Copyright www.ReferateOnline.

com Cel mai complet site cu referate

ALEXANDRU MACEDONSKI, TEORETICIAN AL SIMBOLISMULUI

Primele idei care prefigureaz simbolismul la romni si care ncearc s-l teoretizeze apar odat cu Macedonski si sunt puse n circulatie prin revista poetului, "Literatorul". Chiar nainte de reconstituirea simbolismului ca scoal, n Franta, apar n aceast revist, nc din primul ei au de existent, 1880, articole de directiv, n care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel Macedonski avea s-si revendice mai trziu, n 1889, printr-un articol intitulat "n pragul secolului", merite de pionier al simbolismului pe plan european. "Belgienii, si se poate zice aceasta cu mndrie si despre mii din romni - scrie el - dac n-au fost tocmai ei precursorii miscrii, au avut meritul de a fi ntrevzut din vreme ntinderea strlucit ce se deschidea glorioas dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren, Giraud, Franz Ell, Fernand Severin si altii nc - cei patru nti citati, astzi deja ilustri - au avut onoarea, mpreun cu mine, s ia parte acum 12 ani, la miscarea provocat din Liege de revista "La Wallonie", al crei energic si valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinsii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene "Mercure de France". De altfel n numrul din august 1886, Macedonski publicase, ntr-adevr, patru poezii n limba francez: Volupt, Hystrie, Haine, Guzla. nc n 1880 apruse n literatorul articolul intitulat "Despre logica poeziei", n care erau formulate idei ce anticipau anumite judecti ale lui Mallarm. Nu numai c se fceau apropieri ntre poezie si muzic, dar se releva si deosebirea de structur dintre poezie si proz. Poezia - accentua Macedonski - si are logica ei particular, deosebit de logica prozei: "logica poeziei e, dac ne putem exprima astfel, nelogic la modul sublim". ntruct tot ce nu e logic e absurd, "logica poeziei e, prin urmare, nsusi absurdul". Un adevrat manifest presimbolist, aprut n "Literatorul" din 15 iunie 1892, este articolul lui Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - se spune n articol - ca si prin instrumentalism care e "tot un simbolism, cu deosebire c sunetele joac n instrumentalism locul imaginilor", poezia "si-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj n care se simte n largul ei". Dup prerea poetului "simbolismul unit cu instrumentalismul" este, ca si wagnerismul, "ultimul cuvnt al geniului omenesc". Puncte de vedere presimboliste contin si alte articole publicate de Macedonski n "Lite-ratorul", ca Despre poezie sau Despre poem 1881, n care poetul pledeaz pentru concentrare si sintez liric, pentru poezia care s adune n ea, imprevizibil, miscri sufletesti contrastante. Teoretiznd simbolismul, Macedonski a nteles s-l si promoveze struitor n literatura romn. n numele acestui curent, directorul "Literatorului" a ncurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romneasc de pn atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobisnuit si bizar. El nsusi s-a exersat n compuneri alctuite dup ultima mod parisian, menite s revolu tioneze lirica. Dup modelul lui Rollinat, din care a si tradus, Macedonski a afisat uneori preferinte morbide pentru macabru ca n Vaporul mortii de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunndu-si s creeze efecte lirice prin pure combinatii de imagini si sunete ca n Rimele cnt pe harp si Guzla; unele dintre aceste poezii ca: "nmormntarea si toate sunetele clopotului" sau "Lupta si toate sunetele ei", aprnd n volumul Poezii din 1881, chiar nainte de ntemeierea, la Paris, a scolii lui Ren

Ghil.

Dup exemplul lui Mallarm, Macedonski acorda o important special aspectului grafic al scrierilor sale, mergnd pn acolo nct, n manuscisul romanului su Thalassa, a ncercat s sugereze sentimentele nu numai printr-o anumit asezare a cuvintelor n pagin, dar si prin nterbuintarea unor cerneluri de culoare diferit, textul nftisndu-se, n felul acesta, policrom, ca ntr-un amuzant joc de copii. Pe aceast linie au mers cteodat si unii dintre frecventatorii cenaclului si colaboratorii asisderi al "Literatorului", ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care a publicat n suplimentul literar al ziarului "Liga ortodox" unele poezii debiteare instrumentalismului, pe care ns apoi marele poet si le-a renegat. Dac Macedonski este, indiscutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare si un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violent aceast calitate. Altii au acceptat-o cel putin partial, influentati poate de Macedonski nsusi care s-a proclamat singur si cu ostentatie simbolist pentru o perioad scurt. Desigur, n structura cea mai intim a spiritului su, poetul nu este un simbolist. El rmne n mod fundamental un romantic de forma tie pasoptist, euforic, exuberant, vitalist. Desi n poezia lui apar unele simboluri, poetul are grij ca, aproape de fiecare dat, s le explice, s le mprstie nreaga aur enigmatic, s le distrug inefabilul att de caracteristic poeziei simboliste, asa cum procedeaz, de exemplu, si n Noaptea de decembrie. Dar nu e mai putin adevrat c n poezia macedonskian apar si primii germenii notabili de simbolism romnesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate n literatura romn. Poetul, citadin romantic, se simte, fr ndoial, atras de unele idei si motive poetice simboliste (suferinta, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, nencrederea, revolta, dispretul, soarta femeii n societatea burghez, evadarea n vis, orientul, erotica etc.), desi simbolistica propriuzis rmne aproape ntotdeauna la suprafat. Macedonski este un mare poet predominant romantic, n a crui oper poetic au lsat urme si unele elemente simboliste, fr a-i modifica sau altera adevrata substant, alturi de elemente si motive naturaliste si parnasiene.

Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate