Costache Negruzzi a fost un reprezentant de seama al generatiei pasoptiste ( epoca pasoptista se fixeaza intre 1830-

1860, alti reprezentanti fiind Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, I.H. Radulescu ) si cel dintai prozator romantic.
Creatia artistica care l-a consacrat este nuvela de inspiratie istorica Alexandru Lapusneanul, publicata in revista
Dacia literara in 1840. Nuvela constituie una dintre primele manifested reunite ale literaturii romane de inspiratie
istoriea si in acelasi timp modelul estetic al nuvelei istorice in literatura noastra. Prin calitatile structurii, compozitiei si
stilului artistic este o capodopera a acestei specii. Intertextele la care se raporteaza Constache Negruzzi sunt
Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche (capitolul intitulat Cand au omorcit Alexandru Voda 47 de boieri) si din
cronica lui Miron Costin. In pagini memorabile nuvelistul concentreaza intainplari sangeroase petrecute vreme de cinci
ani (intre 1564 si 1569),cat a durat cea de-a doua domnie a lui Al. Lapusneanul. Totusi, nuvelistul recurge la cateva
licente istorice, topind elementele factuale in fictionalitate.

Opera lui Negruzzi este eterogena: un ansamblu de elemente romantice, realiste clasice. De exemplu, nuvela A.L.
uneste trasaturi variate care fixeaza doctrina clasica, romantica, realista. Elementele realiste sunt atentia acordata
mediului, a vestimentatiei, credibilitatea faptelor ( unele elemente narative sunt semnalate in istorie), naratorul
obiectiv, omniscient.
Pentru a sublinia unele efecte, Negruzzi a folosit retele romantice: antiteza Lapusneanu- doamna Ruxanda. Antiteza
angelic- demonic ( specifica psihologiei contrastelor ) are un rol bine determinat: numai raportata la umanitatea ei,
putem intelege marginile criminalitatii lui Lapusneanul ( D. Popovici). Compasiunii pe care o arata Ruxanda victimelor
domnitorului, Lapusneanu ii opune cinismul unui scenariu sangeros. Aspectele romantice ale nuvelei tin si de
alegerea temei ( interesul pentru istorie, pentru trecutul national si pentru personaje exceptionale, iesite din comun ).
Lapusneanul este vazut ca un personaj demonic cu manifestari patologice , un adevarat monstru. El este un demon
alcatuit din contraste puternice : autocrat luminat dar si conducator stapanit de tenebre, luciditate / paranoia, stapanire
de sine / impulsivitate, sadism, sinceritate in anumite momente / disimulare) Tot de viziune romantica tine si structura
de roluri a nuvelei : personaje contrastante ca pozitie sociala si interese. Antiteza poate fi descoperita si in evolutia
subiectului : personalitate puternica, o vreme capabil sa-si afirme in exclusivitate vointa si libertatea extrema (pana la
aceea de a lua viata altora), el se dovedeste in cele din urma vulnerabil, supus destinului si este ucis de cei care la un
moment dat parusera cei mai slabi in fata vointei sale. De asemenea interesul pentru folclor, in nuvela existand
elemente populare. Un element romantic important este stilul in care este scrisa nuvela. Fraza lapidara, rezumativa (
Acesta fel fu slarsitul lui Lapusneanul produce o intorsatura de limbaj cu o deosebita frecventa in povestirile
romantice ale vremii).
Daca ne referim si la constructia nuvelei, trasaturile trimit spre clasicism : echilibrul compozitiei ( patru capitole de
scurta intindere asemanatoare celor patru acte dintr-o piesa de teatru), evolutia gradata a conflictului (tensiunea dintre
boieri i Lapusneanul sporeste gradat in fiecare capitol), mesajul nuvelei (tiranul este omorat la sfarsit tocmai de sotia
sa) . De echilibrul clasic ne aminteste si stapanirea limbajului ( exista o proportie perfecta intre elementele lexicale
apartinand fondului comun al limbii si cele ce tin de categoria arhaismelor si a neologismelor. Nuvela poate fi citita
fara dificultati, moldovenismele se contopesc cu arhaismele fara a se apela la ele in exces iar neologismele, desi nu
intotdeauna perfect adaptate la sistemul limbii sunt inserate cu masura incat aproape ca nu sunt observate nici de
specialisti.
TITLUL, prim corpus literar, anunta protagonistul al carui destin va reprezenta axa textului. Ca personaj titular se
observa formularea articulata hotarat a numelui sau in maniera rostirii arhaice. Intentia naratorului este de a evoca
evenimente din istoria Moldovei dar si in egala masura aceea de a revela o figura de exceptie a acesteia.

