SIMBOLISMUL EUROPEAN ELEV:VULPE DUMITRU DANIEL LICEUL TEORETIC TRAIAN CONSTANTA CLASA A XI-A A Simbolismul este curentul modernist

aparut in Franta si in Belgia dupa 1886 si r aspandit apoi in intreaga Europa si care se prelungeste pana la primul razboi mo ndial. Simbolismul apare ca reactie impotriva poeziei retorice a romanticilor si a impersonalitatii reci a parnasienilor. Poetii parnasieni cultiva o poezie de expresie impersonala, obiectiva, caracterizandu-se printr-un estetism exagerat s i prin cultul formei- descrierea stralucirii exterioare a lucrurilor. Spre deoseb ire de simbolismul francez, cel romanesc nu s-a opus parnasianismului, ci l-a in tegrat in rondelurile lui Al. Macedonski, coexistand elemente preluate din ambel e curente. Manifestul literar al romantismului este Prefata la drama Cromwell a lui Victor Hugo. Manifestul literar al simbolismului este articolul lui Jean Moreas, publ icat in suplimentul literar al ziarului Le Figaro la 18 septembrie 1886. Articol ul Le symbolisme propune numele noului curent, opus celui propus de Paul Verlain e, si anume decadentism. Arta poetica a lui P. Verlaine si Corespondentele lui C harles Baudelaire anunta si ele elementele doctrinei simboliste. Curent literar intitulat simbolismul s-a manifestat in Europa, a pornit in 1 880, in Franta, si a fost teoretizat de Jean Moras. Acest poet a publicat in ziar ul Le Figaro un articol program intitulat Le Symbolism care devine programul li terat si estetic al acestui curent literar. Reprezentanti in literatura universala: Precursorul simbolismului este poetu l francez Ch. Baudelaire care a scris o poezie (Corespondance) in care abordeaza pentru prima data tehnici simboliste. Alti reprezentati: Franta: A.Rimband, St. Mallarm, P. Verlaine Anglia: E. Poe Germania: R. Mar Rilke Parcurgand poeziile lui G. Bacovia, Ch. Baudelaire si P. Verlaine puteti identif ica TRASATURILE POEZIEI SIMBOLISTE. Acestea sunt : ambiguitatea limbajului poetic modern cultivarea simbolurilor sugestia Stephane Mallarme spunea : A numi un obiect inseamna a suprima trei sferturi din placerea pe care ti-o da un poem, placere care consta in bucuria de a ghici inc etul cu incetul ; sa sugerezi, iata visul nostru ! stari sufletesti nelamurite, confuze care, neputand fi formulate clar, sunt t ransmise pe calea sugestiei corespondentele (legaturile ascunse dintre lucruri) cultivarea senzatiilor coloristice, muzicale, olfactive, uneori in imagini co mplexe numite sinestezii predispozitia pentru reverie cultivarea versului liber muzicalitatea obtinuta prin ritmuri si rime perfecte si in special prin repet itia obsedanta a unor cuvinte, a unor vocale sau a refrenului P. Verlaine spunea : La musique avant toute chose Acelasi poet afirma ca arta in seamna a fi absolut tu insuti , deci simbolistii pledau pentru o poezie pura, nef iind preocupati nici de poezia naturii in sine, nici de poezia sociala nici de p oezia de idei. Simbolismul in literatura romana: Nu se constituie ca un fenomen de imitatie, ci ca o dimensiune profund origi nala adaptata la specificul nostru national. In desfasurarea acestui fenomen se pot identifica patru etape. Prima etapa cea a experientelor si a tatonarilor se desfasoara sub indrumare a lui Macedonski, la revista Literatorul. Macedoski teoretizeaza noua poezie in cateva studii, dintre care cel mai important este Poezia viitorului. In concepti a sa, noua poezie trebuie sa sugereze, sa exprime corespondente intre diferite e

lemente ale universului. Este o poezie care pune accent pe simtire si pe muzical itate. Desi s-a vrut un pot simbolist, experientele literare ale lui Macedonski int re care si cea simbolistica se desfasoara intre doua mari repede: clasicismul (c iclurile de Rondeluri) si romantismul (ciclul Noptilor). Reprezentati: Stefan Petrica, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, Savescu Etapa a II-a revista Viata noua condusa de O. D. Densusianu, care teoretizea za si el despre noua poezie, insistand asupra inspiratie din spatiul citadin cu havuzuri fantani arteziene, turnuri) Etapa a III-a Simbolismul Minulescian - Ion Minulescu abordeaza un simbolism mai degraba formal, accentuand pe tehnici simboliste si mai putin pe profunzime a trairilor. Ultima etapa Simbolismul autentic George Bacovia promoveaza toate trasaturi le simbolismului ca si curent. Surse de inspiratie: Simbolistii sunt atrasi de spatiul citadin, de orasul d e provincie, care devine loc al claustrarii. Acest spatiu este schitat prin cate va detalii: parcuri solitare, cimitire, abatoare, spitale de nebuni si de tuberc ulosi, statui, helestee. Teme: natura cu anotimpurile-spatii ale corespondentelor - , iubirea lipsita de speranta, casa iubitei devenita loc de refugiu pentru eul liric, spatiu in care asprimea bolii se mai atenueaza, boala, marea calatorie, conditia poetului damna t Motive: ploaia, plansul, ninsoarea, singuratatea, monotonia, golul, frigul, urat ul, plictisul Tehnici artistice: utilizarea simbolului (sensuri implicite, multiple), corespon dentele, utilizarea lait-motivului Arta poetica: poezie programatica in care un poet isi exprima conceptia sa d espre rolul poetului si al poeziei in societate sau in lume Asa cum am afirmat mai sus, in literatura romna, simbolismul patrunde prin poemel