8C Manual

Ministerul Educației și Cercetării
Bartolf Hedwig
LIMBA si
,
LITERATURA ROMÂNĂ
, cu predare
pentru ,scolile ,si sectiile
în limba maghiara
clasa a VIII-a
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației și Cercetării.
Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei și Cercetării

cu nr. 4109/10.04.2020 și este realizat în conformitate cu programa școlară
aprobată prin Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3393
din 28.02.2017 şi se distribuie gratuit elevilor.
116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

BARTOLF HEDWIG
LIMBA ȘI
LITERATURA ROMÂNĂ
clasa a VIII-a
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Numele elevului care Anul Starea manualului*
Anul a primit manualul Clasa Şcoala şcolar la primire la returnare
1.
2.
3.
4.
* Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfăcător, deteriorat.
Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HEDWIG, BARTOLF
Limba şi literatura română pentru şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară:
manual pentru clasa a VIII-a / Bartolf Hedwig - Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică, 2020
ISBN 978-606-31-xxxx-x
811.135.1
821.135.1.09
© E.D.P. 2020. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Didactice şi Pedagogice, Bucureşti.
Orice preluare, parţială sau integrală, a textului sau a materialului grafic din această lucrare se face numai cu acordul scris
al editurii.
© Bartolf Hedwig
EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:

Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, Bucureşti • prin poştă, pe adresa editurii
Tel.: 021.315.38.20 • prin e-mail: comenzi@edituradp.ro
Tel./fax: 021.312.28.85 comercial@edituradp.ro
e-mail: office@edituradp.ro • prin telefon/fax: 021.315.73.98
www.edituradp.ro
Redactor: Valentina Jercea

Tehnoredactor: Cati-Narcizia Lupu
Coperta: Mădălina Mogoșeanu
Referent universitar: Brozbă Gabriela-Anidora