Nuvela istorica are o constructie riguroasa repartizata in patru capitole de scurta intindere, precedate de cate un motto
ce esentializeaza intamplarile relatate : Daca voi numa vreti, eu va vreu! simbolizand vointa de neclintit a eroului de
a recastiga tronul tarii cu orice pret; Ai sa dai sama Doamna ! anunta, asemenea vocii oraculare , deznodamantul
fatidic ce planeaza asupra familiei lui Lapusneanul ; Capul lui Motoc vrem exprima dorinta ce concentreaza ura
poporului impotriva lui Motoc pe care il acuza de initierea tuturor faradelegilor stapanului sau ; De ma voi scula pre
multi am sa popesc si eu reprezinta o amenintare funesta a eroului aflat pe patul mortii la adresa celor care
indraznisera sa-1 calugareasca excluzandu-1 din viata civila. In fiecare dintre cele patru capitole se produce o
schimbare de decor. Prima parte se petrece la granita de la Tecuci, partea a doua in palatul de la Iasi, partea a treia
la Biserica Mitropoliei si la palat, in sala de ospete, iar partea a patra se desfasoara in cetatea Hotinului.
Expozitiunea si intriga apar in capitolul I. Expozitiunea este in stil cronicaresc , rezumativ si foarte precis : lacov
Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Stefan Tomsa , care acum carmuia teara, dar Alexandru
Lapusneanul , dupa infrangerea sa in doua randuri, de ostile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua osti
turcest sii se inturna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa ia scaunul pre care nu l-ar fi pierdut de n-ar fi fost
vandut de boieri. Intriga are loc intre A.L. ( care doreste sa-si recapete tronul ) si vointa boierilor care se tem de
razbunarea lui. Solia de boieri ( vornicul Motoc, postelnicul Veverita si spatarii Spancioc si Stroici exprima atitudinea
intregii clase a boierilor asupra careia se va revarsa mania voievodului. Naratorul le construieste fiecaruia dintre
acestia cateva trasaturi de personalitate : Motoc e viclean si intrigant, Veverita e dusman vechi al lui Lapusneanul iar
Spancioc si Stroici sunt tineri si ii insotesc pe ceilalti numai din iubire pentru tara pe care vor sa o protejeze de navala
strainilor. Cunoscator al vulnerabilitatilor umane, prevazator si viclean, L. il pastreaza pe langa sine pe Motoc ,
prevestind destinul celorlalti boieri moldoveni: Te voi cruta, caci imi esti trebuitor ca sa ma mai usurezi de
blastamurile norodului. Sunt alti trantori de care trebuie curatat stupul
Capitolul II corespunde desfagurarii actiunii : plecarea lui Tomsa de pe tron, inscaunarea lui Lapusneanul, persecutiile
sadice la care ii supune pe boieri , reactia de spaima a acestora, organizarea armatei pe baza mercenarilor, scena
dialogului dintre A.L. i doamna Ruxanda . Dispar din prim-planul naratiunii Veverita, Spancioc si Stroici, este
mentinut ca personaj important Motoc si este introdus de catre narator un personaj de structura antitetica in raport cu
A.L si anume doamna Ruxanda.
Capitolul al III-lea este concentrat pe punctul culminant al actiunii : uciderea celor 47 de boieri. Pregatit minutios si in
taina, macelul este prefatat de sosirea domnitorului la Mitropolie unde fusesera chemati toti boierii. Tine in fata
boierilor un discurs ipocrit in care isi cere iertare pentru faptele sale sangeroase si ii invita pe toti la un ospat. La
sfarsitul ospatului conform unui scenariu gandit cu sange rece, 47 de boieri sunt omorati de mercenarii domnitorului
travestiti in slujitori. De asemenea naratorul prezinta in acest capitol si deznodamantul lui Motoc care va fi strivit de
vointa domnitorului si de furia poporului dezlantuit.
Capitolul IV cuprinde deznodamantul actiunii. A.L. se refugiaza in cetatea Hotinului dar se imbolnaveste de o boala
grava. Intr-un moment de ratacire si delir halucinator, de teama pedepsei divine, cere sa fie calugarit. Insa cand se
trezeste din lesin, amenininta ca il va ucide pe unicul sau fiu, Bogdan. Spancioc si Stroici, ce fagaduisera lui
Lapusneanul sa se intoarca inainte de moartea lui, vin sa-1 vada pe patul mortii. Obligata sa aleaga intre sot si fiu,
Ruxanda ii da celui dintai otrava adusa de boieri.

Tema nuvelei este bipolara : istoria , nuvela prezentand o pagina sangeroasa din istoria Moldovei reprezentata de a
doua domnie a lui A.L si puterea si modul in care dorinta de putere alieneaza omul.
Prin toate trasaturiel enuntate mai sus: conflicte puternice, intriga riguros construita, un singur fir narativ, creionarea
unui personaj puternic si bine individualizat, Alexandru Lapusneanul se constituie intr-o nuvela istorica, o reusita
certa a literaturii romane, meritul lui Negruzzi fiind acela de a fi creat un personaj memorabil intr-o scriere exemplara.