NUVELA ISTORICĂ

Costache Negruzzi, Alexandru

Lăpuşneanul

Perioada paşoptistă. Rolul revistei Dacia literară

Bejenaru Cosmin
Balint Vlad
 Cuprins
01 02 03
Perioada paşoptistǎ Revista Dacia literarǎ Nuvela istoricǎ

04 05
Bibliografie
Particularități. Alexandru
Lăpușneanul de Costache Negruzzi
 01
Perioada
paşoptistǎ
 Pașoptismul a fost ideologia participanților la Revoluția Română
din 1848, expusă în revista Dacia literară. Elemente importante erau
caracterul național, militant, scopul revoluționarilor fiind dobândirea
libertății și afirmarea naționalității române.
Pasoptismul este și o ideologie literară, prima din literatură
noastră modernă și de aceea reprezentanții pașoptismului au fost
considerați ,,oamenii începutului de drum” (Paul Cornea) și părinții
literaturii moderne.

Prima variantă a steagului revoluţionar de la

1848. Scris cu alfabetul chirilic de la acea vreme,
se citește: “Dreptate, Frăție”
 02
Revista Dacia
literară
 Revista Dacia literară
- apare în anul 1840 la Iași, fiind coordonată de Mihail Kogălniceanu

- contribuie la consolidarea culturii naționale, având un rol covârșitor în

peisajul publicistic românesc

- Kogălniceanu dorește ca aceasta să devină o “foaie românească” în

care vor publica scriitori din toate regiunile
 ,,Introducție” articolul care inaugureazǎ revista si are urmǎtoarele
direcții:
● Necesitatea revistei: o revistǎ cu caracter național, nu regional; o revistǎ
care se axeazǎ pe literaturǎ nu politicǎ;
● Scopul revistei: promovarea literaturii romǎneşti originale
● Direcțiile şi sursele de inspirație pentru literatura cu specific național:
natura, folclorul şi istoria
 03
Nuvela istoricǎ
 Nuvela istoricǎ

● Specie a genului epic, în proză, de dimensiuni relativ reduse, cu un

fir narativ central și o construcție epică riguroasă, cu un conflict
concentrat, care implică un număr redus de personaje.
● Se distanțează de realitatea istorică prin apelul la ficțiune și prin
viziunea autorului;
● Are că tema evocarea artistică a unei perioade din istoria națională,
locul și timpul acțiunii fiind precizat
● Prezintă fapte și evenimente istorice, inspirându-se din trecut (cronici, lucrări
științifice, folclor, letopisețe, lucrări istorice), personajele având nume, trăsături
și acțiuni ale unor personalități istorice
● Se acordă o importanță mai mare caracterizării complexe a personajelor decât
acțiunii propriu-zise.
● Personajele sunt caractere formate și se dezvăluie în desfășurarea conflictului; în
funcție de rolul lor în acțiune, ele sunt construite cu minuțiozitate sau sunt
portretizate succint.
 04
Particularitǎți. “Alexandru
Lăpușneanul” de Costache Negruzzi
Raportul realitate ficțiune

● are că punct de plecare cronicile moldovenești, mai precis letopisețul lui Grigore
Ureche din care preia informațiile istorice referitoare la cea de-a II-a domnie a lui
Lăpușneanu (1564-1569)

● autorul preia informații validate istoric din care putem menționa, ajutor turcesc
primit de Lăpușneanu la întoarcerea în Moldova, invitarea și ucidearea celor 47 de
boieri, boală, calugarirea și sfârșitul prin otrăvire

● sunt păstrate replici ale domnitorului precum: ,,Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”
și ,,De mă voi scula pre mulți am să popesc eu”
Temǎ și conflicte

Tema romantică a nuvelei, prezintă o serie de evenimente din perioada

medievală a Moldovei și se dezvoltă pe tema secundară a unui tiran.
Conflictul:
● exterior: politic (Lăpușneanu-Motoc), social (Motoc-norod),
familial(Lăpușneanu-Ruxanda)
● interior: psihologic (între voință și neputință), moral
 Principii de compoziție

CRONOLOGIA ÎNTOARCEREA ÎN
TIMP

ÎNLĂNȚUIREA REZUMATUL

PAUZA DESCRIPTIVĂ ELIPSA

 Construcția personajului principal

● figura centrală este Alexandru Lăpușneanu, personaj

conflictual construit în stilul esteticii romantice
● acesta are atât calități cât și defecte duse la extrem
● personaj memorabil, reprezentativ pentru tipologia
tiranului
● are caracter static, determinat de consecvența trăsăturilor de
caracter și personalitate
● tipologia sa evidențiază caracterul moralizator al nuvelei,
întrucât finalul său este pe măsura faptelor sale
 VIRTUȚI DEFECTE

VOINȚĂ PUTERNICĂ MACHIAVELISM

INTELIGENȚĂ VICLENIE

ABILITATE POLITICĂ FALSITATE

LUCIDITATE DUPLICITATE

STĂPÂNIRE DE SINE CINISM

SÂNGE RECE IMPULSIVITATE

 Bibliografie

https://ro.wikisource.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanul
https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanul_(nuvel%C4%83)
Caietul din clasa a X-a
Vǎ mulțumim pentru
atenție!