Literatura romana

in secolul al XIX-lea - inceputul

secolului al XX-lea
 l Eseu despre Pa~optism. ,,Dacia literara 11

Pa9optismul este un cu.rent ideologic care exprima viziunea, principiile 9i

starea de spirit a participanplor la Revoluµa de la 1848. S-a configurat in
perioada 1830 -1860, cu premise in mi9carea de innoire de dupa 1821 9i a
fost animat de principii iluministe, preluate de la 9coala Ardeleana, al carei
mobil esential fusese constiinta nationala.
' ' ' '
Programul pa9optismului vizeaza doua coordonate: politica 9i culturala. C(J.(J.Ju;/,o.._
In cadrul vieµi culturale are loc intemeierea invatamantului naµonal, a tea- rzate£e, .
trului 9i a presei, iar literatura incepe sa se diferenpeze treptat de celelalte ~-
domenii. Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici 9i oameni po-
litici, numita de posteritate generaµa pa9optista, determina inceputul mo-
dernitatii noastre culturale. Scriitorii pa9opti9ti au vocaµa inceputurilor 9i,
poate de aceea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii,
mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocuparilor individuale se ex-
plica in contextul epocii.
Scriitorii sunt nevoiµ ,,si arda etapele" care se desfa9urasera succesiv in Ii- ~
teraturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol 9i jumatate. Curente- ~
le literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient)
sunt asimilate simultan. Principala trasatura a literaturii pa9optiste consta in
coexistenta curentelor literare, nu numai in opera aceluia9i scriitor, ci chiar 9i
in aceea9i creaµe.
Ca fenomen literar, pa9optismul este una dintre ipostazele romantismu- ~
lui romanesc, caracterizata prin spirit social 9i naµonal, militantism 9i mesi- ~
anism, fara a exclude insa tematica vieµi intime, contemplaµa 9i cultivarea
pitorescului.
Un rol esenµal in stabilirea unei directn unitare in dezvoltarea literaturii
revine unor reviste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogalnicea-
nu: ,,Dacia literarii" (considerata promotoarea ,,direcµei naµonale"), ,,Propii$i-
rea" 9i ,,Romania literarii".
Constituirea deplina a romantismului pa9optist a fost marcata de programul
teoretic ,,Introducfie" aparut in ,,Dacia literarii", redactat de Mihail Kogalniceanu.
La inceputul articolului axat pe evidenµerea necesitaµi unei literaturi ori-
ginale 9i naµonale, Kogalniceanu arata ca revista incurajeaza scriitorii romani
de pretutindeni sa publice scrieri originale: ,,A$adar foaia noastrii va ft un reper-
toriu general al literaturei romane$ti".

13
 Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

• Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic:

,,Critica noastra va ft nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana".
• Afirmarea idealului de realizare a unitap.i limbii ~i a literaturii ro-
mane: ,, Talul
, nostru este realizarea dorintii
, ca romanii sa aiba o Zimba si
,
o literatura comuna pentru tofi''.
• Combaterea imitap.ilor ~i a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitafiei
s-a Jacut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara fn noi duhul nafi-
ona[. Aceasta manie este mai ales covtir§itoare fn literatura. [... ] Traductiile
fnsa nu Jae o literatura".
• Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de
inspirap.e in conformitate cu specificul nap.onal §i cu estetica roman-
tica: ,,Istoria noastra are destule Japte eroice, frumoasele noastre tari sunt
destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore§ti §i de poetice
pentru ca sa putem gasi §i la noi sujeturi de scris, Jara sa avem pentru
aceasta trebuinta sa ne fmprumutam de la alte natii".

Prin precizarea surselor de inspirap.e/a temelor literare, dar §i prin diversele

trimiteri spre trasaturile romantismului (aspirap.a spre originalitate, refugiul in
trecutul istoric, aprecierea valorilor nap.onale §i a folclorului, imbogap.rea lim-
bii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul ,,Introduc-
fie" devine un manifest literar1 al romantismului romanesc.

1
Manifest literar - text cu valoare de document, esenpal pentru instituirea unei rni§cari
literare/a unui curent literar, prin care se afirma o noua conceppe literara, de obicei in mod
polemic fata de rni§carea anterioara.