e si textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Alti reprezentanti sunt Ste fan Petica, Ion Minulescu si mai ales George Bacovia, care foloseste poezia simb olista drept pretext, pentru a crea o poezie metafizica, cu nuante expresioniste sau existentialiste. Primele idei care prefigureaza simbolismul la romni si care ncearca sa-l teoretize ze apar odata cu Macedonski si sunt puse n circulatie prin revista poetului, Liter atorul . Chiar nainte de reconstituirea simbolismului ca scoala, n Franta, apar n ace asta revista, nca din primul ei an de existenta, 1880, articole de directiva, n ca re sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel Macedonski avea sa-si reve ndice mai trziu, n 1889, printr-un articol intitulat n pragul secolului , merite de pi onier al simbolismului pe plan european. Belgienii, si se poate zice aceasta cu mn drie si despre mii din romni - scrie el - daca n-au fost tocmai ei precursorii mi scarii, au avut meritul de a fi ntrevazut din vreme ntinderea stralucita ce se des chidea glorioasa dinaintea poeziei viitorului, Maeterlinck, Rodenback, Verhaeren , Giraud, Franz Ell, Fernand Severin si altii nca - cei patru nti citati, astazi deja ilustri - au avut onoarea, mpreuna cu mine, sa ia parte acum 12 ani, la miscarea provocata din Liege de revista La Wallonie , al carei energic s i valoros director era dl. Albert Hockel, unul dintre distinsii colaboratori act uali ai marii reviste pariziene Mercure de France . De altfel n numarul din august 1 886, Macedonski publicase, ntr-adevar, patru poezii n limba franceza: Volupt, Hystri e, Haine, Guzla. nca n 1880 aparuse n literatorul articolul intitulat Despre logica poeziei , n care er u formulate idei ce anticipau anumite judecati ale lui Mallarm. Nu numai ca se fa ceau apropieri ntre poezie si muzica, dar se releva si deosebirea de structura di ntre poezie si proza. Poezia - accentua Macedonski - si are logica ei particulara , deosebita de logica prozei: logica poeziei e, daca ne putem exprima astfel, nel ogica la modul sublim . ntruct tot ce nu e logic e absurd, logica poeziei e, prin urm are, nsusi absurdul . Un adevarat manifest presimbolist, aparut n Literatorul din 15 i unie 1892, este articolul lui Macedonski - Poezia viitorului. Prin simbolism - s e spune n articol - ca si prin ins-trumentalism care e tot un simbolism, cu deoseb ire ca sunetele joaca n instrumentalism locul imaginilor , poezia si-a creat un limb

aj al ei propriu, limbaj n care se simte n largul ei . Dupa parerea poetului simbolismul unit cu instrumentalismul este, ca si wagneris mul, ultimul cuvnt al geniului omenesc". Puncte de vedere presimboliste contin si alte articole publicate de Macedonski n L ite-ratorul , ca Despre poezie sau Despre poema 1881, n care poetul pledeaza pentru concentrare si sinteza lirica, pentru poezia care sa adune n ea, imprevizibil, m iscari sufletesti contrastante. Teoretiznd simbolismul, Macedonski a nteles sa-l s i promoveze staruitor n literatura romna. n numele acestui curent, directorul Litera torului a ncurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romneasca de pna atunci: par nasianism, naturalism, decadentism, simbolism tot ce putea impresiona prin neobi snuit si bizar. El nsusi s-a exersat n compuneri alcatuite dupa ultima moda parisi ana, menite sa revolutioneze lirica. Dupa modelul lui Rollinat, din care a si tr adus, Macedonski a afisat uneori preferinte morbide pentru macabru ca n Vaporul m ortii de exemplu. Dar pasiunea lui cea mare a fost instrumentalismul, poetul propunndu-si sa creeze efecte lirice prin pure combinatii de imagini si sunete ca n Rimele cnta pe harpa si Guzla; unele dintre aceste poezii ca: nmormntarea si toate sunetele clopotului sau Lupta si toate sunetele ei , aparnd n volumul Poezii din 1881 , chiar nainte de ntemeierea, la Paris, a scolii lui Ren Ghil. Dupa exemplul lui Ma llarm, Macedonski acorda o importanta speciala aspectului grafic al scrierilor sa le, mergnd pna acolo nct, n manuscisul romanului sau Thalassa, a ncercat sa sugereze entimentele nu numai printr-o anumita asezare a cuvintelor n pagina, dar si prin n terbuintarea unor cerneluri de culoare diferita, textul nfatisndu-se, n felul acest a, policrom, ca ntr-un amuzant joc de copii. Pe aceasta linie au mers cteodata si unii dintre frecventatorii cenaclului si col aboratorii asisderi al Literatorului , ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orle anu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, viitorul Tudor Arghezi, care a publica t n suplimentul literar al ziarului Liga ortodoxa unele poezii debiteare instrument alismului, pe care nsa apoi marele poet si le-a renegat. Daca Macedonski este, in discutabil, un teoretician al simbolismului, este el oare si un poet simbolist? Unii i-au contestat cu violenta aceasta calitate. Altii au acceptat-o cel putin partial, influentati poate de Macedonski nsusi care s-a proclamat singur si cu os tentatie simbolista pentru o perioada scurta. Desigur, n structura cea mai intima a spiritului sau, poetul nu este un simbolist. El ramne n mod fundamental un roma ntic de formatie pasoptista, euforic, exuberant, vitalist. Desi n poezia lui apar unele simboluri, poetul are grija ca, aproape de fiecare data, sa le explice, sa le