Limba si Literatura Romana

cls a XI-a

Rolul Literaturii in Perioda

Pasoptista

Pasoptismul
Termenul pasoptism care desemneaza o perioada
importanta din istoria literaturii romane provine
de la denumirea haplologica a anului revolutionar
1848.
In literatura romana Momentul 1848 reprezinta
momentul fundamentarii literaturii nationale prin
orientarea oferita de revista Dacia literara care a
lansat un curent si a format generatia cunoscuta
sub numele: generatia scriitorilor pasoptisti
Perioada premergatoare
revolutiei
de la 1848
a
Pasoptismul cuprinde
perioada
literara
dintre 1840
si 1860,
perioada
care
insemnat inceputul
poeziei
noastre
romantice.
pentru literatura romana inseamna
epoca de modernizare, de afirmare a
romantismului si de fundamentare a
majoritatii speciilor.
Reprezentanti
Vasile Alecsandrii, Grigore
Alexandrescu, Alecu Russo,
Costache Negruzzi, Ion Heliade
Radulescu, V. Carlova, D.
Bolintineanu, Nicolae Balcescu.

In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori

moderni in cadrul curentului national popular de la " Dacia
Literara". M.Kogalniceanu, in articolul program al acestei
reviste, subliniaza clar ideile care vor sta la baza
orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a
traducerilor mediocre, necesitatea crearii unei
literaturi nationale prin stimularea scrierilor originale,
aspirate din istoria patriei, din frumusetile ei, din
pitorescul obiceiurilor populare; realizarea unei limbi
unitare si a unei literaturi specific nationale .

Aparand ideea de
originalitate in literatura,
mentorul creatiei pasoptiste
dezvolta in acelasi timp si
spiritul critic, exercitand, in
acest fel, o influenta
hotaratoare asupra
fizionomiei culturii romanesti
de la mijlocul sec trecut.

Evolutia pasoptismului
Paoptismul corespunde unui moment de rspntie n evoluia istoric a rilor
romne: trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independen, de la
frmiarea n provincii la un stat unitar naional.
Dar, privit ntr-un plan mai larg, epoca paoptist ncepe naintea lui 1840,
continund i dup data indicat mai sus. Cu alte cuvinte, putem distinge trei etape ale
literaturii paoptiste:
una, prepaoptist, anunat de debutul lui V.Crlova i Al. Hrisoverghi, continund
pn la 1840, fiind dominat de figurile lui Gh. Asachi i I. Heliade-Rdulescu i de
activitatea primelor ziare naionale: Albina romneasc i Curierul romnesc;
cea de a doua, cuprins aproximativ ntre anii 1840-1860, marcat de apariia Daciei
literare, a Propirii i a Romniei literare i de activitatea celora care au colaborat la
aceste reviste;
a treia, cea postpaoptist, ce va continua s evolueze pe linia ideologiei paoptiste,
dominat de figurile lui B. P. Hasdeu, N. Filimon, A. Odobescu.
Aadar, ntre debutul lui V. Crlova, n Curierul romnesc, i debutul lui M.
Eminescu din 1866, n Familia lui Iosif Vulcan , cnd va ncepe o nou epoc literar
cea a marilor clasici, se consuma pasoptismul. Abia odat cu apariia, n 1867, a revistei
Convorbiri literare i a constituirii societii Junimea, se afirm un nou mod de a gndi
literatura . n snul acestei perioade, cuprins ntre anii 1830-1867, Dacia literar
constituie o piatr de hotar i inaugureaz etapa maturizrii artistice a literaturii.

De aceea, referindu-ne, n prezenta lucrare, la noiunea de

epoc paoptist, vom subnelege perioada cuprins aproximativ
ntre anii 30 i sfritul anilor 60 ai secolului al XIX-lea.
Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului
european i parcurge un drum sinuos. Dup literatura anilor 18251830, care abund n adaptri dup autorii strini, n special francezi, e
de remarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez
(Prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i articolulprogram Introducie, publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii
romni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez i
aplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naionalpopular de la revista Dacia literar.
Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive
romantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a
patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului romnesc, au
valorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fantezia
creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel i
contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.

