Alexandru Lăpuș neanul

(1564-1569)
Contextul apariției
Nuvela “Alexandru Lăpușneanul” apare în primul număr al revistei
Dacia Literară, publicată la Iași, in 1840.
Nuvela ilustrează practic programul romantismului românesc enunțat
de mihail kogălniceanu. totodata, textul lui negruzzi este un exemplu tipic
pt literatura pașoptistă deoarece urmărește trezirea sentimentului național
prin evocarea unui episod istoric.
“Alexandru Lăpușneanul” este prima nuvela istorică românească
realizată și păstrată; punct de plecare pentru întreaga literatura romana.

Incadrarea in curent
Nuvela aparține romantismului prin următoarele elemente:
 inspirația din istorie
 tema nuvelei: evocarea domniei lui alexandru lăpușneanul
 prezentarea unui erou excepțional care evoluează in împrejurări
excepționale.
 predilecție pt scene sângeroase
 antiteza- procedeu de stil favorit
 diversificarea vocabularului in care predomina registrul arhaic al
limbii
 redarea culorii locale evidențiate prin descrierea interioarelor, a
vestimentației personajelor, a ospățului domnesc. ortografierea
numelui propriu in forma articulata reprezintă un arhaism
morfologic, fiind o alta modalitate de redare a culorii locale.

Elemente de structura, de compoziție și de limbaj

1. Structura compoziționala a nuvelei
Nuvela este alcătuită din 4 capitole, fiecare capitol având câte motto
semnificativ:

 “Dacă voi nu ma vreți, eu va vreu...!”;

 “Ai sa dai sama, doamna!”;
 “Capul lui Moțoc vrem”;
 “De ma voi scula, pre mulți am sa popesc și eu”
Sursele de inspirație sunt reprezentate de cronicile moldovenesti:
“Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche, din care Negruzzi preia:
  solia celor 4 boieri trimisi de Tomsa
 fuga domnitorului Stefan Tomsa in Polonia
 actiunile represive ale lui Lapusneanu impotriva boierilor
 uciderea celor 47 de boieri
 moartea prin otravire a lui Alexandru Lapusneanu
Din cronica lui Miron Costin, Negruzzi se inspira pentru episodul mortii
lui Motoc, dat prada multimii razvratite.

2. Explicatia titlului
Titlul situeaza in centrul naratiunii personajul care concentreaza
intreaga actiune in jurul sau. Forma articulata a numelui propriu
“Lapusneanul” este un arhaism morfologic si se-nscrie in seria procedeelor
romantice, deoarece sugereaza culoarea epocii.

3. Tema
Evocarea domniei lui Lapusneanu. O tema secunndara de factura
romantica e aceea a urmaririi destinului unui tiran: marirea si prabusirea
acestuia, evolutia de la orgoliu si cruzime la singuratate si la teroarea de a fi
neputincios in fata mortii.

4. Perspectiva narativa
Perspectiva narativa folosita in nuvela e cea obiectiva, naratiunea fiind
realizata la persoana a 3-a, singular. Naratorul e obiectiv, dar sunt anumite
pasaje in care foloseste epitete de caracterizare cum ar fi: “miselul boier”,
“desantata cuvantare”, care evidentiaza tendinte subiective ale naratorului.

5. Dialogul dintre domnitor si solia trimisa de Tomsa

Dialogul dintre Lapusneanu si soli contureaza conflictul principal al nuvelei,
intre boieri si domnitor. Venirea lui Lapusneanu cu oaste straina se produce
intr-o Moldova sfasiata de luptele pentru putere. Dialogul dintre domnitor si
soli are o forta dramatica si evidentiaza caracterul si intentiile personajului.
Astfel domnitorul vrea sa-si impuna vointa si-si stapaneste cu greu
caracterul impulsiv si violent. Reactiile lui: “silindu-ma a zambi”, “a caruia
ochi scanteiara ca un fulger”, evidentiazavointa puternica, dorinta de
impunere a autoritatii, capacitatea de disimulare (ascunderea reactiilor).
Replica memorabilia care da si motto-u; capitolului: “Daca voi nu ma vreti,
eu va vreu…” e definitorie pentru caracterul personajului.
 In antiteza cu Lapusneanu sunt conturate personalitatile celor 4 boieri:
---Veverita- e dusman declarant al lui Lapusneanu, preocupat de binele
tarii, neprefacut, fara sa-si ascunda aversiunea fata de domnitor
---Spancioc- boier tanar, indraznet, patriot
---Stroici- fire cinstita, animate de iubirede tara, la fel de tanar ca si
Spancioc
---Vornicul Motoc- fals ipocrit, intrigant, las si mincinos, obisnuit sa tradeze
pe toti domnitorii ca sa-I fie lui bine

Dialogul dinstre Lapusneanu si boieri, cu referinta reala, contureaza

conflictul principal al nuvelei si ilustreaza trasaturi esentiale de caracter ale
personajelor. Domnitorul apare in antiteza cu boierii care se afla in fata lui,
iar dorinta de a-si impune autoritatea devine definitorie pentru epoca in care
traiesc.