mprastie nreaga aura enigmatica, sa le distruga inefabilul att de caracteristic poeziei simbolis te, asa cum procedeaza, de exemplu, si n Noaptea de decembrie. Dar nu e mai putin adevarat ca n poezia macedonskiana apar si primii germenii notabili de simbolism romnesc, primele teme autentic simboliste, care vor fi cultivate n literatura romn a. Poetul, citadin romantic, se simte, fara ndoiala, atras de unele idei si motive p oetice simboliste (suferinta, nedreptatea, mizeria, entuziasmul, nencrederea, rev olta, dispretul, soarta femeii n societatea burgheza, evadarea n vis, orientul, er otica etc.), desi simbolistica propriu-zisa ramne aproape ntotdeauna la suprafata. Macedonski este un mare poet predominant romantic, n a carui opera poetica au la sat urme si unele elemente simboliste, fara a-i modifica sau altera adevarata su bstanta, alaturi de elemente si motive naturaliste si parnasiene. Trasaturile simbolismului literar: - raportul dintre simbol (semn,cuvant) si eul poetic nu este exprimat,ci sugerat , asadar sugestia este o maniera artistica obligatorie a creatiei simboliste; - tema generala o constituie starea confuza si nevrotica a poetului ntr-o societa te superficiala, meschina, incapabila sa perceapa,sa inteleaga si sa aprecieze n ivelul artei adevarate; alte teme si motive simboliste: orasul de provincie sufo cant, natura ca stare de spirit, anotimpurile apocaliptice, dezintegrarea de mat erie, iubirea scitoare, moartea ca proces de descompunere, solitudinea dezolanta, motivul apei ca substanta eroziva, motivul instrumentelor muzicale, motivul crom atic, olfactiv, etc. - poetia simbolista exprima numai atitudini poetice sau stari sufletesti specifi ce acestui curent literar: tristetea, dezgustul, oboseala psihica, disperarea, a

pasarea, spaima, nevroza, toate fiind sugerate prin simboluri, fara a fi numite; - corespondenta dintre cuvintele-simbol si elementele din natura este principalu l procedeu artistic de construire a poeziilor simboliste. Trasaturile obiectului din natura sugereaza starile interioare ale eului liric. (De ex: cuvntul-simbol "plumb" are drept corespondent un metal greu, de culoare cenusie, maleabil si cu o sonoritate surda) - preferinta pentru imagini imprecise, difuze, fara contur; - muzicalitatea creatiei simboliste se construieste fie prin prezenta instrument elor muzicale, fie prin muzicalitatea interioara a versurilor (prin verbe sau in terjectii auditive); - cromatica este de asemenea fie exprimata direct prin culori cu putere de simbo l, fie sugerata prin corespondente; - olfactivul se manifesta prin mirosuri puternice; - sinestezia este un procedeu artistic care marcheaza asocierea concomitenta a m ai multor perceptii diferite (sunet,culoare, parfum) si trezirea simultana a sim turilor; - versul liber este o noutate prozodica; refrenul accentueaza starea poetica, pr in repetitia cromatica, olfactiva sau muzicala a simbolurilor. Simbolismul este un curent literar aparut n Franta,ca reactie mpotriva parnasianismului,a romantismului retoric si a naturalismului ,promovnd conceptul de poezie moderna.Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare c a produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor so cietatii capitaliste de la sfrsitul secolului al XIX-lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care n 1886,a publicat un celebru articol-manifest, Le s ymbolisme .n acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat simbolista si n fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil nfiinteaza scoala simbolist-armonista ,devenita apoi filozofico-instrumentista .Alti poeti de or ientare antiparnasiana l considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,n semn de sfidare,numele de decadenti .Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere, Jules Laforgue. Acesti poeti si multi alti ncepusera sa scrie cu mult nainte de constituirea gruparilor n care s -au ncadrat. Astfel ,elemente ale curentului simbolist au luat nastere nu n 1886,c i mult mai devreme, cuprinznd pe toti poetii de orietare antiparnasiana,uniti n ef ortul de a descoperi esenta poeziei. Curentul parnasian,aparut la nceputul celei de a doua jumatati a secolul ui al XIX-lea,ca reactie mpotriva romantismului,dusese versul la perfectiune form ala,dar deliricizase poezia, golind-o de emotei.Simbolismul restituie poeziei se nsibilitatea si emotia,nsa nu la modul direct(pe calea efuziunii spontane, prin e nunturi de idei ,descriei sau naratiune),ci recurgnd la aluzie,la analogie,la sug estie,utiliznd un limbaj poetic inedit,comunicnd ndeosebi senzatii neobisnuite,star i sufletesti imprecise,vagi,vaporoase. Poezia simbolista romneasca apare la sfrsitul secolului al XIX-lea, perio ada macinata de adnci contradictii sociale.Pe fondul napoierii industriale si al u nei agriculturi ce mai pastra ramasite feudale,contradictiile dintre clase se as cut.Creatia literara de la sfrsitul secolului trecut si nceputul secolului nostru exprima o stare de spirit antiburgheza.Scriitorii devin tot mai sensibili la suf erintele dezmostenitorilor , ei dezvaluie exploatarea si asuprirea,comunica exaspe rarea provocata de monotonia vietii provinciale din acea vreme.Ca si n Franta ,si mbolismul este si la noi produsul orasuli,el se naste mpotriva inflatiei