14
 Nuvela istorica, romantica, pa~optista:
"~~ ,,Alexandru Lapu~neanul" de C. Negruzzi
I. Terna ~i viziunea despre lume

Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,,Alexandro Lii.pu~neanul" de Costache Ne-
gruzzi, aparpne prozei romantice, fiind publicata in perioada pa~optista, in primul nu-
mar al revistei ,,Dacia literarii" (1840).
1. focadrarea nuvelei intr-o tipologie, intM.m curent cultural/literar, intr-o orientare te-
matica
II Specia literara: nuvela istorica.
II Curent literar: nuvela romantica - argumente: tema de inspiraµe istorica, construcµa
liniara, personaje excepp.onale in situap.i excepp.onale, antiteza blandete - cruzime,
culoarea epocii.
2. ilustrarea temei
■ Terna istorica: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Lapu 9neanul
(1564 - 1569), in MoldC>va secolului al XVI-lea. Doua episoade ilustrative: replica
domnitorului ,,Dacii voi nu mii vrepi, eu vii vreu ... ", in capitolul I, 9i scena uciderii celor
47 de boieri, in capitolul al III-lea.
Ii Raportul realitate - fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scriitoruhri,
influentata de estetica romantica 9i de ideologia pa9optista. Surse de inspirap.e: ,,Leto-
piseful f ii.rii Moldovei" de Grigore Ureche 9i eel al lui Miron Costin.
3. Elemente de structura !ji de,.,,.,.,,....,,....,,,,,,.,
Iii Perspectiva narativa este obiectiva: narator omniscient, sobru, deta 9at; narap.une la
persoana a III-a.
Ill Titlul evidenp.aza personalitatea puternica a personajului principal.
11 Compozitia: narap.une lineara, alcatuita prin inlantuire. Incipitul 9i finalul se remarca
prin sobrietate.
Ill Echilibrul compozitional: Nuvela cuprinde patru capitole, care fixeaza momentele su-
biectului, fiecare cu cate un motto cu rot rezumativ: capitolul I (expozip.unea 9i intriga)
- ,,Dacii voi nu mii vrepi, eu vii vreu .. ."; capitolul al II-lea (desfa9urarea acµunii) - ,,Ai sii
dai samii, doamnii!"; capitolul al III-lea (punctul culminant)- ,,Capul lui Mopoc vrem ... ";
capitolul al IV-lea (deznodamantul)- ,,De mii voi scula, pre multi am sii popesc ~i eu ... ".
11111 Actiunea nuvelei; principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor 9i boieri; con-

flictul secundar, dintre domnitor 9i tradatorul Motoc, ilustreaza dorinta de razbunare.

1111 Timpul ~i spatiul actiunii: a doua domnie a lui Lapu9neanul, in Moldova.
II Personajele sunt romantice: personaje exceptionale (au calitap. 9i defecte ie 9ite din
comun) in situatii exceptionale, construite in antiteza, liniare psihologic, rostesc re-
plici memorabile.
l!l!I Personajul principal: Alexandru Lapu 9neanul este personaj romantic, ce intruchipea-
za tipul domnitorului sangeros, tiran ~i crud.
Ill Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare m antiteza cu Uipu1;,neanul: blandete
- cruzime, caracter slab - caracter tare. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tra-
dator, viclean, la1;,, intrigant.
II Personajele episodice: Spancioc ,i Stroici sunt tineri boieri patrioµ cu rol justiµar, in
antiteza cu boierul tradator.
Ill Personajul colectiv, reprezentat de mulµmea revoltata de targoveµ, apare pentru pri-
ma data m literatura noastra.
■ Stilul narativ se remarca prin sobrietate, concizie. Registrele stilistice arhaic regio- ,i
nal contribuie la culoarea locala. Limbajul personajelor este un mijloc de caracteriza-
re indirecta, mai ales prin replici memorabile: ,,Dadi voi nu ma vrefi, eu vii. vreu",
,,Pro~ti, dar mulfi!" etc.
4.0pinie
Nuvela istorica ,,Alexandru Lii.pu§neanul" de C. Negruzzi ilustreaza principiile roman-
tismului romanesc §i idealurile pa§optiste.
Concluzie
Prima noastra nuvela istorica este o capodopera, potrivit criticului G. Calinescu: ,,Nuve-
la istoricii. «Alexandru Lii.pu§neanul» ar Ji devenit o scriere celebrii. ca §i «Hamlet» dacii. litera-
tura romtinii. ar Ji avut fn ajutor prestigiul unei limbi universale".
 I. Eseu cu privire la tema ~i viziunea despre lume
dintr-o nuvela studiata

Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,,Alexandru Lii.pu$neanul" de
Costache Negruzzi, aparpne prozei romantice, fiind publicata in perioada
pa9optista, in primul numar al revistei ,,Dacia literara" (1840). Este inspirata
din istoria naµonala, potrivit recomandarilor formulate de Mihail Kogalni-
ceanu in manifestul literar al romantismului romanesc, articolul-program
intitulat ,,Introducfie".
1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea nuvelei
intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare
tematica
,,Alexandru Liipu$neanul" este o nuvela deoarece este o construcµe rigu- tlu'wituJ,i,
roasa, epica, in proza, cu un fir narativ central 9i conflict concentrat. Se observa a& ru.we£eL
concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative 9i de asigurare
a verosimilitaµi faptelor prezentate. Personajele relativ pupne 9i caracterizate
succint pun in lumina trasaturile personajului principal.
Este o nuvela romantica prin tema de inspiraµe istorica, personaje excep- atu;µ.unente
µonale in situaµi excepµonale, construite in antiteza (blandetea doamnei 9i ,p,enbw, .
cruzimea domnitorului), culoarea epocii in descrieri cu valoare documenta- /W.man1id,m
ra (de exemplu: portretul fizic al doamnei in capitolul al II-lea, vestimentaµa
lui Lapu9neanul in biserica, masa domneasca), gesturi spectaculoase 9i re-
plici devenite celebre.
Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira
din trecutul istoric (Evul Mediu) in ceea ce prive 9te tema, subiectul, persona-
jele 9i culoarea epocii (mentalitaµ, comportamente, relaµi sociale, obiceiuri,
vestimentaµe, limbaj).
2. llustrarea temei nuvelei studiate prin doua episoade/dtate/sec-
vente comentate
Nuvela istorica are ca tema evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan-
dro Lapu9neanul (1564 - 1569). Lupta pentru impunerea autoritaµi domne 9ti
9i consecintele depnerii puterii de catre un domnitor crud se raporteaza la rea-
litaµle social-politice din Moldova secolului al XVI-lea. Doua episoade care
infap.9eaza tema luptei pentru putere in epoca medievala sunt notabile: unul,
concentratin replica rostita de Lapu9neanul ,,Daca voi nu ma vrefi, eu vii vreu ... "
la intfilnirea lui cu solia boierilor, in capitolul I, 9i scena uciderii celor 47 de
boieri, in capitolul al III-lea, ilustrativa pentru cruzimea tiranului medieval.
Raportul realitate - ficµune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scri- u-½,iune.
itorului pa9optist, care se inspira din ,,Letopiseful 'fiirii Moldovei" al lui Grigore de/.,,pAe
Ureche 9i din eel al lui Miron Costin. Din cronica lui Ureche, C. Negruzzi preia e.ume..
17
 imaginea personalitap.i domnitorului Alexandru Lapu9neanul, unele fapte
(uciderea boierilor) 9i replici (mottoul capitolelor I 9i al IV-lea), dar modifica
,iea1i1,a,t,e ficp.onal realitatea istorica, potrivit esteticii romantice 9i ideologiei pa9optis-
~~ te. De9i istoria atesta faptul ca, la revenirea lui Alexandru Lapu9neanul, Motoc
fuge in Polonia, unde este decapitat, Negruzzi il pastreaza ca personaj, ca sail
poata caracteriza mai bine pe domnitor. In scena uciderii lui Motoc, Negruzzi
se inspira din cronica lui Miron Costin. 0 creap.e a autorului este boierul Stro-
ici, lipsit de atestare documentara 9i care, prin atitudinea ireverenp.oasa fata de
domnitor, reprezinta idealurile democratice ale pa9opti9tilor.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale
textului narativ, semnificative pentru tema ~i vizh.mea despre
lume din nuvela studiata (de exernplu: actiune, conflict, relatii
temporale §i spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva
narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Perspectiva narativa este obiectiva, iar narap.unea la persoana a III-a (viziu-
nea ,,dindarat") aminte9te, prin concizie, de relatarea cronicarilor. Naratorul
omniscient, omniprezent, sobru, deta 9at intervine rareori prin epitetele de ca-
racterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,,vodii", ,,domnul", ,,ti-
ranul", ,,bolnavul").
Titlul evidenp.aza personalitatea puternica a personajului principal, ex-
