Pasoptismul.

Perioada paoptist (1830-1860) este o epoc de

afirmare a literaturii naionale, n preajma Revoluiei de la 1848. Perioada
se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi
specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naionala,
de militare pentru realizarea Unirii.
Este perioada n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser
parcurse de literatura noastr i care se desfuraser succesiv n
literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate.
Principala trstur a literaturii paoptiste const n coexistena
curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n
aceeai creaie. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism,
clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan.
Paoptismul este o ideologie literar niciodat sintetizat ntr-un
program particular i supus unor comandamente exterioare: mesianism
cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident i lupta
pentru impunerea unui specific naional, contiin civic i patriotic,
contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii, o retoric a
entuziasmului i a trezirii la aciune.
Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici,
numit de posteritate generaia paoptist, determin nceputul
modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri
palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia nceputurilor i, poate de aceea,
disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe
tipuri de scriitur. Polimorfismul preocuprilor individuale se explic n
contextul epocii.
Pn la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de
o intenionalitate estetic a scrierilor literare. Contiina faptului artistic,
ideea de beletristic, se nasc n aceast perioad, cnd se petrece i
transformarea autorului n scriitor. Curentele sunt importate o dat cu
formele, ideile literare vin mpreun cu tiparele narative sau prozodice.
Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa iniial a
traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii structurilor date
(n fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistic a lui
Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i
responsabil, a contribuit la instituirea premiselor culturii romne
moderne. Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c
omoar n noi duhul naional. [...] Traducerile ns nu fac o literatur."
afirm Koglniceanu n Introducie la Dacia literar, n 1840. Articolprograra al romantismului romnesc, Introductia se axeaz pe
evidenierea necesitii de realizare a unei literaturi naionale originale i
pune n micare o schem de idei generale.
Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului european i
parcurge un drum sinuos. Dup literatura anilor 1825-1830, care abund
n adaptri dup autorii strini, n special francezi, e de remarcat
sincronismul dintre manifestul romantismului francez (Prefaa la drama
Cromwell, de Victor Hugo, n 1827) i articolul-program Introducie,
publicat de Koglniceanu n 1840. Scriitorii romni ai epocii asimileaz
rapid manifestul romantismului francez i aplic principiile acestuia, cu
particularitile curentului naional-popular de la revista Dacia literar.
Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au
ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i
natura - coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura

popular i mitologiile orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie,

aspiraia spre absolut, spiritul rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale
scriitorilor paoptiti.
Romantismul Biedermeier este o variant degradat a Romantismului
nalt, manifestat n Europa n perioada 1790-1815, impur, eclectic i
predispus la orice compromis stilistic sau simbioz tematic. Conceptul de
romantism Biedermeier se poate asocia produsului literar al anilor 18301860 (cf. Virgil Nemoianu, respectiv, Nicolae Manolescu) pentru a
identifica fenomenul hibridrii estetice, conglomerat de forme i motive
vechi i noi n cuprinsul aceleiai opere. Alecsandri ar putea fi n acest
sens exemplul tipic.
Poezia paoptist cultiv specii lirice i epice. n unele opere se mbin
trsturi ale mai multor specii.
Poezia liric: pastelul (Vasile Crlova, nserare, Ruinurile Trgovitii,
Vasile Alecsandri, Pasteluri), idila (Vasile Alecsandri, Rodica), elegia
(Vasile Crlova, Pstorul ntristat, Dimitrie Bolintineanu, O fat tnr
pe patul morii, Vasile Alecsandri, Stelua), meditaia (Grigore
Alexandrescu, Meditaie, Umbra lui Mircea. La Cozia, Anul 1848, Ion
Heliade-Rdulescu, Visul, O noapte pe ruinele TrgoiHte), oda i
imnul (Vasile Crlova, Marul otirii romane, Vasile Alecsandri, Od
ostailor romani, Hora Unirii, Deteptarea Romniei, Andrei
Mureanu, Un rsunet), satira i epistola (Grigore Alexandrescu, Satir,
Duhului meu, Vasile Alecsandri, Epistol generalului Florescu).
Poezia epic: balada de inspiraie folcloric (Ion Heliade-Rdulescu,
Zburtorul), balada istoric (Dimitrie Bolintineanu, Muma lui tefan cel
Mare, Mircea i solii), poemul (Vasile Alecsandri, Dumbrava Roie,
Dan, cpitan de plai), legenda (Vasile Alecsandri, Legenda ciocrliei,
Legenda rndunici), fabula (Alexandru Donici, Fabule, Grigore
Alexandrescu, Fabule), snoava n versuri (Anton Pann, Povestea
vorbei), epopeea (Ion Heliade-Rdulescu, Anatolida, Mihaida, Dimitrie
Bolintineanu, Traianida).

