Alexandru Lpuneanu

Costache Negruzzi
-caracterizareapersonajului principal-

Personajul literar este un tip uman semnificativ, o individualitate cu

trsturi fizice i morale distincte, pus n lumin printr-un ir de ntmplri
situate ntr-un anumit cadru temporal i social, reprezentand, totodata, o
categorie principal a unei opere epice, alturi de aciune, narator, timp i spaiu.
Prima nuvel istoric din literatura romn Alexandru Lpuneanu de
Costache Negruzzi, aparine prozei romantice, fiind publicat n perioada
paoptist, n primul numr al revistei Dacia literar (1840). Este insiprat din
istoria naional, potrivit recomandrilor formulate de Mihail Koglniceanu n
manifestul literar al romantismului romnesc, articolul-program intitulat
Introducia.

Nuvela Alexandru Lapusneanu are un numar relativ redus de personaje

fata de roman,dar mai multe decat schita.Accentul cade pe caracterizarea
complexa a personajului principal. Alexandru Lapusneanu este un personaj
eponim, numele lui constituind titlul nuvelei, un real,cu atestare istorica. Erou
romantic, construit n antitez cu celelalte personaje, acesta i dezvluie caracterul
de-a lungul ntregii aciuni, complexitatea personalitii sale fiind dat de
surprinderea elementelor de psihologie. Personaj viu, Lpuneanul impresioneaz
printr-o serie de trsturi pregnante, care l individualizeaz.

Tema nuvelei este lupta pentru putere n epoca medieval. Evocarea

artistic a celei de a doua domnii a lui Alexandru Lpuneanu(1564-1569)
evideniaz lupta pentru impunerea autoritii domneti i consecinele deinerii
puterii de un domn crud, tiran.

Sursa de inspiratie a operei o reprezinta Letopisetele Tarii Moldovei a lui

Grigore Ureche si Cronica lui Miron Costin, din care este preluat episodul uciderii
celor 47 de boieri. In procesul de transformare a realitatii in fictiune, Negruzzi
preia fundamentul pe care il ofera letopisetul si-l imbogateste cu ajutorul
detaliilor. Dei istoria atest faptul c, la revenirea lui Alexandru Lpuneanu,
Mooc fuge n Polonia, unde este captivat, Negruzzi l pstreaz ca personaj,
pentru a-l putea caracteriza mai bine pe domnitor. n scena uciderii lui Mooc se
inspir din cronicul Miron Costin. O creaie a autorului este boierul Stroici, lipsit
de testare documentar i care, prin atitudinea ireverenioas fa de domnitor,
reprezint idealurile democratice ale paoptitilor.

Compoziional, se remarc realizarea unui echilibru, prin mprirea n

patru capitole, deschise prin cte un motto, modalitate preluat de la Grigore
Ureche.
Se observ simetria nuvelei: primul i ultimul motto conine replici ale
voievodului, iar cele mediale replici ale unor personaje colective (vduvele i
norodul), sugernd nc din acest moment conflictul care este exterior. Replica
iniial (Dac voi nu m vrei, eu v vreu) configureaz un personaj n situaii
excepionale, ieindu-i n eviden dou trsturi fundamentale: voina de putere
i caracterul rzbuntor.
Din punct de vedere al statutului SOCIAL, Alexandru Lpuneanul este
surprins n trei ipostaze. Astfel, nceputul capitolului I l prezint ntorcndu-se n
ajutorul otirilor turceti pentru a urca a doua oar pe tronul Moldovei.ntlnirea
personajului cu cei patru boieri sintetizeaz trsturi fundamentale, adncite n
capitolele urmtoare prin evidenierea motivaiilor psihologice ale faptelor
domnitorului. Trstur esenial ce rezult din prima scen este voina de
putere. Ne aflm prin excelen n faa unui personaj volativ, fin psiholog, bun
cunosctor al realizrii moldoveneti, drz,impulsiv, tironic. Motivaia psihologic
a setei de rzbunare face din Lpuneanu un personaj damnat. Deci, dac n
primul capitol este surprins n ipostaze de pretendent la domnie, n capitolele II i
III, ajuns la tron, este vzut ca domnitorul care aplic principiile tiranice. Ultimul
capitol surprinde ipostaza de clugr, Lpuneanu mbolnvindu-se grav
Subiectul romanului se organizeaz printr-o niruire de scene cu valoare
simbol care au rolul de a contura caracterul personajelor.
In expozitiune se precizeaza timpul si spatiul: in a doua domnie a lui Voda
pe tronul Moldovei, marcatori care confera verosimilitate textului.

Intriga e constituita de revenirea lui Lapusneanul si de dorinta lui de

razbunare. Raspunsul dat de domnitor soliei de boieri care voiau sa-l convinga sa
se intoarca din drum, pentru ca norodul nu-l vrea, Daca voi nu ma vreti, eu va
vreu, arata darzenie si siguranta de sine a domnitorului, fiind un mijloc de
caracterizare indirecta.