cepp.onal (ie 9it dih comun) prin hotararea 9i cruzimea sa.
Din punctul de vedere al compozip.ei, narap.unea romantica se desfa 9oara
linear, cronologic, prin inlantmrea secventelor narative 9i a episoadelor. Inci-
pitul 9i finalul se remarca prin sobrietate.
ecAiii1nul Echilibrul compozip.onal, clasic, este realizat prin organizarea textului na-
eo.trl//WJJ-i- rativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta
fi.o-nal cate un motto cu rol rezumativ, fiind replici importante rostite de personaje:
capitolul I (expozip.unea 9i intriga) - ,,Dacii voi nu mii vrefi, eu vii vreu .. ." (ras-
punsul <lat de Lapu9neanul soliei de boieri); capitolul al II-lea (desfa 9urarea
acp.unii) - ,,Ai sii dai samii, doamnii!" (avertismentul adresat de vaduva unui
boier decapitat doamnei Ruxanda, pentru ca nu opre9te crimele sotului sau);
capitolul al III-lea (punctul culminant)- ,,Capul lui Mofoc vrem .. ." (cererea no-
rodului revoltat); capitolul al IV-lea (deznodamantul) - ,,De mii voi scula, pre
multi am sii popesc 1?i eu .. ." (amenintarea nnpotriva tuturor rostita de Lapu9nea-
nul care, bolnav, fusese calugarit 9i pierduse astfel puterea domneasca).
Acp.unea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere
puternice se dezvaluie in evolup.a gradata a conflictului. Capitolul I cuprin-
nw.menteee, de expoziµunea (intoarcerea lui Alexandru Lapu 9neanul la tronul Moldovei,
~ in 1564, in fruntea unei armate turce 9ti 9i intalnirea cu solia formata din cei
patru boieri trimi9i de domnitorul Tom9a: Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici)
9i intriga (hotararea domnitorului de a- 9i relua tronul 9i dorinta sa de razbu-
nare fata de boierii tradatori).
Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfa9urarii ac-
µunii 9i cuprinde intamplari declan9ate de revenirea la tron a lui Alexandru
18
Uipu9neanul: fuga lui Tom9a in Muntenia, incendierea cetaµlor Moldovei,
desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boiere9ti, uciderea unor
boieri, fapte urmate de intervenµa doamnei Ruxanda pe langa domnitor
pentru a inceta cu omorurile 9i de promisiunea pe care acesta i-o face.
Capitolul al III-lea (punctul culminant) conµne mai multe scene romanti-
ce, prin caracterul excepµonal: discursul domnitorului la slujba religioasa de
la mitropolie, ospatul de la palat 9i uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui
Motoc de mulµmea revoltata 9i ,,leacul de frica" pentru doamna Ruxanda.
In capitolul al IV-lea, este infaµ 9at deznodamantul, moartea tiranului
prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapu9neanul se
retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit,
dupa obiceiul vremii. Deoarece, cand i 9i revine, ameninta sa-i ucida pe toµ
(inclusiv pe propriul flu, urma9ul la tron}, doamna Ruxanda accepta sfatul
boierilor de a-1 otravi.
Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul princi-
pal, politic, releva lupta pentru putere intre domnitor 9i boieri. Conflictul ~
secundar, razbunarea domnitorului impotriva, vornicului Motoc (boierul ,pAi,n,ci,p.al,
care il tradase in prima domnie}, se declan9eaza in primul capitol 9i se inche- ~
ie in capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri §i popor, este limitat la ~
revolta mulµmii din capitolul al III-lea.
Contrastul dintre Lapugneanul gi doamna Ruxanda, evidenp.at in capito-
lul al II-lea, plaseaza perso11.ajele intr-o relap.e de antiteza (inger - demon},
specific romantica.
Timpul 9i spaµul acµunii sunt precizate gi confera verosimilitate narap.unii.
Nuvela incepe cu intoarcerea lui Lapugneanul pe tronul Moldovei, in a doua
sa domnie, acp.unea desfagurandu-se apoi la curtea domneasca §i la mitropo-
lie. Ultimul capitol reda moartea domnitorului, patru ani mai tarziu, in ceta-
tea Hotinului.
Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje excepµo-
nale (au calitaµ 9i defecte ie9ite din comun) in situaµi excepµonale, constru-
ite in antiteza, liniare psihologic. In funcµe de rolul lor in acµune, ele sunt ~
puternic individualizate, construite cu minuµozitate (detalii biografice, me-