Referent preuniversitar: Bors Kinga
Număr de plan: xxxx/2020
Tipărit la Regia Autonomă Monitorul Oficial
2
Cuprins
Nr.pagină
Unitatea Gala Galaction. Jurnalul. Proverbul. Maxima. Interviu despre prietenie cu scriitoarea Carmen Firan. 7 ‒ 22
de învățare nr. 1: Index de autori. Catalogul monedelor. Verbul: Clasificarea verbelor. Modurile verbului. Timpurile
Prietenia verbului. Verbul în propoziție. Locuţiunile verbale.
1.1; 2.3, 2.4; 4.5; 5.2 Testați-vă cunoștințele!
Unitatea Bunica, B. Ștefănescu Delavrancea. Nu mă voi întoarce. Cazurile substantivului. Povestea celei 23 ‒ 40
de învățare nr. 2: mai vechi case țărănești din România. Funcţiile sintactice ale substantivelor. Ghimpii, L. Blaga.
Vremuri Epitetul. Metafora. Testați-vă cunoștințele!
1.5; 2.5; 3.7; 4.3, 4.4, 4.5
Unitatea Ştefan Luchian. Istoria studiourilor cinematografice româneşti. Papagalul şi celelalte păsări, Gr. 41 ‒ 57
de învățare nr. 3: Alexandrescu. Textul argumentativ. Pronumele negativ. Pronumele nehotărât. Pronumele în
Universul artei propoziție.
1.3; 2.2, 2.4; 3.2; 4.1, Testați-vă cunoștințele!
4.2; 5.2
Unitatea Pintea Viteazul. Conținutul baladei „Pintea Viteazul”. Balada. Arhaismele. Regionalismele. 58 ‒ 74
de învățare nr. 4: Neologismele. Pleonasmul. Adverbul: Gradele de comparație ale adverbului. Locuțiunea
Pintea adverbială. Funcțiile sintactice ale adverbului și ale locuțiunilor adverbiale. Pintea. Măsura.
1.1; 2.4; 3.5, 3.6; 4.4; 5.1 Rima. Tipuri de rimă. Testați-vă cunoștințele!
Unitatea Limba română. Numeralul. Prietenia dintre Octavian Goga (1881-1938) și Endre Ady (1877-1919). 75 ‒ 93
de învățare nr. 5: Prepoziţia. Calcul lingvistic. Lacul, O. Goga. Discursul liric.
Limbi și vorbitori Eu vin de la malul râului Gange, Endre Ady.
1.4; 2.3; 3.1, 3.6; 4.2, Testați-vă cunoștințele!
4.5; 5.1, 5.3
Recapitulare (I) Unitățile de învățare nr. 1-5 94 ‒ 97
Unitatea Umbra pierdută, C. Firan. Au sosit cocorii, C. Petrescu. Conjuncţia. Locuţiunile conjuncţionale. 98 ‒ 113
de învățare nr. 6: Lacul, M. Eminescu. Eul liric. Împrumuturile din/în limba română în/din limba maternă. Alte
Departe împrumuturi. Ceauşescu, un bun subiect de teatru.
1.2; 2.1, 2.2, 2.5; 3.1, Cât de departe, Holograf.
3.3; 4.1, 4.5; 5.3 Testați-vă cunoștințele!
Unitatea Interviu cu scriitoarea Irina Binder. Coeziunea sintactică. Scopul comunicativ. Cărți pentru 114 ‒ 131
de învățare nr. 7: adolescenți recomandate de Bill Gates. Regele alb, Gy. Dragomán. Propoziții relative și
Bucuria lecturii conjuncționale. Articolul de opinie. Dar eu cine sunt?, A. Cibotariu. Mijloace de îmbogăţire a
1.2, 1.3; 2.4; 3.4, 3.7; vocabularului. Mioriţa. Alegoria. Coerența semantică.
4.1, 4.3; 5.2 Testați-vă cunoștințele!
Unitatea Uliana, Pavel Dan. Mănăstirea Dealu. Articolul demonstrativ. 132 ‒ 148
de învățare nr. 8: De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi la ora 12?. Funcţiile sintactice ale adjectivului
Oameni și fapte şi ale locuţiunilor adjectivale. Peștera Urșilor. János Bolyai–matematicianul care a revoluţionat
1.1, 1.5; 2.6; 3.5; 4.5 geometria. Monologul argumentativ. Paronimele. Testați-vă cunoștințele!
Unitatea Nadia Comăneci. Complementul direct. Istoria tricoului, cel mai popular obiect vestimentar. 149 ‒ 164
de învățare nr. 9: Complementul indirect. Ladislau Bölöni. Dinamica vocabularului. Inteligența și sportul.
Sportul Testați-vă cunoștințele!
1.1; 2.3, 2.5; 3.5; 4.4; 5.3
Unitatea Puterea copilăriei, L. Tolstoi. Amintiri: o mașină de scris, un aparat foto și o tablă de șah, L. Relea. 165 ‒ 181
de învățare nr. 10: Interjecţia. Concordanţa timpurilor. Castelul Peleş. Contextualizarea și recontextualizarea. Oina.
Amintiri Ciobănescul Mioritic.
1.2, 1.3; 2.6; 3.1; 4.3; 5.1 Testați-vă cunoștințele!
Recapitulare (II) Unitățile de învățare nr. 6-10 182 ‒ 185
Test recapitulativ 186 ‒ 188
Rezolvarea testelor 189
Tabelul 1. Părţile de propoziţie (sistematizare) 189
Tabelul 2. Tipuri de discursuri (sistematizare) 190
Bibliografie 191
Cheia exercițiilor și testelor 192 ‒ 196
4
Prezentarea manualului
Bine ai venit la întâlnirea cu manualul de Limba și literatura română, elaborat pentru elevii școlilor și secțiilor cu predare în
limba maghiară! Suntem convinși că vei putea folosi cu ușurință acest manual.
Acest manual cuprinde zece unități de învățare, cu teme de interes pentru tine și pe care sperăm că le vei agrea.
O unitate de învățare cuprinde, la rândul ei, texte, exerciții, explicații și un test, la sfârșitul unității de învățare. Pentru a te
descurca mai ușor, am notat exercițiile și sarcinile de lucru de la 1 la n, deci într-o unitate de învățare va exista, de exemplu, un singur
exercițiu cu numărul 15. Dorim ca în cadrul orelor de limba și literatura română să înveți să asculți, să înțelegi ceea ce ai ascultat, să
citești, să înțelegi ceea ce ai citit, să vorbești corect, să îți exprimi părerea în legătură cu anumite aspecte legate de viața ta, să scrii,
să cânți, să reții cât mai multe cuvinte și structuri noi, să le folosești corect, să aplici ceea ce ai înțeles, să descoperi și să creezi lucruri
noi, adică să comunici și, nu în ultimul rând, să te simți bine, să fii activ, să te implici, să te testezi, să te pregătești cât mai bine, să te
joci și să te distrezi. La sfârșitul fiecărei unități de învățare ai posibilitatea de a-ți testa cunoștințele.
Multitudinea de exerciții de comunicare și scurtele explicații te vor ajuta să-ți însușești limba română, în cele patru ore de
studiu pe săptămână. Conținuturile propuse promovează prietenia, respectul, empatia, bunătatea, toleranța, valorile culturale ale
celor două culturi (română și maghiară) și dorința de conviețuire pașnică. Pentru aprofundarea noilor cunoștințe, am elaborat un
număr suficient de exerciții și sarcini de lucru variate, accentul deplasându-se de la asimilarea și memorarea conceptelor spre
aplicarea comunicativ-funcțională, utilă pentru dezvoltarea personalității tale și pentru viață.
Mult succes!
Apasă pe pentru a vedea un film
Apasă pe pentru a mări o imagine
Apasă pe pentru a rezolva exerciții
5
COMPETENȚE GENERALE. COMPETENȚE SPECIFICE
1. Receptarea textului oral în diverse situații de comunicare

1.1. Compararea informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din texte orale, în care
apar diferite coduri de comunicare
1.2. Identificarea semnificației/ semnificațiilor unor enunțuri, în funcție de particularitățile comunicării orale
1.3. Identificarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale și fonetice în procesul de comunicare
1.4. Identificarea elementelor specifice limbii române, comparativ cu limba maternă, în receptarea textelor de
diverse tipuri, monologate sau dialogate
1.5. Manifestarea respectului și a toleranței față de ideile și de punctele de vedere ale
interlocutorului/interlocutorilor care utilizează diferite coduri de comunicare
2. Producerea textului oral în diverse situații de comunicare

2.1. Folosirea sensurilor multiple ale cuvintelor/sintagmelor în contexte variate
2.2. Rezumarea unor texte cu grade diferite de dificultate
2.3. Prezentarea unor informaţii, idei şi puncte de vedere în texte diverse, oferind detalii semnificative și exemple
relevante
2.4. Corelarea achizițiilor lexicosemantice cu structurile morfosintactice ale limbii române, în situații de
comunicare diferite
2.5. Participarea la interacțiuni verbale, pe o temă la alegere, respectând elementele de specificitate: intonație,
accent, sunete specifice limbii române, topică
2.6. Manifestarea respectului și a toleranței față de ideile și punctele de vedere ale interlocutorului/interlocutorilor
care utilizează diferite coduri de comunicare, în interacțiunea directă sau în cea mediată
3. Receptarea textului scris de diverse tipuri

