Sunteți pe pagina 1din 17

Simbolismul european

o nou
sensibilitate poetic

Simbolismul european
SIMBOLISMUL este o micare artistic i literar de la sfritul secolului al XIX-lea,

care se opunea parnasioanismului i naturalismului. Potrivit simbolismului, valoarea


ficrui obiect i fenomen din lumea nconjurtoare poate fi exprimat i descifrat cu
ajutorul simbolurilor. Centrul de dezvoltare a acestui curent a fost n Frana.
Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care n 1886,a publicat un celebru
articol-manifest, Le symbolisme. n acelai an s-a constituit gruparea care s-a
autointitulat "simbolist" i n fruntea creia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.
n acel articol, Jean Moreas vorbete despre o art care fi inamica declamaiei, a falsei
sensibiliti i proclam ca poezia trebuie s sugereze, nu s descrie. La acestea
adaug folosirea cuvintelor rare, a metaforelor rafinate i preioase i a versurilor
impare ce ar permite rennoirea limbajului poetic.
Dei simbolismul francez a durat foarte puin, el a feritilizat poezia modern, negnd
gndirea tiinific, raionalist. Pe drumul deschis de simbolism au pit ulterior
Arthur Rimbaud cu experiena clarviziunii, s-au nscut tema lui Charles Baudelaire a
corespondenelor i una din temele poeziei lui Stephane Mallarme n care lumea
ntreag este doar o imens carte.

Simbolismul romnesc
Este un fenomen literar ce reuseste sa se sincronizeze cu
cel european,aparand intr-o perioada in care in literatura
noastra patrunsese deja spiritul modernitati.
Cei mai cunoscuti reprezentanti ai simbolismului
romanesc sunt: Alexandru Macedonski, George Bacovia,
Traian Demetrescu, denumit de prietenii lui Tradem,
Stefan Petica, Dimitrie Anghel (poetul florilor), Ion
Minulescu, Ovidiu Densusianu.
n literatura romn, simbolismul ptrunde prin poemele
i textele teoretice ale lui Alexandru Macedonski. Primele
idei care prefigureaz simbolismul romanesc i care
ncearc s-l teoretizeze apar odat cu Macedonski i
sunt puse n circulaie prin revista poetului, Literatorul.

Alexandru Macedonski si
simbolismul romnesc
Alexandru A. Macedonski(n.14 martie 1854,Bucureti, d.24
noiembrie1920,Bucureti) a fost unpoet,prozator,dramaturg
ipublicistromn. Supranumitpoetul rondelurilor, inspirndu-se
dinliteratura francez, este primul reprezentant al simbolismului
nliteratura romn. Iniiatorul cenaclului i revistei literare
Literatorul, a susinut modernizarea poeziei romneti, fiind ntr-o
continu polemic cujunimitii.
nc n 1880 apruse n "Literatorul" articolul intitulat Despre
logica poeziei, n care erau formulate idei care anticipau anumite
judeci ale lui Mallarm. Nu numai c se fceau apropieri ntre
poezie i muzic, dar se releva deosebirea de structur dintre
poezie i proz. Poezia - accentua Macedonski - i are logica ei
particular, deosebit de logica prozei: Logica poeziei e, dac ne
putem exprima astfel, nelogic la modul sublim. ntruct tot ce nu
e logic e absurd, logica poeziei e, prin urmare, nsui absurdul.

Un adevrat manifest presimbolist, aprut n Literatorul din 15 iunie


1892, este "Poezia viitorului", articolul scris de Macedonski. Prin simbolism
- se spune n articol - ca i prin instrumentalism, care este tot un
simbolism, cu deosebire c sunetele joac n instrumentalism locul
imaginilor, poezia i-a creat un limbaj al ei propriu, limbaj n care se
simte n largul ei.
Dup prerea poetului, simbolismul unit cu instrumentalismul este, ca i
wagnerismul, ultimul cuvnt al geniului omenesc".
Puncte de vedere presimboliste conin i alte articole publicate de
Macedonski n Literatorul, ca "Despre poezie" sau "Despre poem"
(1881), n care poetul pledeaz pentru concentrare i sintez liric, pentru
poezia care s adune n ea, imprevizibil, micri sufleteti contrastante.
Teoretiznd simbolismul, Macedonski a neles s-l i promoveze struitor n
literatura romn. n numele acestui curent, directorul Literatorului a
ncurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia romneasc de pn atunci:
parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism - tot ce putea
impresiona prin neobinuit i bizar. Pasiunea lui cea mare a fost
instrumentalismul, poetul propunndu-i s creeze efecte lirice prin pure
combinaii de imagini i sunete ca n "Rimele cnt pe harp" i "Guzla".
Macedonski acorda o importan special aspectului grafic al scrierilor sale:
n manuscisul romanului su "Thalassa" a ncercat s sugereze
sentimentele nu numai printr-o anumit aezare a cuvintelor n pagin ci i
prin nterbuinarea unor cerneluri de culoare diferit, textul nfindu-se,
n felul acesta, policrom, ca ntr-un amuzant joc de copii.