Capitolul al doilea evidentiaza comportamentul noului domnitor dupa

instaurarea sa pe tronul Moldovei
-porunceste sa fie arse cetatile
- ii pedepseste drastic pe boieri, “ca sa sece influenta lor si sa starpeasca
cuiburile feudalitatii”
Mottoul capitolului, “ai sad ai sama, doamna” dezvaluie conflictul interior
trait de doamna Ruxanda si provocat de cuvintele unei jupanese vaduve
adresate la durere, dar si de sentimentele ei fata de sot, sentimente
dominate in principal de teama

Cap al treilea are ca motto “capul lui motoc vrem” si are in centru episodul
sangeros al uciderii celor 47 de boieri. Cuvantarea domnitorului din biserica
caracterizat de narrator drept „desantata” reprezinta un exemplu de
prefacatorie si falsitate.
Vestimentatia domnitorului prezentata in amanunt de scriitor indeplineste
doua roluri in text:
- este o modalitate de redare a culorii epocii, fiind un procedeu
romantic
- este un mijloc de a sugera dorinta de impunere a puterii si a
autoritatii domnesti
 Reactia domnitorului: ”era foarte galben la fata” evidentiaza caracterul
duplicitar avand in vedere ca Lapusneanu cere iertare mincinoasa de la
boier, in timp ce le pregateste un ospat „criminal”.
O alta modalitate de conturare a culorii locale o reprezinta descrierea
ospatului domnesc la care sunt invitati cei 47 de boieri. Enumerarea
mancarurilor aduse la masa subliniaza grija autorului pentru detalii si
totodata o buna cunoastere a epocii.
Scena macelului inspirata din cronica lui Grigore Ureche este de o
cruzime rar intalnita si evidentiaza comportamente umane surprinse in
situatii limita. Boierii aflati in fata mortii au atitudini diferite: cei batrani se
resemneaza si isi accepta sfarsitul, iar cei tineri incearca sa se apere.
Comportamentul lui Lapusneanu in scena macelului este elocvent
pentru caracterul lui crud, sadic si neomenos: Lapusneanu rade cinic,
privind uciderea boierilor; mai mult chiar il obliga si pe Motoc sa priveasca
scena sangeroasa. Macelul din palat este extins si in curte, unde slugile
boierilor sunt trecute si ele prin sabie. Ecouri ajung dincolo de zidurile
palatului si in curand norodul se strange la curtea domneasca.
Pentru prima data in literatura romana este conturat personajul
colectiv, multimea, prin procedee care prefigureaza realismul. Scriitorul
surprinde in amanunt psihologia multimii adunate sub zidurile palatului
domnesc fara vreun scop anume „se intarata din mult in mai mult”.
Multimea actioneaza ca un tot si se conduce inconstient adoptand la
intamplare un ideal de imprumut. Dezorientarea initiala „venise fara stie
pentru ce a venit si ce vrea. Incepu a se strange in cete si a se intreba unii
pe altii ce sa ceara” dispare in momentul in care un glas din multime
rosteste: „Capul lui Motoc vrem!”. Tot grupul repeta atunci strigatul care
devine expresia unui comportament sinergic. Scena evidentiaza conflictul
social si totodata ii aduce domnitorului razbunarea mult asteptata pe cel
care il tradase candva.

Capitolul 4 aduce in prim plan sfarsitul vietii si al domniei lui

A. Lapusneanu. Bolnav si slabit, Lapusneanu se crede la usa mormantului
si cere sa fie calugarit. Are insa o revenire de o mare violenta, asa cum ii
fusese intreaga domnie.
Mottoul ultimului capitol „de ma voi scula...” reliefeaza setea de
razbunare si dorinta de putere ale lui Lapusneanu, in ciuda neputintei fizice
datorate bolii. Se configureaza astfel un conflict interior intre vointa si
neputinta.acesta este dublat de conflictul moral pe care il traieste doamna
Ruxanda obligata sa si otraveasca sotul pentru a-i salva viata fiului. Ultima
scena a nuvelei, cea a agoniei tiranului vegheata de cei doi boieri justitiari
este de o cruzime iesita din comun si subliniaza violenta care afecteaza toate
personajele. Scena are o culoare romantica evidenta si evidentiaza efectele
pe care un comportament tiranic le are asupra tuturor.