3.1. Recunoaşterea structurilor logice în care sunt organizate informaţiile într-unul sau mai multe texte
continue/discontinue/ multimodale
3.2. Identificarea semnificației unor cuvinte și sintagme, pe baza relației dintre diverse coduri de comunicare
3.3. Identificarea temei şi a ideilor principale și secundare din texte continue/discontinue/ multimodale, prin
punerea în relaţie a diverselor părți ale textului3.4. Diferențierea tipurilor de comunicare artistică/nonartistică
în texte diverse
3.4. Diferențierea tipurilor de comunicare artistică/nonartistică în texte diverse
3.5. Identificarea corectitudinii grafice, lexicosemantice, morfosintactice și de punctuație, în texte
continue/discontinue/ multimodale
3.6. Identificarea rolului fenomenului de transfer din/în limba română în/din limba maternă, în receptarea unor
texte continue/discontinue/ multimodale
3.7. Manifestarea atitudinii față de practicile de lectură: lectură de informare sau lectură de plăcere
4. Redactarea textului scris de diverse tipuri

4.1. Compararea răspunsurilor și a punctelor de vedere exprimate, pe teme diverse, care actualizează tipuri de
comunicare artistică/nonartistică
4.2. Redactarea unui text, cu subiect la alegere, pe baza structurii narative, descriptive, explicative, adecvate unei
situații de comunicare
4.3. Realizarea unor texte multimodale în format electronic, pe teme date, pentru a fi prezentate în faţa colegilor
4.4. Corelarea achizițiilor lexicosemantice cu structurile morfosintactice ale limbii române, în elaborarea de texte
narative, descriptive, explicative
4.5. Manifestarea preocupării pentru originalitate
5. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în contexte culturale și sociale diverse
5.1. Recunoașterea multilingvismului în contexte socioculturale diverse
5.2. Identificarea valorilor promovate în tradițiile și obiceiurile din cultura română, maternă și universală
5.3. Asumarea atitudinii de empatie față de diversitatea lingvistică și culturală, față de valorile promovate în
contexte culturale și sociale diverse
6
UNITATEA
I Prietenia
1. Observați imaginile. Descrieți, pe scurt, ce înfățișează fiecare imagine.
Sfânta Scriptură Chișinău Mănăstirea Agapia
2. Priviți norul de cuvinte de alături și faceți presupuneri în legătură

cu textul pe care urmează să-l studiați:
a. Despre ce autori va fi vorba în text?
b. Care sunt cuvintele care aparțin câmpului lexical „religie”?
c. Cum se mai numește Biblia?
d. În ce condiții poate să rămână un elev repetent?
e. Ce locuri de pelerinaj cunoașteți?
3. Ascultați textul „Gala Galaction” de două ori. Rezolvați