Desfasurarea actiunii cuprinde conflictul exterior dintre boieri si

domnitorul Lapusneanul, care ii ucide la cea mai mica abatere si arde toate
cetatile in afara celei de la Hotin. Inspaimanta de cruzimile savarsite de sotul ei, si
impresionata de cuvintele vaduvei unui boier Ai sa dai sama, Doamna! , doamna
Ruxanda speculand un moment de intimitate, incearca sa-l convinga pe Alexandru
Lapusneanul sa opreasca omorurile. Se remarca constructia antitezei romantice
angelic-demonic dintre cele doua personaje. Pe de o parte doamna Ruxanda este
blanda si empatizeaza cu suferintele oamenilor, pe de alta parte domnitorul este
aspru, crud, condus de dorinta de razbunare, care-l determina sa reactioneaza
violent la auzul cuvintelor sotiei sale, numind-o muiere nesocotita ce esti si ii
promite un leac de frica. Lpuneanu este un personaj complex, bine
individualizat al crui portret se configureaz din lumini i umbre, din trsturi
extreme. Se nuaneaza comportamentul personajului accentundu-i-se latura
patologic, plcerea pe care o resimte urigisnd i mutilnd boierii care i se
mpotrivesc, e un sangvin nsetat de dorina de a ucide. Portretul moral se
constituie n jurul unei dominante axe caracter-cruzime.
O scena importanta este cea de la mitropolie unde ipocrizia lui
Lapusneanul atinge punctul culminant. Intr-o atmosfera cuvioasa, domnitorul si
boierii ascultau slujba. Portretul fizic realizat de narator arata o prezenta
impozanta purta coroana Paleologilor. Detaliile oferite de narator indica dorinta
domnitorului de a face impresie in randul boierilor si de a oferi solemnitate
momentului. Se deduce astfel si conflictul interior al domnitorului, intre siguranta
si frica de a nu-si pierde tronul. Alexandru Lapusneanul simuleaza cucernicia si
jura stramb in fata altarului, promitandu-le boierilor o impacare. Se remarca astfel
capacitatea de disimulare abilitatile psihologice si viclenia domnitorului.

Punctul culminant cuprinde o alta scena importanta, una dintre cele mai
sangeroase care totodata evidentiaza relatiile lui Lapusneanul fa de celelalte
personaje, ce sunt de tip conflictual, explicabil i prin situarea n categoria
tiranului. Dupa sluja boierii sunt invitati la masa. La sfarsitul mesei, la ordinul
domnitorului, slujitorii scot junghierele si ii omoara pe pe boieri. Cinismul, sangele
rece in fata uciderii boierilor, indica caracterul diabolic al protagonistului. Bun
cunoscator al psihologiei umane, profita de multimea de oamen pentru a scapa
de unul dintre cei mai amenintatori dusmani, Motoc. La inceput multimea e
dezorientata, dar apoi se canalizeaza catre o singura dorinta Capul lui Motoc
vrem!. Lapusneanul il da pe Motoc in mainile gloatei infuriate care intr-o clipa il
facu bucati

Caracterizarea indirect este predominat, cci imaginea personajului se

constituie prin acumulri de fapte, realizat prin descriere, naraiune, fapte,
vestimentaie, comportament, personaje individualizndu-se prin limbaj. Faptele
voievodului, iertarea pe care o ceru boierilor, leacul de fric oferit doamnei,
aruncarea lui Mooc n minile mulimi fioaroase, pun n lumin un domn absolut,
un tiran al epocii medievale. Negruzzi a neles astfel spiritul cronicii romne i a
pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naivia idealitii(George Clinescu).

Caracterizarea directa este fcut prin prin personaje-reflector : crud i

nemilos este omul acesta (mitropolitul Teofan); sangele cel pangarit al unui
tiran ca tine (Spancioc); nva a muri tu care tiai numai a omor, Spancioc i
Stroici.

Deznodamantul prezint boala care il cuprinde pe domnitor. In delirul

frigurilor ii cere mitropolitului sa-l calugareasca. Trezinduse insa din letargie, ii
ameninta pe toti cu moartea De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu.
Impinsa de imprejurari, doamna Ruxanda ii pune sotului otrava in bautura si astfel
il ucide.

n opinia mea, nuvela de inspiraie istoric Alexandru Lpuneanu de

Costache Negruzzi ilustraz principiile ideologiei paoptiste i de romantismul
romnesc, potrivit recomandrilor din Introducia la Dacia literara deoarece
Negruzzi reconstituie culoare de epoc, n aspectul ei documentar si face din
personajul Alexandru Lpuneanu un tiran de o cruzime ieit din comun, ca un
advertisment adresat contemporanilor

n concluzie, Alexandru Lpuneanu rmne un personaj reprezentativ pentru

vasta categorie a tiranului; este un personaj de o consisten i complexitate
deosebit, elemente apreciate i de George Clinescu, criticil ce consider c
Lpuneanu apare ca orice om viu i ntreg, dar impresia ultim a cititorului e
mai puin a unui portret romantic ct i a unei puternice creaii deasupra oricrei
stil de via;echilibrul ntre convenia romantic i realitatea individului e
minunea creaiei lui Negruzzi.