de poezi e minora a epigonilor eminescieni si a semanatorismului,cum facea abuz de teme m orale,de limbaj taranesc,de taranism sectar (Ovid Densusianu). Reprezentatii curent ului vor fi simbolisti si decadenti : cele doua fete ale miscarii simboliste apar, interferente, la Stefan Petica, D. Anghel, Ion Minulescu, D. Ia cobescu,George Bacovia. Simbolismul romnesc parcurge o etapa estetico-teoretica,ncepnd din 1880,prin Al. Macedonski,o perioada de cautari si experiente(1892-1908),una de plenitudine (1908-1914)si,n sfrsit,una de declin(1914-1920) -Lidia Bote Poezia romneasca premergatoare simbolismului nu-si pierde lirismul asa cum s-a ntmplat cu poezia parnasiana franceza,ci,dimpotriva,ea s-a nviorat sub pana lu i Eminescu,Macedonski si Cosbuc.Mihai Eminescu a nsemnat,istoriceste,pentru poezi

a romneasca ceea ce a nsemnat Baudelaire pentru poezia franceza.De aceea, s-a spus ca simbolismul romnesc deriva din Eminescu si ca,n faza lui initiala,este eminesc ianizat.Mihai Eminescu,desi format la scoala romantica germana,sub impulsul spiri tului epocii vine n poezie cu o muzica apropiata de cea simbolista ( Melancolie , Se bate miezul noptii ).Faptul e de nteles,dat fiind ca unul din izvoarele simbolismului a fost tocmai romantismul german.Curentul simbolist romnesc este eterogen,de aceea avem multi reprezentanti:Stefan Petica,Iuliu Cezar Savescu,D. Anghel,I. Minules cu,G. Bacovia,D. Iacobescu,I.M. Rascu,Emil Isac, Al.T.Stamatiad,N. Davidescu,Elena Farago.Ceea ce au comun este efortul de a largi tematica poeziei ,prin exploatarea universului urban,si de a nnoi expresia lirica. Ideologia si estetica simbolismului Simbolismul reprezinta o reactie antipo zitivista si antirationalista.Poetii simbolisti vor prelua din scolile anterioar e tot ce se potrivea spiritului lor nelinistit si dornic de altceva dect ceea ce le putea oferi mediul ambiant si vor fi receptivi la tot ce este nou n domeniul fil ozofiei,al picturii,al muzicii,al stiintelor si al artelor n general.Sunt pretuit i n special Vilon ,Racine , Chateaubriand,Nerval,Lamartine.Simbolisti preiau idei filozofice din Fichte, Hegel, Schelling, Schopenhauer, sunt atrasi de poezia lu i Novalis, a lui Poe si Whitman,de arta orientala. Avnd multe asemanari cu simbol ismul francez, simbolismul romnesc nu este o simpla varianta a lui. El a aparut s i s-a dezvoltat n cu totul alte conditii social-istorice si mai ales n cu totul al t context literar.Simbolismul romnesc nu a avut un caracter antiparnasian,ci si-a asimilat parnasianismul. Simbolul Termenul de simbolism provine din cuvntul grecesc symbolon ,int rat n limba prin filiera franceza.Simbolul este un substituent,el nlocuieste expre sia directa,vorbirea notionala,mediind cunoasterea pe calea analogiei si a conve ntiei.O data cu evolutia limbajului,simbolul a devenit tot mai complex, folosind u-se n toate domeniile culturii,iar n literatura este un mod de constituire a imag inii artistice. Simbolul literar concentreaza n imagini elemente ale realului cu un grad mai mic sau mai mare de generalizare.n cuprinsul romantismului,simbolul ramne nsa, ca n literatura premergatoare nu se diferentiaza foarte net de alegorie.n simbolis m raportul dintre simbol si realitate este sugerat.Cureantul de diferentiaza de alte curente tocmai prin faptul ca da imaginilor poetice functia implicit si nu explicit simbolica. Sugestia La baza tehnicii simboliste sta sugestia,corespondentele,clar-o bscurul ,spleen-ul,starea de inefabil,simbolul se realizeaza prin sugestie,de ac eea Baudelaire numea poezia o specie de vrajitorie evocatoare .Rolul sugestiei n rea lizarea simbolurilor este foarte mare.Mallarme sustine ca a numi un obiect este a suprima trei sferturi din placerea poemului si adauga a sugera,iata visul! .Urmnd ace st principiu,poetii simbolisti nu descriu,nu nareaza,nu relateaza.Ei resping ana cdotica ,fabula,reportajul.D. Anghel nu descrie florile,n volumul n gradina ,nici Ste fan Petica fecioarele,n Fecioara n alb . Ei comunica mai ales senzatii (olfactive, v izuale) corespunzatoare unor stari sufletesti.Ion Minulescu descrie corabii mari ,insule,faruri spre a-si exprima aluziv,pe cale de sugestie,dorul de calatorii,t entatia departarilor. Corespondentele Corespondentele sunt un mod de sondare,de luminare a zon elor ascunse ale realitatii.Ideea fundamentala a simbolismului consta n exprimare a unor raporturi ntre eul poetului(universul mic)si lume(universul mare)care se t raduc la nivelul receptivitatii prin simboluri.Ele tind sa exprime relatiile ce exista,pe baza unor afinitati secrete,ntre partile componente ale totului cosmic,n categoria corespondentelor intra si analogiile dintre senzatii,emotii,imagini d e naturi diferite. Principiul corespondentelor audio-vizuale este cunoscut din secolul al X VII-lea. Mai trzi,Voltaire va descoperi analogii ntre tonurile muzicale si cele al e culorilor. Liszt si Berlioz au sesizat si ei legaturi ntre sunet si culoare.Fiz icianul german Hermann von Helmholtz(1821-1894)a dovedit stiintific existenta un or relatii ntre senzatiile vizuale si cele auditive.Exista deci,obiectiv,corespon dente ntre senzatii, ntre elemente ascunse ale universului,ntre sunet si culoare.Ac easta descoperire a fost formulata n epoca simbolista si ea s-a numit auditie colo rata .