Periada pasoptista marcheaza inceputul literaturii romane moderne.

Scriitorii acestei perioade provin din clase aristrocratice sunt educati in
apus si pot fi considerati promotorii renasterii nationale.
Acesti scriitori incearca o sincronizare a culturii si literaturii romane cu
spiritul european.
Romantismul este un curent literar si artistic manifestat la sfarsitul
secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, ca reactie la
clasicism si iluminism. In prima perioada intalnim ecouri ale romantismului
european.
Generatia de la 1848 a fost prima generatie literara care a acut un
program coerent cu preponderenta romantica, formulat de Mihail
Kogalniceanu in articolul-program al revistei "Dacia literara".
Scriitorii pasoptisti au reusit sa realizeze unul dintre dezideratele cele mai
importante ale acestui program si anume, realizarea unei literaturi

nationale, folosind sursele de inspiratie recomandate de Mihail

Kogalniceanu, care constituie nucleul climatic al acestei literaturi.
Ion Heliade Radulescu si Mircea Kogalniceanu au purtat in acest timp rolul
de indrumatori cultural-literar, goaguland toate eforturile pentru a realiza
o cultura nationala.
In prima etapa, atat I. Eliade Radulescu, cat si Mihail Kogalniceanu vor
redacta o serie de ziare- "Curierul romanesc", "Curierul de ambele sexe",
"Dacia literara" . In cadrul acestor jurnale, ei vor cere scriitorilor
autenticitate, inspirati din istoria tarii si din pitorescul obiceiurilor.
Introductia la "Dacia literara" programul estetic al romantismului
romanesc, care promoveaza patru mari obiective:
1. Combaterea imitatiilor si a traducerilor inutile : "Dorul imitatiei s-a
facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national.
Traductiile nu fac o literatura!"
2. Promovarea unei literaturi originale prin inspiratia din sursele
autohtone, conform romantismului (istorie, folclor, natura si geografia
tarii) : "Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari
sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si poetice,
ca sa gasim si la noi sujeturi de scris!"
3. Intemeierea spiritului critic prin promovarea principiului estetic: "Critica
noastra va fi nepartinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana!"
4. Afirmarea idealului de realizare a unei limbi unitare: "Telul nostru este
realizarea dorintei ca romanii sa aiba o limba literara comuna pentru toti."
Scriitorii pasoptisti se afirma in cadrul curentului national literar de la
"Dacia literara" . Literatura pasoptista se dezvolta sub semnul
romantismului european dupa cum remarca in "Istoria literaturii romane",
Nicolae Manolescu.
"Romantismul romanesc poate fi considerat de tipul biedemaier, atat prin
ecletismul sau (combinare) cat si prin inclinatiile sale spre forme
neradicale si de totalitate catre istorie si etnic, cu forme si nuante absolut
particulare" .
Principalele particularitati ale romantismului pasoptist sunt:
A. Interesul pentru istorie s-a canalizat in mai multe directii:
1. Incercari de epopee nationala: Gheorghe Asachii- "Stefanoida",
Costache Negruzzi "Stefaniada", E. Radulescu "Mihaiada", Dimitrie
Bolintineanu "Traianida" ;
2. Incercari de poem socio-gonic (care are ca tema omul si fortele) : Ion
Eliade Radulescu- "Anatolida"
3. Meditatii pe tema ruinelor si a mortmintelor: Vasile Carlova- "Ruinele