diu, relaµi motivate psihologic) sau portretizate succint.
Alexandru Lapu9neanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro-
mantic, excepµonal, care acµoneaza in situaµi excepµonale (de exemplu:
scena uc~derii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena morµi domnitorului tipw,1 de,
otravit). Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran 9i crud. El este ~
construit din contraste, avand calitaµ 9i defecte puternice. Avand ,,capacitatea
de a ne surprinde, fntr-un mod convingiitor", Lapu9neanul este un personaj ,,ro-
tund", spre deosebire de celelalte personaje din nuvela, ,,plate", ,,construite fn
jurul unei singure idei sau calitiifi" (E.M. Forster).
Echilibrul dintre convenµa romantica 9i realitatea individului se realizeaza
prin subordonarea trasaturilor uneia principale, vointa de putere, care ii calau-
ze9te acµunile. Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al
psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat. Este ca-
racterizat direct (de catre narator, de alte ·personaje, prin autocaracterizare) 9i
19
 indirect (prin fapte, limbaj, comportament, relaµi cu alte personaje, gesturi,
atih1dine, vestimentaµe). Prin forta sa excepµonala, domina relaµile cu cele-
lalte personaje, in general manipulate de domnitor.
Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit in
antiteza cu Lapu9neanul: blandete - cruzime, caracter slab - caracter tare. Ea
nu acµoneaza din vointa proprie nici cand ii cere sotului sau sa inceteze cu
omorurile, nici cand il otrave 9te. Astfel, prin contrast, pune in lumina vointa
personajului principal.
__ . Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator, viclean, la9, intrigant.
~ Nu urmare 9te decat propriile interese. De aceea il tradase pe Lapu9neanul in
' prima domnie, iar la intoarcerea acestuia, dupa refuzul de a renunta la tron,
il lingu 9e 9te ,,asemenea ciiinelui care 'in lac sit 111U$Ce, linge miina care-l bate". Este
la9 in fata primejdiei, comportandu-se grotesc cand incearca sa-1 determine
pe .9-omn sa nu-1 dea mulµmii.
In antiteza cu boierul tradator sunt personajele episodice Spancioc 9i Stro-
ici, cu rol justitiar, reprezentand boierimea tanara, ,,buni patriofi" I capabili sa
anticipeze mi9carile adversarului.
Personajul colectiv, mulµmea revoltata de targoveµ, apare pentru prima
~ data in literatura noastra. Psihologia mulµmii este surprinsa cu finete, gradat,
c.o£e,diu. in mod realist: strangerea norodului nemultuffiit la porµle curµi domne 9ti din
cauza unor ve9ti nelamurite, gasirea unui vinovat pentru toate suferintele:
,,Capul lui Mofoc . vrem!". Se observa capacitatea domnitorului de manipulare
9i de dominare a gloatei. El orienteaza mi9carea haotica a mulµmii spre ex-
primarea unei singure dorinte, in acela9i timp razbunandu-se pentru trada-
rea de odinioara a vornicului Motoc.
Stilul narativ se remarca prin sobrietate 9i concizie. Registrele stilistice arhaic
d1i£ nalW1iu. 9i regional confera culoare locala (trasatura romantica), prin expresii populare,
regionalisme (,,vreu", ,,pana"), arhaisme (,,spahii", ,,vornic", ,,arma().
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau
tema in nuvela aleasa
in opinia mea, nuvela de inspiraµe istorica ,,Alexandru Liipu/ineanul" de
C. Negruzzi ilustreaza principiile ideologiei pa9optiste 9i ale romantismului
romanesc, potrivit recomandarilor din ,,Introducfie" la ,,Dacia literara". Costache
Negruzzi face din personajul Alexandru Lapu9neanul un tiran de o cruzime
ie 9ita din comun, ca un avertisment adresat contemporanilor, 9i reconstituie
culoarea de epoca, in aspectul ei documentar.
Conduzie
Prima noastra nuvela istorica este o capodopera, potrivit criticului G. Cali-
nescu: ,,Nuvela istorica «Alexandru Liipu/ineanul» arft devenit o scriere celebra ca $i
«Hamlet» daca literatura romiina ar ft avut 'in ajutor prestigiul unei limbi universale".
Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara
este o trasatura a literaturii pa9optiste, iar nuvela ,,Alexandru Liipu/ineanul"
deschide drumul observaµei realiste, prin tehnica detaliului semnificativ 9i
prin surprinderea psihologiei mulµmii.