n poezie, descoperirea corespondentelor apartine lui Baudelaire (Corresp ondances-Les fleurs du mal).Poezia are ca punct de plecare credinta ca exista o unitate a lumii n temeiul careia senzatiile de ordin diferit comunica ntre ele: Par fum,culoare,sunet se-ngna si-si raspund . Taina aceasta adnca nu se ofera ochiului c omun,care observa numai exterior lumea,ci aceluia nzestrat cu facultati superioar e,al artistului.Poetul devine demiurgul care creeaza lumea din cuvinte menite sa sugereze idei fundamentale,principii metafizice (Mallarme). Rimbaud,n poemul Voca le , dezvolta ideea unor corespondente ntre culoare si sunet: A-negru, E-alb, I-ros u, U-verde, O-albastru. Este ceea ce se cheama sinestezie(mijloc prin care sunt puse n relatie de echivalenta realitati receptate de simtiri diferite;transferul elementelor,specific sinesteziei,este metaforic).Pentru Ghil,dimpotriva,I este a lbastru, O-rosu. n concluzie, la baza simbolismului sta aceasta osmoza dintre poet si lume a din jur,dar nu n sensul cautarilor de analogii usor de stabilit ntre starea de s pirit si natura,ca n poezia populara sau la romantici,ci n sensul ca simbolistii v ad n sufletul individual chintesenta vietii cosmice, a palpitului vital existent n ntreaga natura. Muzica Simbolistii vor plasa n lumea de obiecte si fenomene starea de i nefabil,de taina,care nu poate fi descrisa si expusa,ci numai sugerata,astfel ar ta simbolista se apropie att de mult de muzica.Au pledat pentru muzica Verlaine- mu zica nainte de toate , Mallarme-face distinctie ntre valoarea muzicala si cea notion al-poetica a cuvintelor, Macedonski, pentru care arta versurilor este arta muzici i . Cuvintele capata nuante subtile,ele devin muzica. Cteva poezii simboliste au fo st puse pe note - Cnta un matelot a lui I. Minulescu, Note de primavara a lui G. Bacovi a. Istrumentalismul face confuzie ntre muzicalitate si sonoritate, precum G hil, uneori Macedonski, Minulescu. Este subliniata si o muzica interioara la Bac ovia, care a asimilat muzica, n sensul ca ea sugereaza stari de spirit, n timp ce la Minulescu ea ramne adesea exterioara. Prozodia Marea invocatie a simbolistilor n materie de prozodie o constit uie introducerea n poezie a versului liber,nsa nu toti poetii simbolisti au renunt at la versificatia clasica(Mallarme,Verlaine,Rimbaud).n Franta versul liber a fos t introdus de Gustave Kahn.Rene Ghil utilizeaza si el versul liber,ncercnd sa subs tituie sensul notional al cuvintelor expresivitatea lor muzicala.Versul clasic a pare multor poeti simbolisti ca insuficient,rima este considerata ca o simpla co nventie,de aceea,ei ajung la concluzia ca sfoara asimetrica,cu versificatie libe ra,n ritm variabil,corespunde muzicii interioare.Versul liber produce efecte muzi cale deosebite. Poemul Hinov al lui Macedonski renunta la versul liber,sub motivul ca aceasta prezinta pericolul alunecarii spre proza ritmica.n poezia romneasca ver sul liber se deosebeste la Ov. Densusian, I. Minulescu, T. Arghezi, L. Blaga. Poetii simbolisti au dat importanta problemelor de forma,ritm,crend cele mai savante armonii verbale,pauze,asonante si refrenuri.La unii se ajunge la un joc gratuit,de pura virtuozitate,degenernd n formalism,manierism.n simbolismul romne sc nu au luat nsa amploare aceste forme,el nu este nici mistic,nu cultiva pe scar a larga,nici decadentismul propriu-zis. Eminescianizat la nceput, sentimental, de corativ, stilizat, simbolismul romnesc dobndeste o nuanta expresionista n unele ver suri ale lui Bacovia si Saulescu. Alexandru Macedonski-teoretician al simbolismului La revista Literatoru l 1880, Al. Macedonski deschide calea noii orientari artistice.Teoretiznd simbolis mul, el a dovedit totodata gust si simpatii pentru mai toate celelalte curente l iterare cu caracter novator.Adordnd, nainte de 1880, problema artei romantice si a celei simboliste,Macedonski sustine ca poetul nu este dect un instrument al senz atiilor primite de la natura, pe care le transmite apoi n formulari inedite;poezi a i apare ca o revarsare a sentimnetului.Poetul accentua,astfel,latura romantica a poeziei.Dupa 1890,n Arta versurilor ,el releva faptul ca poezia are o muzica inter ioara,care este altceva dect muzicalitatea prozodica.Ideea va fi reluata n Poezia v iitorului (1892) , n care se afirma ca poezia este muzica si imagine, forma si muzica . Originea ei s-ar gasi n misterul universal. Poezia ar avea o logica proprie ,ea tinde sa se deosebeasca de proza,crendu-si un limbaj al ei propriu .Alteor i,sustine ca poezia nu are o legatura directa cu cugetarea: domeniul poeziei este