exercițiile.
a. Pe care dintre termenii următori i-ați auzit:
români sau romani, şase decenii sau şapte decenii, exegeza sau exagerat, corigent sau repetent, tânăra
studentă sau tânărul student, i-a deschis calea sau i-a închis calea, fiul preotului sau fiica preotului?
b. Enumerați denumirile geografice din textul audiat.
4. Citiți textul:
Gala Galaction
Gala Galaction a fost preot, scriitor, traducător, teolog, nuvelist, profesor, eseist şi jurnalist. Şi-a
împărţit cei 82 de ani de viaţă între iubirea pentru Dumnezeu, dragostea pentru profesia de dascăl şi pasiunea
pentru cultură. A tradus pentru români Sfânta Scriptură. Timp de şase decenii a fost prieten cu Tudor Arghezi.
A renunţat la ideea de a se călugări, după ce s-a îndrăgostit.
Pe numele său adevărat, Grigore Pişculescu, cel cunoscut astăzi în literatură drept Gala Galaction, a
avut un destin special. S-a născut în data de 16 aprilie 1879, în satul Dideşti din județul Teleorman. A fost
7
primul fiu al familiei Nicolae Pişculescu. Tatăl se trăgea dintr-o familie bogată de macedoni, iar mama era
fiica preotului Constantin Ostreanu, parohul bisericii Sf. Teodor, din Roșiorii de Vede. Se spune că mama a
fost cea care l-a apropiat de biserică şi i-a deschis calea către Dumnezeu.
După şcoala generală, pleacă la Bucureşti şi se înscrie la Liceul „Sfântul Sava” unde îl cunoaşte pe Tudor
Arghezi, cel care i-a rămas alături de-alungul a şase decenii de prietenie. Prietenia dintre cei doi a fost una foarte
strânsă. Gala Galaction a rămas, intenţionat, repetent în liceu ca să poată fi coleg cu bunul său prieten Tudor
Arghezi, care era mai mic cu un an. În liceu, descoperă literatura şi are primele încercări literare.
Se înscrie la Facultatea de Litere şi se îndreaptă către o carieră didactică. După primul an de studenţie,
face un pelerinaj la mănăstirile din Moldova şi este fascinat de viaţa monahală. După vacanţă, cu gândul la
preoţie, abandonează Facultatea de Litere şi se înscrie la Teologie. Decide să devină preot, spre uimirea
apropiaţilor care îi prevedeau o strălucită carieră didactică sau literară.
Se spune că, într-un pelerinaj la Mănăstirea Neamţ, Grigore Pişculescu a văzut scris pe un perete
numele Galaction şi aşa s-a ales cu pseudonimul cunoscut astăzi. Tânărul student avea intenţia de a se
călugări, iar „Galaction” ar fi trebuit să fie numele de călugăr. Destinul său a luat însă o întorsătură ciudată
după pelerinajele la mănăstiri. Într-o vizită la Mănăstirea Agapia, însoţit de Nicolae D. Cocea, o cunoaşte pe
verişoara acestuia, Zoe Marcoci. Între Gala Galaction şi „surioara Zoe” se înfiripă o iubire.
La vârsta de 43 de ani, Grigore Pișculescu este hirotonit
preot. Mai târziu, între anii 1922 și 1926, a activat ca misionar în
Arhiepiscopia Bucureştilor. A fost profesor titular la Catedra de
Introducere şi Exegeza Noului Testament de la Facultatea de
Teologie din Chişinău (1926 – 1941), devenind mai târziu
decanul acesteia. După anul 1941, el se întoarce în Bucureşti,
unde este numit profesor la catedra de Exegeza Vechiului
Testament, la Facultatea de Teologie, până în anul 1947. În anul
1947, după ce renunţă la postul de profesor universitar,
părintele Galaction este ales vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor
din România şi membru al Academiei Române.
Ca teolog, părintele Galaction a publicat un număr impresionant de articole religioase, conferinţe şi
predici în presa vremii. În acest domeniu, cel mai mare merit al lui Gala Galaction rămâne traducerea Sfintei
Scripturi în limba română. Traducerea s-a dovedit o muncă titanică care a durat între anii 1928 și 1934, pe
vremea când era profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău.
Opera sa de prozator cuprinde, în principal, nuvele şi povestiri. Printre cele mai cunoscute se numără:
„Clopotele din Mănăstirea Neamţu“ (1916), „De la noi la Cladova“ (1924), „Caligraful Tertiu“ (1929), „Nuvele
şi schiţe“ (1934) şi romane: „Roxana“ (1930), „Papucii lui Mahmud“ (1932), „Doctorul Taifun“ (1933),
„La răspântie de veacuri” (1935).
Gala Galaction a lăsat în urmă un amplu jurnal, în trei volume, publicat postum. Jurnalul care
consemnează evenimentele şi trăirile din viaţa preotului scriitor, în perioada 1898 – 1955 este considerat a fi
cea mai amplă scriere memorialistică din literatura română.
Părintele Gala Galaction a murit în anul 1961, la Bucureşti, şi a fost înmormântat, aşa cum a cerut, la
Mănăstirea Cernica.
)
Scurt fragment din „Jurnalul” lui Gala Galaction:
„O chilie în fundul unei mănăstiri este tot ce îmi doresc. Dar nu te întrebi dacă nu cumva o fi vreo chilie
zăbrelită, la Văcăreşti sau la Aiud? Facă-se voia Domnului! Am atâtea păcate de ispăşit, încât un sfârşit
pământesc, în puşcărie sau la zid, ar putea să-mi apară ca un hatâr dumnezeiesc şi ca o micşorare în zapisul
datoriilor mele!”
8
Înţelegeţi cuvintele?
a se înfiripa: a alcătui ceva din elemente puține, disparate sau necorespunzătoare, a încropi
(aici: a lua naștere)
exegeză: interpretare, comentare (aici: interpretare critică a cărților Bibliei)
răspântie: răscruce, intersecție
Tudor Arghezi Colegiul Național „Sfântul Sava”, București
5. Identificați perechile de sinonime.

falsificare, decizie, iubire, hotărâre, întorsătură, destin, final, soartă, răspântie, contrafacere,
dragoste, sfârșit, răscruce, turnură
6. Identificați perechile de antonime.

a accepta, a ieși, prieten, a intra, fals, a înfiripa, sfârșit, a distruge, a se apropia, adevărat, a
renunța, a se îndepărta, început, dușman
7. Completați fragmentul cu termenii potriviți din paranteză.

(avea, luat, trebuit, cunoaşte, scris, însoţit, înfiripă, ales)
Se spune că, într-un pelerinaj la Mănăstirea Neamţ, Grigore Pişculescu a văzut ... pe un perete numele
Galaction şi aşa s-a ... cu pseudonimul cunoscut astăzi. Tânărul student ... intenţia de a se călugări, iar
„Galaction” ar fi ... să fie numele de călugăr. Destinul său a ... însă o întorsătură ciudată după pelerinajele la
mănăstiri. Într-o vizită la Mănăstirea Agapia, ... de Nicolae D. Cocea, o ... pe verişoara acestuia, Zoe Marcoci.
Între Gala Galaction şi „surioara Zoe” se ... o iubire.
8. Finalizați enunțurile, având în vedere informațiile din textul „Gala Galaction”.