si prin
situatia speciala in care se afla literatura noastra
dornica de
sincronizare cu ordinea rapida a unor etape, dar, in
egala masura,
obligata sa-si afirme identitatea nationala.
Aparut in conditii sociale si culturale foarte specifice,
romantismul romanesc va avea, natural, o fizionomie
proprie.
Preluand conceptele lui Fridrich Sengle si Virgil
Nemoianu, distingem:
un romantism (high romantism) care avea ca
trasaturi radicalism,
ideologie coerenta, vizionarism, simt cosmic,
integrarea
contrariilor, misticism si intensitate pasionala si urme
foarte slabe in realitatea literala a acestei perioade
un al doilea romantism (Beidermeier) care avea ca
trasaturi
inclinatia spre moralitate (de aici predilectia pt
poezia didactica),
valorile domestice, intimismul, idilismul, pasiunile
temperate,

Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor

pasopstisti impletesc romantismul cu clasicismul,
iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si
o mare varietate de specii literare: ode,
elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri,
idile,sonete, balade.
Ideea nationala poate fi considerata nucleul
tematical poeziei pasoptiste, nuantata sub forma
atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si
ale traditiilor romanesti (Gh. Asachi-,,La patrie,
C.Bolliac - ,,O dimineata de Caraiman, I.HeliadeRadulescu, ,,Zburatorul), a elogiului realizarilor
poporului (Gh. Asachi ,,La introducerea limbii
nationale in publica invatatura, C.Bolliac ,,La cea
intai corabie romaneasca), a prezentarii trecutului
ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu ,,Umbra
lui Mircea. La Cozia, I.Heliade-Radulescu ,,O noapte
pe ruinele Targovistei).
Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il
ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice si
dramatice, poate cea mai complexa specie a
momentului, in care, sintetizand, patetismul cu
patriotismul si cu valorile morale, poetii devenind
cantareti ai trecutului glorios (D.Bolintineanu ,,Muma
lui Stefan cel Mare, Gh. Asachi ,,Dochia si Traian).

Un alt pilon tematic il reprezinta critica

societatii contemporane, sub forma
satirei ( Gh. Alexandrescu
,,Satira.Duhului meu, Gh. Asachi
,,Sotie de moda) si a fabulei (Gr.
Alexandrescu, ,,Cainele si catelul, Gh.
Asachi ,,Musca si carul, I.HeliadeRadulescu ,,Cumatria cioarei, cand s-a
numit privighetoare).
Iau avant lirica filosofica
( I.Heliade-Radulescu ,,Visul,
D.Bolintineanu ,,Scopul omului), cea
religioasa ( I.Heliade Radulescu
,,Cantarea diminetii, Gr.
Alexandrescu ,,Candela) si cea erotica
( Gh. Asachi ,,Dorul, Gr.
Alexandrescu ,,Asteptarea,
D.Bolintineanu ,,O fata tanara pe patul
mortii).
Se afirma artistul-cetatean, exponent al
constiintei colective, asa cum se

Programul Daciei literare, devenit programul

romantismului romanesc, demonstreaza cat se poate de clar
spiritul creator al pasoptismului,care are revelatia duhului
national,a specificitatii, ajungand adica-prin filiera
romantica-sa redescopere radacinile culturii noastre si sa
contribuie in mod esential la constituirea literaturii romane
originale,ale carei linii de forta se organizeaza polarizat.

Articolul ,,Introductie
Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de
programul teoretic Introductie, redactat de Mihail Kogalniceanu. Publicat
in primul numar al revistei, articolul-program reprezinta manifestul literar
al romantismului romanesc.
Cele patru puncte ale articolului-program sunt:
Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul
estetic: ,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu
persoana."
Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literarurii romane:
,,talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura
comuna pentru toti".
Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei s-a
facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national.
Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. [...] Traductiile insa
nu fac o literatura."
Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de
inspirafie in conformitate cu specificul national si cu estetica
romantica: ,,Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari
sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice
pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru
aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii."

Mihail Kogalniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iai; d.