Desigur, n structura cea mai intim a spiritului su, poetul este


un partial simbolist. El rmne n mod fundamental un romantic
de formaie paoptist, euforic, exuberant, vitalist. Dei n poezia
lui apar unele simboluri, poetul are grij ca, aproape de fiecare
dat, s le explice, s le mprtie ntreaga aur enigmatic, s le
distrug inefabilul att de caracteristic poeziei simboliste, aa
cum procedeaz, de exemplu, i n Noaptea de decembrie. Dar
nu e mai puin adevrat c n poezia macedonskian apar i
primii germeni notabili de simbolism romnesc, primele teme
autentic simboliste, care vor fi cultivate n literatura romn.
Dintre toate elementele simboliste pe care le cultiva cu insitenta
se remarca tehnia refrenului,preferinta pentru sugestia cromatica
si pietrele pretioase sau motivul evadari in tinuturi exotice.
Trecerea de la simbolism la poezia moderna interbelica se
realizeaza prin George Bacovia, un poet considerat de unii o
expresie integral a simbolismului romanesc,iar de altii un poet
imposibil de incadrat intr-un curent literar.
In literatura noastra, simbolismul inseamna deschiderea
programatica spre modernitate si trecerea de la rural la
citadin,miscare atat de necesara sincronizarii poeziei noastre cu
spiritul secolului XX.

George Bacovia si
simbolismul bacovian
Poezia Plumb

Date biografice
George Bacovia(1881-1957) a fost un scriitor romn format la
coala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume
de versuri i proz scrise n baza unei tehnici unice n
literatura romn, cu vdite influene din marii lirici moderni
francezi pe care-i admira.
George Andone Vasiliu(numele de natere al poetului) s-a
nscut n casa comerciantului Dimitrie Vasiliu i a Zoei
Vasiliu.Pseudonimul Bacovia este inspirat din limba latin,
Bachus via" (Calea lui Bachus") i de denumirea oraului su
natal, Bacu.
De-a lungul copilariei si adolescentei,acesta isi dovedeste inclinatia catre arta:
se dovedete foarte bun executant la vioar i la alte instrumente din orchestra
colii, se evideniaz la gimnastic ,iar in 1899 obine premiul I pe
ar la concursul Tinerimii romne pentru "desen artistic de pe natur.

Opera
Conform criticii literare,cel mai reprezentativ volum de versuri
care atesta prezenta simbolismului este cel cu care Bacovia a
debutat, Plumb.
Desi el este cunoscut drept un poet simbolist,criticii sustin si
prezenta altor curente in operele sale, precum
modernismul,suprarealismul,expresionismul sau
existentialismul,intalnite in volumele Scntei
galbene sau Comedii n fond.

Poezia Plumb
Poezia Plumb a aprut n fruntea volumului de debut cu acelai nume, din 1916.
Apartenenta la simbolism este evidenta datorita elementelor specifice : utilizarea simbolurilor,tehnica
repetitiei, valorificarea cromaticii, ipostaza tragica a eului liric.
Tematextului este condiia poetului ntr-o lume ostil, sufocant, apstoare,
dominat de obiecte. Din aceast lume nu se poate evada i nu exist refugii
salvatoare.
Lanivel stilistic, se remarc prezena simbolului central plumb, asociat
metaforelor: flori de plumb, coroanele de plumb, aripile de plumb i
expresivitatea epitetului amorul meu de plumb. Cuvntul plumb, format dintr-o
vocal nchis si dou consoane grele, se repet de 6 ori n text i sugereaz un
spaiu nchis, o stare de angoas, apsare i imposibilitatea eului liric de a evada.
Spaima existenial este amplificat de frecvena termenilor din cmpul semantic
al morii sicrie,coroane,funerar. Muzicalitatea versurilor este realizata prin rima cu
sonoritate surd, verbe la imperfect si verbe cu sonoritate strident: scriau,
strig.
In concluzie,poezia Plumb se inscrie in lirica simbolista prin respectarea principiilor acestui curent.

George Bacovia
Poezii

Gri
Plns de cobe pe la geamuri se opri,
Si pe lume plumb de iarn s-a lsat;
I-auzi corbii! -mi-am zis singur...si-am oftat;
Iar n zarea grea de plumb
Ninge gri.
Ca si zarea, gndul meu se nnegri...
Si de lume tot mai singur, mai barbar, Trist, cu-o pan mtur vatra, solitar...
Iar n zarea grea de plumb
Ninge gri.