dar departe de a fi al cugetarii. El este al imaginatiunii . ntr-un alt articol Desp re poema ,releva ca a fi poet nseamna a simti:poezia sa destepte cugetarea,nu sa fi e ea nsasi cugetare. Macedonski pledeaza pentru sinteza lirica si,poema trebuind sa cuprinda stari spirituale-limita,sa fie nsasi inima omului .Iata-l deci pe poet o ptnd pentru adevarata poezie;asa se explica rezervele pe care le va manifesta n mo mentul cnd simbolismul devine,n parte,extremist si decadent.Dupa Macedonski, decaden ta nu tine seama de principiile fundamentale ale naturii omenesti si ale naturii nconjuratoare (Decadentismul).Dupa 1900,Macedonski l va critica pe Mallarme pentru obscuritate n poezie,astfel ca cel care a ncercat sa explice simbolismul , deschizndu-i portile simbolismul este numele modul ui de a se exprima prin imagini,spre a da nastere,cu ajutorul lor,ideii ,spre batrn ete vorbeste despre echilibrul clasic,considernd simbolismul livresc si mimetic . Ovid Densusianu Un alt teoretician si sustinator al simbolismului este Ovid Densusianu(ntemeietorul revistei Viata noua 1905-1925).Simbolismul lui Densusia n este polemic prin atitudinea de combatere a epigonismului eminescian si a sema natorismului,prin proclamarea principiului libertatii si a progresului n arta. De nsusian cerea o literatura noua,afirmnd ca specificul national nu este un monopol al samanatoristilor,ci apare n orice opera scrisa de romni;el nu se gaseste numai la tara,este prezent si n mediul citadin,adica pretutindeni n spatiul romnesc. Dir ectorul Vietii noi pledeaza pentru o arta adresata celor initiati,prin aceasta urm arind nu izolarea artei de popor,ci ridicarea maselor la nivelul elitelor,pentru ca, n acceptia lui, arta pentru arta nseamna arta nalta . Simbolismul,asa cum l ntelegea Densusianu,trebuia sa refslecte viata n desfa surarea ei, viata totala.Densusianu vorbeste si despre influenta lui Wagner asup ra simbolismului,fapt comentat,de altfel,de Macedonski,Stefan Petica,Tr. Demetre scu,iar I. Minulescu l numeste direct pe compozitorul german n versul De ce ti sunt o chii verzi-culoarea wagnerienelor motive . Teme si motive simboliste n diversitatea ei,tematica poeziei simboliste ex prima,n ultima analiza,o atitudine noncoformista,de inaderenta la o lume prozoica , mercantila,filistinizata.Poetii simbolisti recurg la proza de damant,destanuie starea de spleen ,de solitudine, nevroze sustinute de o ntreaga recuzita caracteristica simbolismului,care voaleaza suportul imediat al acestor stari,izvorte din neacce ptarea lumii date.Atitudinea fata de societate rezulta din felul n care se reflec ta n versuri-indirect-conditia poetului si a poeziei.Conflictul cu societatea poe te exista n stare latenta,si atunci poetul este insinuant,sau el se manifesta fat is,efectul artistic fiind iesirea din simbolism:totala sau partiala.n majoritatea cazurilor se autonfatiseaza ca suflete obosite,deprimate(D. Iacobescu),pentru ca poezia este platita cu bulgari de noroi(I. Minulescu),de aici starea de spleen: Sunt obosit , Doamne,si putred ca un veac/Ce,ngrasat cu aur,cu fard si cu m inciuna,Tnjeste melancolic si-asteaptasa apuna,/Simtind ca-l stapneste o boala fara leac (D. Iacobescu).Apare si ideea de geniu trist,nchis n cerc barbar si fara sentim ent (G. Bacovia). Conditia poetului si a poeziei include un patos antifilistin,n creatia lui Macedonski,Emil Isac,George Bacovia,un anume sentimentalism umanitarist n l irica lui I.C. Savescu,Tr. Demetrescu,St. Petica,I. Minulescu,Mihai Cruceanu.Exi stenta poetului se consuma ntr-un climat ostil,fixat pe doua coordonate:o atitudi ne protestatara,motivata psihologic,izvorta dintr-o stare de oboseala,din sentime ntul sfrsitului de veac si al declinului,din repulsie fata de stereotipia vietii cotidiene(St. Petica,I.C. Savescu,I. Minulescu)pe de o parte;constiinta nedrepta tii sociale si aspiratia la alta lume (Tr. Demetrescu,M. Saulescu,Emil Isac,George Bacovia),pe de alta parte. Traian Demetrescu este un poet al proletariatului,Mihai saulescu va prev esti, justitiar,transformarea sociala;copiii si pierd copilaria din cauza mizerie i,n poezia lui Emil Isac,iar Bacovia exprima dorul de vremuri mari .Serenada muncito rului izovaste din starea de neliniste a filozofului proletar,care va cnta Serenad a cea din urma ,n credinta mplinirii idealului de libertate.Poezia lui Bacovia conti ne accente de protest si ironie,din ipostaza unui damnat,sau,n tonalitate de imn,m plica accente luminoase si optimiste: Sa mai surd numai o clipa,/Sculati ai muncii proletari . n sfera socialului se nscrie si poezia orasului,indiferent daca este trg sau m

are oras;mediul urban zdrobeste individualitatea.Despre orasul mic,care osifica spiritele, au scris Macedonski,Mircea Demetriad,Minulescu,Tr. Demetrescu si mai ales Bacovia.n ambianta orasului,poetii sunt damnati,lumea agonizeaza,orasul este mpovarat de tristeti,este blestemat: S-auzi tusind o tuse-n sec,amara,/Prin ziduri vechi ce stau n darmare .Trgul bacovian este dezolat,cartierele democratice , chiar si gradanile publice,unde cnta fanfara militara,nu pot ndemna dect la resemnare.Daca o rasul proviancial este spatiul angoasei si al spleen-ului,si aglomerarile uraban e provoaca acelasi sentiment de pustiu si tristete: Orasul luminat electric/Dadea fiori de nebunie-/Era o noapte de septembre/Att de rece si pustie (George Bacovia). La M. Saulescu,cetatea moderna este si locul unor uriase energii.Emil Isac n Sirena fabricii si M. Cruceanu n Seara de cetate surprind marele ras n preajma primului razboi mondial.Marele oras a fost de fapt cntat n stil moder n pentru prima oara de Macedonski,n Rondelul Parisului-iad .Universul social cuprins n orasul strain si neprielnic genereaza izolarea morala,constiinta vidului,derut a interioara.nsingurarea si spleen-ul sunt motive generate de orizontul nchis al o rasului. Motivul singuratatii descinde din romantism.n simbolism el si pierde grandoar ea,nu este clamat,devine elegiac si intim.Stefan Petica i da o dimensiune tragica : Batui la portile straine,/Si-nchise