20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic de prim mrime din
Romnia.
Personalitate fascinant a epocii moderne, spirit pasionat i
comprehensiv, Mihail Koglniceanu se situeaz n fruntea
celor mai talentai reprezentani ai generaiei paoptiste.
n mai 1840 a anunat apariia a 6 tomuri din Letopiseele
Valahiei i Moldaviei i, n acelai an a pregtit apariia unei
publicaii de documentaie istoric, intitulat Arhiva
romneasc. Publicaia a aprut n 1841.
Mihail Koglniceanu a avut o nsemnat contribuie la orientarea vieii culturale i
tiinifice romneti, n literatur a abordat diverse genuri: corespondena,
nsemnrile de cltorie, schia de moravuri, nuvela, pamfletul, romanul
(fragmentar), teatrul. A tiprit operele a o serie ntreag de scriitori ai epocii, ntre
care Grigore Alexandrescu, Nicolae Blcescu, Alecu Donici, Constantin Stamati,
Vasile Alecsandri, Costache Caragiale .a., mpreun cu Vasile Alecsandri i Costache
Negruzzi, a fost numit, n 1840, la conducerea Teatrului Naional din Iai, unde rolul
lui de organizator rmne de prim ordin n ceea ce privete fixarea repertoriului ce
trebuia jucat n limba romn, constituirea trupelor de actori, costumele, decorurile
etc. Mihail Koglniceanu a acordat o deosebit importan nvmntului.

Ion Heliade-Rdulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Trgovite - d.

27 aprilie 1872, Bucureti) a fost un scriitor, filolog i om
politic romn, membru fondator al Academiei Romne i
primul su preedinte, considerat cel mai important ctitor din
cultura romn prepaoptist
I s-a zis printele literaturii romne i i s-a ridicat o statuie
la Bucureti. Este, a doua mare personalitate a literaturii
romne dup D. Cantemir" (G. Clinescu).

Scriitor, filolog i ndrumtor cultural, Heliade domin o jumtate de

secol de poezie romneasc. i face planuri mari, dar nu le duce la
ndeplinire. ncearc toate speciile genului liric, ns produciile literare
sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit
nzestrat pentru poezia satiric i fabul. i n proz, unde are talent, se
distinge spiritul su satiric. Cea mai important oper este Echilibru
ntre antiteze, prima schi romneasc a unui sistem filosofic.
Capodopera literar a lui Heliade Rdulescu rmne Zburtorul.

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu; d. 22

august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost poet,
dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat,
academician romn, membru fondator la Academiei
Romne, creator al teatrului romnesc i a literaturii
dramatice n Romnia, personalitate marcant a
Moldovei i apoi a Romniei de-a lungul ntregului
secol al XIX-lea.
A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din
Moldova, redactnd mpreun cu Koglniceanu i C.
Negri Dorinele partidei naionale din Moldova,
principalul manifest al revoluionarilor moldoveni.
Personalitate marcant a epocii de la 1848, prin "totalitatea
aciunii sale literare"(Titu Maiorescu), Vasile Alecsandri a
contribuit la fondarea i dezvoltarea a numeroase specii
literare i a publicat prima mare culegere de poezie popular
romneasc.

Literatura paoptist acoper, ca denumire, o

realitate n acelai timp social, cultural i literar. n
mod aproape unanim, istoria literar fixeaz perioada
literaturii paoptiste ntre finele deceniului al 3-lea al
secolului trecut (aproximativ 1830) i finele deceniului
al 6-lea (aproximativ 1860). Legat de importante
evenimente politico-sociale, aceast delimitare
cronologic nu are totui nimic rigid : trebuie doar s
precizm c debutul perioadei paoptiste este legat
de ieirea rilor romane de sub dominaia exclusiv
otoman i de nceputul unei europenizri
economice ; iar ncheierea perioadei paoptiste va fi
marcat de realizarea celui mai aprins vis al
generaiei, de Unirea Principatelor i de dobndirea
libertilor politice. Dup aceast dat, adic dup
1860 frontul paoptist se destram, iar unitatea
asigurata de idealurile comune aparine trecutului.