Poetul realizeaz o coresponden ntre planul exterior al naturii i cel


interior, folosindu-se de o comparaie: ca i zarea, gndul meu se
nnegri... Epitetele de plumb i gri contureaz un univers apstor
care amplific sentimentul de singurtate. Culoarea, de obicei alb a
zpezii capt nuane ntunecate. Strofa are o structur asemntoare
cu prima, ceea ce ne ndreptete s evideniem caracterul simetric al
poeziei.
Titlul poeziei "Gri" este n relaie evident cu ntreaga poezie,
sugernd o stare general de apsare, de tristee, de monotonie;
aceast stare este dat de sensurile cuvntului, de culoarea pe care o
reprezint. Este o repetare obsesiv a ideii exprimate n "Plumb", dar i
n toat lirica bacovian .

Tacere ... e toamna in


cetate ...
Ploua ... si numai ploaia da
cuvant E pace de plumb, e vant si pe
vant
Grabite trec frunzele liberate.

Da drumu, e toamna in cetate


Inreg pamantul pare un
mormant ...
Ploua ... si peste targ, duse de
Deschide, da drumu-adorato, vant,
Grabite, trec frunzele liberate.
Cu crengi si foi uscate am
venit;
In targ, o fata trista a murit, Si-au dus-o pe ploaie, si-au
ingropat-o ..

Note de
toamna

Poezia Note de toamna de GEORGE BACOVIA a fost


publicata in revista Romanul literar", 24 decembrie 190. A
fost inclusa in volumul Plumb (1916). Discursul liric
bacovian mizeaza pe insumarea de note transcriind ipostaze
ale unui univers in rapida transformare.
Cosmosul preia ceea ce este specific omului. Element al
acvaticului, ploaia tinde sa devina dominanta, substituindui-se omului. Din alt punct de vedere, este aici evident un
transfer dinspre uman spre naturalul care incepe el insusi sa
se metamorfozeze (de aici motivarea personificarii).
In ipostaza ei de liniste si de posibila impacare la nivelul
rascoalei" elementelor (In jur era asa rascoala), ,pacea
trebuie in mod obligatoriu sa fie de plumb", stabilizata,
fixata prin plumbul ca principiu al eternitatii.

Snge, plumb, toamn

ncet prin ploaia trist


Un piept curbat de tuse
Cu snge n batist
Pe dup col se duce,
ncet prin ploaia trist.
Tot plumbul ud al ceii
Pe urm-i se abate,
Prin gangurile pieii
i-n frunzele uscate,
Tot plumbul ud al ceii.
E snge, plumb i toamn.
Cu negru bra de pace
O crac tot m-ndeamn
Lugubr i tenace.
E snge, plumb i toamn.

Aici,Tot plumbul ud al cietii


construieste o atmosfera
grea , mohorata ce domina tot
in jurul eiPare sa o
impietreasca si sa ii ofere o
eternitate sumbra.
Inca din titlul poeziei, toamna
si sangele sunt asociate
plumbului.
Incarcat de plumb, sangele
pare sa opreasca totul si sa
stagneze o vesnicie,sa curme
viata celui care sufera,caci
numai asa isi poate regasi
linistea

Concluzii

Simbolismul este un curent literar aparut la finele secolului XIX prin prisma poetului
Jean Moreas.
In comparatie cu celelalte curente literare,simbolizmul romanesc se sincronizeaza cu
cel european,dar nu evita sa isi lase amprenta asupra lui . Alexandru Macedonski este
cel care incurajeaza toate scrierile diferite de cele existente pana atunci.El nu reuseste
sa construiasca in operele sale un simbolism curat din cauza excesului de explicatii ce
inlatura misterul simbolistic.
George Bacovia este cel care reuseste sa impresioneze cu arta sa,initial este considerat
un poet minor de catre critica romaneasca,dar va fi treptat recunoscut ca fiind cel mai
mare poet simbolist roman si unul dintre cei mai importanti poeti din poezia romana
moderna.
Prima poezie a acestuia din volumul cu acelasi nume,Plumb ,este considerata a fi
cea mai buna creatie a sa in ciuda tuturor conceptiilor asupra faptului ca un scriitor se
perfectioneaza spre sfarsitul cariei sale si nu ca regreseaza de la debut.
Bacovia pare sa aibe o admirate deosebita pentru cuvantul plumb deoarece acesta il
foloseste in numeroase poeme cu scopul de a crea o imagine sumbra,apasatoare si
inchisa.
Simbolismul este un curent literar deosebit prin amploarea si complexitatea lui ce ofera
o noua viziune asupra vietii si a mortii in literatura europeana,dar si in cea romaneasca.