruxanda dupa ce Alexandru si-a dat
seama ca i s-au luat puterile prin calugarie si ar fi spus ca de se va scula “va popi si el
pe unii” replica folosita ca motto al celui de-al 4-lea capitol. Dupa moartea
domnitorului a fost inmormantat la manstirea Slatina unde a fost dusa si familia
acestuia, lasand o pata insangerata in istoria Moldovei.

Explicare titlu
Titlul, din punct de vedere morfologic, este alcatuit dintr-un substantiv propriu, care
in sens denotativ indica o personalitate istorica, domnitor al Moldovei care a domnit
de doua ori, fiind detronat prima oara datorita tradarii boierilor si care s-a intors a
doua oara la tron, impunandu-se cu ajutor strain. In sens conotativ, titlul surprinde
personajul pricipal al operei, tipul de domnitor crud, despot si tiran, caracterizat prin
disimulare si o buna cunoastere a psihologiei umane. Folosirea acestui nume in titlu
indica o trasatura a nuvelei istorice.
Tema
Tema o constituie istoria neamului, tema de inspiratie romantica, fiind surprinsa a
doua donie a lui alexandru Lapusneanul, scriitorul realizand o fresca sociala pentru
perioada 1564-1569.

Narator si perspectiva narativa

Naratorul operei este obiectiv, fiind omniscient si omniprezent, iar perspectiva
narativa este obiectiva.

In mod riguros, opera este construita in capitole simetrice care urmaresc in mod
gradat conflictul. Fiecare capitol poarta ca titlu un motto sugestiv ce reia replica unui
personaj si rezuma actiunea capitolului. Motto-urile celor 4 capitole sunt “Daca voi nu
ma vreti eu va vreu”. (Acest motto este spus de Alexandru Lapusneanul cand afla ca nu
este vrut de boieri), ” Ai sa dai sama, doamna!” (Al doilea mott-o este spus de o vaduva
cand se plangea la Ruxanda de faptele sotului sau.), “Capul lui Motoc vrem” (Al treilea
este replica supsa de popr cand erau in fata portii casei lui Lapusneanul) si “De ma voi
scula, pre multi am sa popesc si eu”. (Ultimul este replica Lui Alexandru Lapusneanul
cand afla ca a fost calugari.)

Moduri de expunere
Modurile de expunere prezente in acest text sunt dialogul, descrierea si naratiunea.
Dialogul are rolul de a marca replicile personajelor si conturarea caracterizarii prin
limbaj. Descrierea are rolul de a expune toate trasaturile personajelor si
imprejurimilor, pentru a oferi cititorului o imagine cat mai ampla asupra actiunii.
Naratiunea are rolul de a organiza actiunea cu ajutorul unui narator obiectiv sau
subiectiv si ajuta la caracterizarea personajelor.
Limbaj
Limbajul operei este foarte complex deoarece gasim cuvinte arhaice, populare,
regionalisme. El are rolul de aprezenta cu exactitate timpul istoric. Avem ca si exemple
“Moldavia”, “monastirea”, “lespezi”, “mesii”, “vornic”, “pre”, “ocarati”, “ferte”.

Concluzie
Avand in vedere aceste caracteristici, opera “Alexandru Lapusneanul” de Costache
Negruzzi este o nuvela istorica romantica.