Targovistei", Ion Eliade Radulescu- "O noapte pe ruinele Targovistei",

Grigore Alexandrescu- "Umbra lui Mircea la Cozia"
4. Aparitia baladei istorice : Dimitrie Bolintineanu- "XXX"
5. Aparitia poemului eroic, prin scrierea lui Vasile Alecsandri "Dan
capitan de plai"
6. Aparitia dramei isotice, prin creatia aceluiasi Vasile Alecsandri "Despot
Voda"
7. Nuvela istorica ia nastere prin scrierea "Alexandru Lapusneanu", de
Costache Negruzzi.
B. Preocuparea pentru folclor s-a concretizat in:
1. Balada fantastica: Ion Eliade Radulescu- "Zburatorul", Vasile Alecsandri
"Baba Cloanta"
2. Poezia traditiilor si a obiceiurilor: Dimitrie Bolintineanu- "Macedonele"
3. Literatura paremiologica: Costache Negruzzi- "Pacala si Tandala"
4. Culegeri de folclor: Vasile Alecsandri "Poezii populare ale romanilor"
C. Sentimentul naturii ia forme diverse in creatiile autorilor
romani:
1. Peisajul ca stare de spirit, intalnmit in operele lui Vasile Carlova,
Grigore Alexandrescu, E. Radulescu;
2. Miscarea ciclica a anotimpurilor este nuantata in operele lui Vasile
Alecsandri- "Pasteluri"
3. Apar peisajele dionisiace in creatiile literare, prin operele lui Caesar
Bolliac.
Pe termen lung, scopul publicatiilor romanesti din perioada pasoptista a
fost formarea unei limbi comune pentru toti romanii pregatindu-i astfel
pentru unirea intr-un stat national.
Publicatiile romanesti isi asuma totodata un rol educativ prin promoarea
literaturii, combaterea traducerilor si nuantarea importantei creatiilor
originale, indeplinind in acelas timp si o functie culturala importanta.
Reprezentantii primei generatii pasoptiste au fost in:
1. Moldova: Mihail Kogalnicenu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri,
Alecu Russo, Costache Negri.
2. Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu,
Dimitrie Bolintineanu, Ion Bratianu.
3. Transilvania si Banat: Eftimie Murgan, Simion Barnutiu, Avram Iancu,
Alexandru Papiu Ilarian, Alexandru Muresanu, Alexandru Saguna.
A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza
reviste literare si magazine istorice, facand vizibila functia politica a
culturii. Scriitorii si oamenii politici implicati in evenimentente, organizeaza

revolutia de la 1848. Traiesc apoi in exil, atragand atentia unor mari

personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara
oglindeste sirul experientelor trecute.

Paoptismul literar este pregtit de apariia

revistei Dacia literar", al crei program traseaz
principalele direcii pentru unitatea cultural a
romnilor, deziderat ce precede unirea politic a
Principatelor Romne de la 24 ianuarie 1859. Ceea
ce-i unete pe scriitorii paoptiti este
militantismul regsit n creaiile literare, care se
constituie n adevrate manifeste pentru
mplinirea unitii i independenei naionale,
pentru dreptate social.
Majoritatea scriitorilor paoptiti au avut dascli
particulari, cu care au nvat limba greac, apoi
i-au continuat studiile n Frana. Cei mai muli
dintre ei au aderat la idealurile Revoluiei de la
1848, fiind animai i de elurile Marii Uniri.
Participani direct la viaa social-politic,
paoptitii au creat opere literare cu un pronunat
caracter patriotic i militant, inspirndu-se din
trecutul istoric, din lupta pentru eliberare social
i unitate naional. n operele lor s-au oglindit
frumuseile patriei i s-a manifestat un puternic
spirit popular, preluat din nepreuitele creaii
folclorice romneti. Satirizarea viciilor ornduirii
feudale i evocarea realitilor sociale constituie
alte caracteristici ale literaturii paoptiste,
scriitorii ironiznd cu severitate moravurile
societii, condamnnd cu fermitate abuzurile i
nedreptile manifestate n epoc.

Din punct de vedere compoziional, operele

scriitorilor paoptiti mpletesc romantismul cu
clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de
unde a rezultat i o mare varietate de specii
literare: oda, elegia, meditaia, epistola, satira,
fabula, pastelul, idila, sonetul, balada.
end_search_2
end answer