Din punct de vedere literar, limitele perioadei sunt

marcate de apariia primelor scrieri declarat romantice
i de orientarea pro-romantic a sensibilitii
publicului; astfel, traducerea n anul 1830 a
Meditaiilor poetului francez A.de Lamartine de ctre I.
Heliade Rdulecu capt aproape valoare de simbol.
La cealalt extremitate a perioadei, anul 1860 aduce
afirmarea n cultura noastr a unei noi generaii, a
generaiei postpaoptiste : Odobescu, Hadeu i N.
Filimon devin cunoscui n deceniul 1860 1870.
Apariia lui M. Eminescu i impunerea noii mentaliti
generate de Junimea i de critica lui Titu Maiorescu
pun capt perioadei paoptiste i postpaoptiste; o
data cu primele poezii eminesciene se schimba
fundamental stilul poetic romanesc.

Din punct de vedere cronologic, epoca paoptista dureaz, prin

urmare, aproximativ ntre 1830 1860; aceasta nu nseamn
c opere n spirit paoptist nu ar fi existat nainte de 1830 i
dup 1860. O generaie de scriitori afirmai dup Revoluia de
la 1848, scriitori care aduc elemente noi, continund in liniile
ei fundamentale direciile literaturii paoptiste, aparine epocii
numite postpaoptiste. n general, exista o continuitate de stil
i de spirit ntre opera scriitorilor paoptiti i a celor
postpaoptiti : dup cum arat i numele dat de istoria literar,
ceea ce i apropie este mai important dect ceea ce i desparte.

Epoca paoptist nseamn, nainte de toate, epoca

nceputului literaturii noastre moderne i romantice ;
prin opera scriitorilor afirmai dup 1830, se
instaureaz un nou climat literar i o nou stare de
spirit. Cultura trecutului o cultura predominant
feudal, ntrziat n raport cu restul Europei va fi
pus n discuie din perspectiva modernizrii, adic
din cea a acordului cu evoluia literaturii europene.

 Punerea de acord se manifeste i n faptul c

ntreaga literatur paoptista va fi creat n

spiritul esteticii romantice, adic n spiritul
curentului literar dominant n Europa acelor ani.
Majoritatea scriitorilor paoptiti sunt romantici,
literatura acestei epoci prezentnd o
omogenitate remarcabil i neatinsa de etapele
ulterioare.
Romantismul paoptist este un romantism
specific,colorat naional, nchinat idealurilor
Revoluiei de la 1848 : evenimentele acestui an
vor reprezenta punctul crucial al existenei
tuturor scriitorilor de care ne ocupm Participani
sau simpatizani si revoluiei, scriitorii creeaz o
literatur n care idealurile naintate ale epocii i
fac simit din plin prezena.

 Existena social a majoritii scriitorilor

paoptiti cel puin a celor din Principate se

aseamn : fii de mari boieri sau de mici boieri,
paoptitii i-au fcut educaia n Frana, au
asimilat ideile culturii franceze a epocii lor;
hrnii i cu ideile social - politice ale Revoluiei
franceze, au ncercat s le aplice rii noastre,
aflate nc ntr-o organizare social aproape
feudal; intrnd n conflict cu propria lor clas i
cu domeniile regulamentare , impuse de o
putere strin,au suferit persecuii, nchisoare
sau surghiun, au fost mpiedicai de cenzur si expun direct ideile n scris; dup nfrngerea
revoluiei i intrarea trupelor strine n ar, au
fost exilai vreme ndelungat sau izolai n
interior.

 Dup Pacea de la Paris (1856), s-au ntors n

ar, i-au reluat activitatea, realiznd Unirea

Principatelor i nceputul modernizrii rii.
Aceast schem biografica este valabil
pentru majoritatea scriitorilor paoptiti : nc o
dovada a faptului c generaia s-a simit
solidar, angrenat n opera de renatere
naional i acionnd sub imperative comune.
Ca prim generaie romantic i prim
generaie a literaturii noastre moderne, scriitorii
paoptiti au creat din mute puncte de vedere
o literatur substanial nou faa de epocile
anterioare : de aceea, ei au jucat rolul unor
novatori, chiar rolul unor pioneri n variate zone
ale literaturii.

PROIECT REALIZAT DE :
Danaila Ioana-Cristina
Burceanu Andreea-Monica
Mindru Diana-Cristina
Sofrone Silviu-Gabriel
clasa 11F
PROFESOARA:Stancovici Luana