poetile-au ramas .Nota de singuratate este mbog atita cu melancolia tacerii,cu gesturi nehotarte,cu tristeti apasatoare,la D. Ang hel.Bacovia se simte pribeag pe pamnt,odaia l sufoca precum sicriul.O cauza a exvi tabilitatii si a agitatiei este starea de gol n care linistea devine apasatoare s au provoaca stari nelamurite: Eu stau,si ma duc si ma-ntorc , Stau singur n cavou , Singu ,singur.singur , Eu singur cu umbra .Efectul singuratatii este melancolia si spleen-ul , Motivul spleen-ului presupune un amestec de plictiseala profunda,dezolare si tri stete abstracta,fara ca poetul sa ajunga la deceptie si pesimism propriu-zis,ca n romantism (Lidia Bote). n literatura universala,spleen-ul simbolist a fost xprimat pentru ntia data de Baudelaire.La noi,St. Petica,M. Saulescu interpreteaza acest motiv n versuri sono re nu ntotdeauna adecvate naturii lui,n timp ce Iacobescu si Bacovia l comunica la modul autentic.Lidia Bote considera spleen-ul poetilor simbolisti romni ca o prel ungire a dorului poeziei populare,complicat nsa la nivelul existentei urbane. Ste fan Petica scrie: Mi-e dor de-un cntec plin de jale,/De-o adiere parfumata .La Tr. De metrescu starea de farmec este si ea asociata cu jalea unui dor pribeag . Simbolism ul cultiva un rafinament al senzatiilor si al emotiilor,obtinut prin poetizarea vietii urbane sau transfigurarea unor tarmuri exotice,necunoscute.Starea este de reverie,poetii simbolisti sunt atrasi,n evadarile lor,de mister,de dorinta de a s e elibera din mediul nchis,apasator. n poezia europeana,Maeterlinck este cel care a cultivat cu mai multa perse verenta misterul.La noi,acesta apare mai mult n latura psihologica,enuntat ca la D. Anghel si St.O. Iosif,sau exterior,ca n declamatiile retorice ale lui I. Minul escu. Evadarile,tentatia avntarii spre mari departari cu miraje si tarmuri misterio ase, ntr-o imagistica imprecisa,costituie o adevarata categorie tematica n simboli smul romnesc.Reprezentativ n acest sens este I. Minulescu,poet al marilor plecari, cu obsesia exotismului,atractia catre zonele sudului,tropicale sau extrem-orient ale,cu vegetatii luxuriante. Marea plecare o initiazansa,n poezia noastra,Macedonski: ntindeti pnzele, baietii .../Un vnt subtire se ridica,/Albastra mare se despica .D.Anghel este atras de necu noscut,Davidescu calatoreste fara tinta,M.Saulescu este chemat de departarile et erne,pe St. Petica l atrage Levantul,Minulescu cutreiera Mediterana, Antilele, Ma cedonski-Orientul arab.Nordul i atrage pe D. Anghel si I.C.Savescu.Exotismul se r ealizeaza si prin vocatia pentru atmosfera de legenda si de mister,poetii manife stnd interes pentru feeria de ev mediu.Sunt invocate castele,castelene.Pe de alta parte,n scriei ca poemul dramatic Solii pacii (St. Petica)si poetia Cu sufletul si no aptea (M.Saulescu)se realizeza fuziuni ale simbolismului cu basmul,inspiratia fii nd autohtonizata. Natura Spre deosebire de poezia romantica,natura nu mai este subiect,ci s tare sufleteasca,exprimata muzical ori cromatic,sau decor. Astfel, parcul, gradi na, statuiile,orizonturile marine sunt prezentate static.n jurul obiectelor plute

sc muzica si parfumul,n spatii nedefinite,ca si n poezia lui Baudelaire;poetii si p ropun sa dezvaluie corespondentele din natura.Perceptia vizuala a naturii i apropie de impresionisti,n sensul estomparii contururilor sub impresia luminii.Simbolisti i cnta amurgurile subordonate starilor afective;tonul unora este nsa explicativ:St . Petica marturiseste ca,asa cum se stinge seninul zilei asa pierit-a caldura alt or zile bune Davidescu,n Inscriptii ,Iacobescu,n Quasi ,evoca amurgul pe fluviu,Elena ago cnta soaptele amurgului .Bacovia devine un liric al culorilor ,auditiile lui sunt c olorate(sinestezie).Natura lui Bacovia este parent statica,nsa n realitate toamna plnsul,golul,somnul,frigul,caldura,rsul,ploaia se mis ca ntocmai fiintelor vii.Culorile domunante sunt senusiul,negrul,albul;culorile o bsesiei;rosul,violetul, galbenul,expresii ale starilor anxioase.Ploaia si toamna i strivesc sensibilitatea. Motivul ploii- ncepnd cu Macedonski( Cntecul ploaiei )-si al toamnei apare la toti simbolistii.Critica a semnalat ecouri eminesciene n poezia toamnei.Sonetele lui Eminescu n care toamna constituie peilej de aduceri-aminte,ntr-o lumina sura, filtrata de soare,se prelungesc n poezia lui Al. Petroff,Tr. Demetrescu,St. Petic a: O,lasa toamna care piere/Graiul dulcilor poveste .La Ion Pilat apra,n poezia toam nei,trecutul,iubirea pierduta,dar si bogatul rod al toamnei, perceput vizual si olfactiv.Poezia toamnei va excela nsa n lirica bacoviana,coplesind ntregul univers L acustra .Sentimenstul ploii auce stari depresive: Ce melancolie,/Ploua,ploua,ploua ,pna la enervarea exasperanta: O bolnava fata vecina racneste la ploaie rznd .Sentimentul de sfrsit de lume legat de ploaia abundenta apare si n poezia lui Emil Isac,M. Sau lescu: Ploua-ncet si nu nceata (E. Isac).La I. Minulescu,sentimentul ploii intra n analogie cu existenta stereotipa: Umede de-atta ploaie,/Oraseni pe trotuare/Par papusi automate... .Alteori,la I. Min ulescu,si face loc nota joviala,usor estetizata si exterioara: Ploua gris ca-ntr-o s tampa japoneza .N. Davidescu sugereaza o lumina bolnava,lumina felinarelor nvaluite -n ploaie,n timp ce Iacobescu traieste intens sentimentul ploii: Afara ploua, ploua .../Prin portile deschise/Se vede cimitirul n mine .De la tratarea anecdotica pna la trairea dramatica,cu descoperirea sentimentului trziului si al pustiului , pulveriznd ategoriile de spatiu si timp,se dezvaluie drama nerealizarii( Trziu clavirul moare , cnt ecul geme trziu , va fi trziu n ziua aceea , si tare-i trziu si n-am mai murit , s-ascu ul , pierdut n muzeul pustiu , pierdut ntr-o provincie pustie -G. Bacovia). Exista si spleen-ul de iarna,spectacolul ei este lugubru,nevroza genernd ad evarate stari de delir: Hau,hau,departe la stele-ghetate .Iarna, cerul este de plumb ,ca si toamna:pustiul se lateste si peste lume ninge ca-ntr-un cimitir .Peisajul bac ovian contine frecvent elemente de contrast cromatic.n Tablou de iarna ,de exemplu,c ele doua suprafete,cmpul abatorului si patinoarul dau dimensiune elementului biol ogic n opozitie cu puritatea naturii,a zapezii: Ninge grozav pe cmp la abator/Si snge cald se scurge pe canal;/Plina-i zapada de snge animal-/Si ninge mereu pe-un tri st patinor... (G. Bacovia) Primavara va fi si ea generatoare de nevroze.Culorile crude,soarele anemic i strivesc poetului nervii.De aceea,va exclama: Trupul ce-ntreg ma doare (G.Bacovia) .Alteori,primavara este receptata ntr-un alt registru,cu toate simturile: o picatur a parfumata,cu vibrari de violet .Amestecul de anotimpuri creeaza o stare de ambig uitate ntr-o abandonare voita,n care sentimentul mortii porneste din ideea descomp unerii(D. Iacobescu). Iubirea Simbolistii nu ncadreaza tematica iubirii n contextul naturii.Cel e doua elemente nu formeaza,ca la romantici,un tot.Poetii vor gasi nsa coresponde nte n comunicarea sentimentelor.Ei vor exprima uneori si direct sentimentul,impli cnd trairi intense,manifestate prin reactii vitaliste(Macedonski)sau maladive(Bac ovia). Predilectia pentru parfumuri si muzica este de ordin vital.Macedonski,M. Saulescu, St. Petica iubesc viata,sunt nsetati de ea.Ei cnta energiile cosmice,ia r procesul lncezirii,ca si cel al anemiei sau al nevrozei devin rareori traire pr opriu-zisa,ramnnd simpla maniera. Al. Macedonski publica,n 1886,n La Walonie ,o poezie. Nevroza ,si pe urmele lui, t. Petica,N. Davidescu,I. Minulescu scriu si ei nevroze .La D. Iacobescu starea de nevroza este autentica,iar la Bacovia atinge nuante de delir.Erotica simbolista, pe lnga motivul nevrozei,implica si un univers floral.Femeia este hieratica,se mi

sca ntr-o lume dematerializata sau nostalgia prezentei ei desteapta senzatii olfa ctive,ca la St. Petica,pentru care faptura iubita este o raza parfumata . Un univer s floral bine cunoscut aduce volumul n gradina ,a lui D. Anghel;florile amintesc de cei morti,de statornicia n dragoste. n poezia de dragoste,Bacovia pastreaza ecouri eminesciene sau,gesticulnd,rsul se amesteca cu plnsul;alcoolul,tremurul,suspiciunea,spaima,nevoia de ocrotire si fac loc pe rnd: Deschide,da drumul,adorato,/Cu crengi si foi uscate am venit , Asculta ,tu,bine iubito,/Nu plnge si nu-ti fie teama,/Asculta,cum greu,din adncuri,/Pamntul la dnsul ne cheama .Este subliniata latura intimista a poeziei de dragoste,prin pr ezenta obiectelor-ntlnita mai nti la Macedonski si cultivata mai apoi de D. Anghel,N . Davidescu,I. Pilat,I. Minulescu.Apar, astfel, odaia, tablourile ,scrinul,bibli oteca.Pe Bacovia,interiorul camerei i apasa:lampa afumata,hrtiile de scris,fotolii le si soba se subordoneaza unei anumite stari: si mna fotoliul spre soba,/La horn s a ascult vijelia,/Sau zilele mele totuna-/As vrea sa le-nvat simfonia.// Mai spu ne s-aduca si ceaiul/Si vino si tu mai aproape,/Citeste-mi ceva de la poluri,/Si ninga...zapada ne-ngroape .Focul,ceaiul si lampa apar parale l cu sentimentul caderii zapezii,sentimentul de sfrsit de lume.Senzatia de caldur a este asociata cu dimensiunea temporala care aduce sentimentul mortii nconjurat de l umina si alb,poetul exclama: E ziua si ce ntuneric! .Spre deosebire de Bacovia,Minule scu vine cu o poza juvenila de incorigibil sentimental ,usor superficial: tu crezi ca fost iubire-adevarata,/Eu cred c-a fost o scurta nebunie . Instrumentele muzicale Simbolismul aduce n poezie o gama de instrumente mu zicale,realiznd corespondente ntre emotie si instrumentul muzical:vioara,violina e xprima emotii grave;clavirul-tristetea si sentimentul desperat al iubirii;cateri nca evoca medii sarace;fluierul este funebru;fanfara trezeste melancolii; pianin a, melancolia constituie motive uneori exterioare,decorative,alteori vor intra n substanta si n atmosfera generala a poeziei.La noi,St. Petica evoca mai toate ins trumentele muzicale;vioara,mandolina,pian,harfa.D. Iacobescu,I. Minulescu,N. Dav idescu percep muzica sentimental,iar Bacovia,grav,dezvaluindu-ne stari nevrotice : Iubita cnta-un mars funebru.../Ea plnge,si-a cazut pe clape,/Si geme greu ca n deli r.../n dezacord clavirul moare .Culorile sunt n corespondenta cu instrumentele muzic ale,pelicula este o pictura parfumata a primaverii;amurgul nsoteste cntecul vioril or(St. Petica- Cnd viorile tacura ).Muzica lui Bacovia este stridenta si irita;la Davidescu este maiestuoasa,la St. Petica-vaporoasa,la Minulescu se tnguie n romante. Prin simbolism poezia romneasca s-a nnoit artistic,si-a mbogatit considerabil mijloacele de expresie,instrumentele prozodice,largindu-si tematica ndeosebi pri n orientarea spre lumea orasului.