a. După şcoala generală, Gala Galaction pleacă ... .
b. După primul an de studenţie face un ... .
c. La vârsta de 43 de ani, Grigore Pișculescu ... .
d. Ca teolog, părintele Galaction a publicat ... .
e. Opera sa de prozator cuprinde ... .
f. Părintele Gala Galaction a murit ... .
9
Mănăstirea Neamț Arhiepiscopia Bucureştilor
9. Menționați verbele la modul indicativ, timpul perfect compus, din textul următor.
Pe numele său adevărat Grigore Pişculescu, cel cunoscut astăzi în literatură drept Gala Galaction, a
avut un destin special. S-a născut în data de 16 aprilie 1879, în satul Dideşti din județul Teleorman. A fost
primul fiu al familiei Nicolae Pişculescu. Tatăl se trăgea dintr-o familie bogată de macedoni, iar mama era
fiica preotului Constantin Ostreanu, parohul bisericii Sf. Teodor din Roșiorii de Vede. Se spune că mama a
fost cea care l-a apropiat de biserică şi i-a deschis calea către Dumnezeu.
10. Precizați diateza verbelor subliniate (activă, pasivă, reflexivă), din următoarele enunțuri.
Se înscrie la Facultatea de Litere şi se îndreaptă către o carieră didactică. După primul an de studenţie
face un pelerinaj la mănăstirile din Moldova şi este fascinat de viaţa monahală. După vacanţă, cu gândul la
preoţie, abandonează Facultatea de Litere şi se înscrie la Teologie. Decide să devină preot, spre uimirea
apropiaţilor care îi prevedeau o strălucită carieră didactică sau literară.
11. Ați înțeles textul „Gala Galaction”? Răspundeți la întrebările de mai jos.
a. Care este numele adevărat al lui Gala Galaction?
b. Care sunt membrii de familie amintiți în text?
c. Cine sunt părinții lui Gala Galaction?
d. Unde și când s-a născut Gala Galaction?
e. În ce perioadă l-a cunoscut pe Tudor Arghezi?
f. Când au loc primele sale încercări literare?
g. Unde merge în pelerinaj după primul an de studenţie?
h. Ce facultate abandonează?
i. Ce rol îndeplinește Gala Galaction în Arhiepiscopia Bucureştilor?
j. Cine este Zoe Marcoci?
k. La ce vârstă Gala Galaction devine preot?
l. În ce perioadă a fost profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău?
m. Ce se întâmplă în cariera sa, în anul 1947?
n. Ce a publicat Gala Galaction, în anii '40, în presă?
o. În ce perioadă a tradus Sfânta Scriptură în limba română?
p. Ce titluri de nuvele și povestiri de Gala Galaction, sunt amintite în text?
q. Care sunt titlurile romanelor publicate de Gala Galaction?
r. Ce conține jurnalul său, publicat postum în trei volume?
s. Unde a fost înmormântat Gala Galaction?
10
Maxima este un enunț formulat concis, exprimând un principiu etic sau o normă de conduită.
 „Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri.”
(John Fitzgerald Kennedy, 1917 – 1963, om politic, preşedinte al SUA)
 „Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să
facă ce trebuie.”
(Nicolae Iorga, 1871 – 1940, istoric, om politic, poet, dramaturg, critic literar)
 „Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei.”
(Jean Paul Sartre, 1905 – 1980, scriitor şi filozof francez)
12. Lucrați în echipe! Discutați maximele de mai sus.

Un mic ajutor:
a. În ce perioadă au fost scrise?
b. Prezentați, pe scurt, fiecare autor: John Fitzgerald Kennedy, Nicolae Ioarga, Jean Paul-Sartre.
c. La cine/la ce se referă fiecare maximă?
d. Discutați: 1. Există drumuri fără obstacole? 2. Există numai prieteni, sau există numai dușmani?
3. Există libertate fără obligații?
e. Care dintre maxime vă place cel mai mult? De ce?
Proverbul este un enunț scurt în care se exprimă metaforic, concis și sugestiv, rezultatul unei
experiențe și care conține o povață, o învățătură. În limba română, cele mai multe proverbe sunt
anonime, provin din înțelepciunea populară.
 Apa trece, pietrele rămân.
 Ascultă tot, dar nu crede tot.
 Așchia nu sare departe de trunchi.
 Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
 Cine se frige cu ciorba, suflă și în iaurt.
 Cine seamănă vânt culege furtună.
 Cine se aseamănă se adună.
13. Discutați despre proverbele de mai sus.

Un mic ajutor:
a. La ce se referă fiecare dintre proverbe?
b. Care este varianta în limba maghiară a acestor proverbe?
c. De ce sunt mereu actuale proverbele?
d. Povestiți o întâmplare trăită sau citită, pornind de la unul dintre proverbele de mai sus.
Gala Galaction Mănăstirea Cernica
11
Citatul este un fragment (scurt), dintr-o lucrare scrisă, reprodus întocmai. De obicei se indică
sursa – autorul, opera. Citatele sunt folosite pentru a ilustra, a întări o idee sau o argumentare.
Citate
 E atât de greu şi de dureros să stai între minte şi inimă şi să te lupţi s-o împaci pe cea din urmă cu
dreptăţile celei dintâi.
 Orice artă, dacă e rodul unui adevărat talent, este artă, dacă nu, – e contrafacere supărătoare. Ai
talent – eşti artist; n-ai, lasă-te de poezie şi apucă-te de altceva mai pe potriva ta.
 Banii sunt totdeauna binecuvântaţi, când îi foloseşti la fapte bune.
 Trebuie învăţătură pentru toată lumea. După cum pâinea, haina, drumul de fier sunt pentru toată
lumea, aşa să fie şi cartea şi biblioteca.
Gala Galaction, Jurnal
14. Discutați despre citatele din „Jurnal” de Gala Galaction.