20
 Nuvela istorica, romantica, pa~optista:
"'---"-:;;.--,..- ,,Alexandru Liipu~neanul" de C. Negruzzi
II. Particularitati de constructie a personajului principal

Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, 11Alexandru Liipw;neanul" de Costache Ne-
gruzzi, aparp.ne prozei romantice, fund publicata in perioada pa~optista, in primul nu-
mar al ,,Daciei literare" (1840).
1. Elemente de strudura ;;;i de compozitie ale textului
Ill Perspectiva narativa: obiectiva, naraµ.une la persoana a ill-a, narator omniscient,
omniprezent; apar 9i epitete de caracterizare ( tiran").
11

ii Titlul pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal

Ill Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor rersonaje ale caror caractere puternice se
dezvaluie in evoluµa gradata a conflictului. In funcµe de rolul lor in acµune, persona-
jele sunt puternic individualizate, construite cu minuµozitate sau portretizate succint.
II Timpul ~i spatiul actiunii: a doua domnie a lui Lapu 9neanul, in Moldova.
II Conflictul nuvelei vizeaza lupta pentru putere intre domnitor 9i boieri. Conflictul se-
cundar, intre domnitor 9i Motoc (boierul care il tradase), particularizeaza dorinta de
razbunare a domnitorului.
2. Statutul social, psihologk, moral etc. al personajului
Alexandru Lapu~neanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro'!'antic, excep-
µonal, care acµoneaza in situaµi exceptionale (scena uciderii boierilor). Intruchipeaza
tipul domnitorului tiran ~i crud.
3. Trasaturile personajului
II Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane,
abil politic, personajul este puternic individualizat 9i memorabil.
11111 Caracterizarea indirecta prin fapte evidenµaza in maniera romantica cruzimea per-

sonajului 9i hotararea de a avea puterea domneasca.

111111 Modalitatile de caracterizare sunt directe ( de catre narator, de alte personaje, autoca-

racterizare) 9i indirecte (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relaµi cu alte

personaje, gesturi, p.nuta, vestimentaµe).
II Naratorul realizeaza, in mod direct, portretul moral (,,voda", ,,domnul", ,,tiranul", ,,bol-
navul"). Caracterizarea indirecta prin limbajul personajului are in vedere replici de-
venite celebre: Daca voi nu ma vrefi, eu vii vreu" sau Pro?ti, dar mulfi!".
11 11

4.0pinie
Caracterul sangeros al acp.unilor lui Lapui;;neanul pentru impunerea autoritap.i domnei;;ti
este veridic. Portretul tiranului se contureaza din lumini i;;i umbre, rezultand un perso-
naj ilustru prin caracterul excepp.onal al faptelor i;;i insui;;irilor sale.
Concluzie
Monumentalitatea, spectaculosul acp.unilor i;;i al replicilor fac din protagonist un perso-
naj memorabil.