a. La ce se referă „mintea” şi „inima”? De ce este nevoie de talent în artă? Cum trebuie folosiți banii?
De ce este nevoie de școală?
b. Unde se folosesc citatele?
c. Care dintre citate vă place cel mai mult? De ce?
d. Scrieți o compunere, de 80-100 de cuvinte, pornind de la citatul care v-a plăcut cel mai mult.
Jurnalul este o specie a genului autobiografic ce conţine însemnări zilnice ale unei persoane
despre anumite evenimente legate de viața sa.
15. Citiți fragmentul din „Jurnal” de Gala Galaction, apoi răspundeți la întrebări.
„O chilie în fundul unei mănăstiri este tot ce îmi doresc. Dar nu te întrebi dacă nu cumva o fi vreo chilie
zăbrelită, la Văcăreşti sau la Aiud? Facă-se voia Domnului! Am atâtea păcate de ispăşit, încât un sfârşit
pământesc, în puşcărie sau la zid, ar putea să-mi apară ca un hatâr dumnezeiesc şi ca o micşorare în zapisul
datoriilor mele!”
a. Ce își dorește autorul?
b. Ce înțelege prin „chilie zăbrelită”?
c. Din ce ar consta „hatârul” dumnezeiesc?
d. Care sunt termenii religioși?
e. Ce stare sufletească avea autorul?
Interviul este o convorbire între o personalitate politică, culturală etc. și un jurnalist (reporter). Rolul
reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Interviul
poate fi construit pentru a reliefa un portret sau poate fi interesant prin opinii, idei, lămurirea unei atitudini.
Textul interviului poate fi publicat (în presă sau în volum) sau difuzat la radio sau televiziune.
12
16. Citiți interviul.
Interviu despre prietenie cu scriitoarea Carmen Firan
Carmen Firan: „Eu sunt rezultatul prieteniilor mele.”

Odilia Roșianu: Cum ai defini prietenia? De ce crezi că te-au
influențat atât de mult prieteniile clădite de-a lungul vieții de până
acum?
Carmen Firan: Suntem fiecare din noi înconjurați de mulți
oameni inteligenți, talentați, plăcuți în societate, cu care ne simțim
bine la evenimente sau la petreceri, dar prietenii sunt cei care mai
rămân cu tine și după ce luminile s-au stins, au obosit toți și au plecat
acasă. Prietenii sunt cei pe care îi poți suna duminica să te ajute să
muți mobila… sau cărora le poți destăinui un lucru rușinos fără să-ți
fie rușine.
Se spune că familia ți-e dată, iar prietenii ți-i alegi. Eu cred că și prietenii, cumva, ne sunt dați. După
sufletul și mintea noastră. Cu un prieten poți vorbi uneori despre lucruri pe care nu-ți vine să le împărtășești
vreunui membru de familie. Sau cu ei poți să taci fără să te simți vinovat. Prietenul nu e doar camarad, ci și
un terapeut. Te ferește de singurătate și depresii. Cineva mi-a spus odată că are un prieten atât de bun, încât
sigur unul dintre ei va vorbi la înmormântarea celuilalt.
Prietenia nu se cântărește și nu se măsoară. E situată în afara timpului fizic.
Cum eu sunt plecată din România de aproape 18 ani, am prieteni noi în America, dar și din prima viață,
pe care îi văd o dată pe an sau la câțiva ani, la revenirile în țară. Totul decurge simplu. Dau un telefon, spun
că am ajuns, și ei mă întreabă: Ne vedem mâine? Unde? La ce oră? De parcă ne-am fi despărțit ieri. Iar discuția
se leagă la fel, de acolo de unde o lăsasem cu un an sau doi în urmă.
Carmen Firan (născută la 29 noiembrie 1958, la Craiova) este o poetă, romancieră, autoare de proză
scurtă, jurnalistă și dramaturgă, stabilită în New York. A publicat douăzeci de cărți de poezie, romane, eseuri
și nuvele. Scrierile ei apar în traducere în numeroase reviste literare și în diverse antologii din Franța, Israel,
Suedia, Germania, Irlanda, Polonia, Canada, Marea Britanie și S.U.A.
17. Completați termenii cu literele potrivite.

Se spun_ că famili_ ți-e dat_, iar prieteni_ ți-i aleg_. Eu cre_ că și prieteni_, cumv_, ne sun_ daț_. Dup_
sufletu_ și minte_ noastr_. Cu un priete_ poț_ vorb_ uneor_ despr_ lucrur_ pe car_ nu-ți vin_ să le
împărtășeșt_ vreunu_ membr_ de famili_. Sau cu ei poț_ să tac_ făr_ să te simț_ vinova_. Prietenu_ nu e
doa_ camara_, ci și un terapeu_. Te fereșt_ de singurătat_ și depresi_.
18. Precizați forma următoarelor verbe pentru modul infinitiv.

stins, ajuns, se leagă, lăsasem, ferește, să muți, despărțit, va vorbi, să ajute, au obosit
19. Recitiți interviul cu scriitoarea Carmen Firan. Alegeți termenul corect.

a. „Prietenii sunt cei care mai rămân cu tine și după ce luminile s-au ..., au obosit toți și au plecat
acasă.” (aprins/stins/adormit)
b. „Prietenii, cumva, ne ... dați.” (sunt/au/fiind)
c. „Prietenul nu e doar ..., ci și un terapeut.” (cămașă/cămară/camarad)
d. „Prietenul te ... de singurătate.” (ferește/plătește/crește)
e. „Prietenia nu se .... și nu se măsoară.” (cântărește/clădește/construiește)
13
f. „Cu un prieten poți vorbi uneori despre lucruri pe care nu-ți vine să le ... vreunui membru de
familie.” (împarți/împreună/împărtășești)
g. „Prietenii sunt cei pe care îi poți ... duminica să te ajute să muți mobila.” (suna/schimba/semna)
h. „Eu sunt ... prieteniilor mele.” (rezumatul/rezultatul/rezematul)
20. Răspundeți la întrebări.

a. Unde trăiește Carmen Firan?
b. Ce își alege omul: familia sau prietenii?
c. Ce face dacă dorește să se întâlnească cu prietenii?
d. De ce se poate conta pe un prieten?
e. Ce se poate discuta cu un prieten?
f. În ce țări au apărut traducerile scrierilor ei?
21. Scrieți un text despre prietenie, de 80-100 cuvinte, pornind de la imaginea de mai sus și de la
următoarea maximă: „Prietenul sigur în împrejurări nesigure se cunoaște.” (Marcus Tullius Cicero).
22. Gândește-te la trei prieteni/prietene.

a. Desenează câte un emoticon pentru fiecare dintre ei/ele și spune de ce l-ai ales tocmai pe acela!
b. Precizează care dintre prietenii tăi/prietenele tale și-ar petrece vacanța cu tine.
c. Povestește despre un mic gest pe care prietenul tău/prietena ta l-a făcut pentru tine, respectiv pe
care tu l-ai făcut pentru el/ea.
d. Scrie-i un e-mail, de 30-40 de cuvinte, prin care îți exprimi admirația/recunoștința față de el/ea.
23. Discutați despre prieteniile de pe site-urile de socializare.

a. Ce rol au site-urile de socializare?
b. Câți prieteni ai pe site-ul de socializare?
c. Cât de frecvent postezi fotografii, informații, comentarii
despre tine pe site-ul de socializare?
d. Ce fel de prieteni falși pot apărea pe site-ul de socializare?
e. Din ce motive ești prezent/prezentă pe site-ul de socializare?
f. Din ce motive ai renunța să fii prezent pe site-ul de socializare?
24. Lucrați în echipe! Realizați o campanie de informare despre navigarea în siguranță pe internet.
Campania poate să cuprindă dezbateri pe această temă cu elevi dintr-o clasă paralelă sau cu elevi din clasele
mai mici, precum și realizarea de pliante cu niște sfaturi pentru elevi.
14
25. Lucrați în perechi! Realizați interviuri cu profesorii, părinții sau prietenii voștri. Formulați întrebările în
cadrul orei de limba și literatura română. Prezentați cele mai interesante interviuri în fața clasei.
26. Observați indexul de mai jos, apoi discutați având în vedere următoarele întrebări.
a. Ce fel de nume conține indexul?
b. În ce ordine sunt așezate numele?
c. Care dintre autori sunt străini?
d. Pe care autori îi cunoașteți?
e. Operele căror autori le-ați studiat la școală?
 Completați indexul cu alți autori, de exemplu, cu autori maghiari.
Index de autori
A D N
Alecsandri, Vasile Delavrancea, Barbu Ștefănescu Negruzzi, Costache
Alexandrescu, Grigore
Andersen, Hans Christian E P
Arghezi, Tudor Eminescu, Mihai Petrescu, Camil
Petrescu, Cezar
B G Preda, Marin
Bacovia, George Goga, Octavian
R
Blaga, Lucian Grimm, Frații
Rebreanu, Liviu
C I
S
Caragiale, Ion Luca Ispirescu, Petre
Sadoveanu, Mihail
Christie, Agatha Istrati, Panait Slavici, Ioan
Coșbuc, George Stănescu, Nichita
Creangă, Ion L
Labiș, Nicolae V
Verne, Jules
M Vlahuță, Alexandru
Macedonski, Alexandru Voiculescu, Vasile
Micle, Veronica
27. Observați următorul „Catalog” (pag. 16). Răspundeți la întrebări.

a. Ce conține catalogul?
b. Care este moneda cea mai valoroasă?
c. Ce informații aflăm despre fiecare monedă în parte?
d. De ce apar în catalog câte două imagini pentru fiecare monedă?
e. Cu ce fel de monede ați completa catalogul?
f. Ce fel de bancnote cunoașteți?
g. Ați văzut monede vechi? Dacă da, ce fel de monede? Unde le-ați văzut?
15
h. Alte observații.
Catalogul monedelor
Ø: diametru, g: gram, mm: milimetru
1 BAN, 2005 – 2017 1 BAN, 2018 –2019

oțel placat cu alamă, 2.4g, ø 16.8mm oțel placat cu alamă, 2.4g, ø 16.8mm
5 BANI, 2005 – 2017 10 BANI, 2018 – 2019

oțel placat cu cupru, 2.81g, ø 18.2mm oțel placat cu nichel, 4g, ø 20.4mm
5 BANI, 2018 –2019 50 BANI, 2005 – 2017

oțel placat cu cupru, 2.81g, ø 18.2mm nichel-alamă, 6.1g, ø 23.75mm
10 BANI, 2005 – 2017 50 BANI, 2018 - 2019
16
oțel placat cu nichel, 4g, ø 20. 4mm nichel-alamă, 6.1g, ø 23.75 mm
28. Realizați un catalog cu fotografii făcute de voi, cu imagini ale:
a. statuilor/busturilor din orașul/județul vostru;
b. instrumentelor muzicale din școala voastră;
c. ceasurilor vechi;
d. telefoanelor vechi;
e. bancnotelor vechi;
f. altor obiecte care vă plac.
Verbul
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă

acţiunea, starea sau existenţa.
Clasificarea verbelor
După capacitatea de a forma predicatul:
 verbe predicative: formează singure predicatul
verbal: Elevul harnic învaţă bine.
 verbe nepredicative: nu formează singure
predicatul; se împart în două categorii:
a. verbe auxiliare (ajută la formarea unor moduri şi
timpuri compuse; nu au înţeles de sine stătător): a avea, a
vrea, a fi.
Verbele auxiliare pot deveni verbe predicative când
au înţeles de sine stătător.
verbul verb auxiliar verb predicativ

a avea Am aflat adevărul. Am multe cărţi.
a vrea Vor afla adevărul. Vor să înveţe.
a fi Dacă aş fi aflat adevărul, te-aş fi ajutat. Sunt acasă.
b. verbe copulative (intră în alcătuirea predicatului

nominal, alături de un nume predicativ): a deveni, a fi,
a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a părea, a
însemna etc.
El a devenit profesor.
Ea este curioasă.
Ei vor ajunge scriitori.
A muncit mult și a ieșit medic.
Eu mă voi face aviator.
Copiii au rămas uimiți de fapta lui.
El părea speriat.
Viața lui a însemnat un exemplu de urmat.
17
Modurile verbului
moduri nepersonale moduri personale

infinitiv: numele unei acţiuni indicativ: o acţiune sigură
(a învăţa; a scrie;) (învaţă, a scris, citea, venise, va şti)
participiu: rezultatul unei acţiuni condiţional-optativ: o acţiune dorită, o condiţie
(învăţat; scris) (ar învăţa, ar fi scris)
gerunziu: o acţiune în desfăşurare conjunctiv: o acţiune realizabilă, posibilă
(învăţând, scriind) (să înveţe, să fi scris)
supin: scopul acţiunii, destinaţia unui obiect (de imperativ: o poruncă, un îndemn, o urare, o rugăminte, un
învăţat; pentru scris) sfat (învaţă! scrie!)
Verbul în propoziție:
Verbele predicative la modurile personale formează singure predicatul unei propoziţii:
 Eu am scris o compunere. (am scris: verb, modul indicativ, timpul perfect compus, funcţia sintactică
de predicat verbal)
 Ai veni în excursie? (ai veni: verb, modul condiţional-optativ, timpul prezent, funcţia sintactică de
predicat verbal)
 Să mă aşteptaţi la gară! (să aşteptaţi: verb, modul conjunctiv, timpul prezent, funcţia sintactică de
predicat verbal)
 Citiţi textul cu atenţie! (citiţi: verb, modul imperativ, timpul prezent, funcţia sintactică de predicat verbal).
29. Completaţi tabelul cu verbele subliniate din text, după model.

„Și fiindcă eram nerăbdător și doream să văd iar pe Huțu cu bățul, m-am dus și după prânz la școală.
Simt și acum adânca dezamăgire ce mă cuprinsese când văzui un alt băiat cu vergeaua…”
Ioan Slavici, Budulea Taichii
Model:
forma verbală din
forma la infinitiv modul timpul persoana numărul
text
eram a fi indicativ imperfect I singular
30. Identificați verbele din următoarele enunţuri şi completaţi tabelul:

„Fostul său stăpân îl luă la masă la el ca să-l mai îndrepte.
E destul să te gândeşti ce poţi face cu banii, ca să şi guşti bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat.”
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Hagi Tudose
Model:
forma verbală conjugarea modul timpul persoana numărul

luă I (a lua) indicativ perfect simplu a III-a singular
18
Locuţiunile verbale sunt grupuri de cuvinte, care conţin în mod obligatoriu un verb, cu sens
unitar şi cu trăsături morfologice şi sintactice specifice verbului.
 a prinde de veste (a afla); a sta pe gânduri (a se gândi);
 a trage pe sfoară (a păcăli, a înșela); a sări calul (a exagera).
Cele mai frecvente verbe întâlnite în locuţiunile verbale sunt:
 a face: a face fețe-fețe (a se zăpăci); a face cale întoarsă (a se întoarce);
 a da: a da de-a dura (a rostogoli)); a da buzna (a năvăli);
 a lua: a-și lua nasul la purtare (a se obrăznici); a lua peste picior (a ironiza);
 a avea: a avea de gând (a se gândi);
 a pune: a pune în vedere (a comunica cuiva o hotărâre); a pune de mămăligă (a greși);
 a băga: a băga de seamă (a observa); a-și băga mințile-n cap (a se cuminți).
Atentie!
O locuţiune verbală se recunoaşte dacă:
 se poate substitui printr-un singur verb (a o lua la fugă: a fugi)
 înţelesul unitar este altul decât sensul fiecăreia dintre componente;
31. Precizați sensul locuţiunilor verbale.

A.
a. a da telefon d. a da un răspuns
a. a-și da cuvântul e. a-şi da silinţa
b. a da o apreciere f. a da citire
c. a da o mână de ajutor
(a răspunde, a telefona, a se strădui, a citi, a promite, a ajuta, a aprecia )
B.
a. a face cadou f. a face o vizită
b. a face copii g. a face lumină
c. a face curte h. a face comandă
d. a face pariu i. a face parte
e. a se face că plouă j. a face de râs
(a aparţine, a dărui, a blama, a comanda, a naşte, a curta, a paria, a ignora, a vizita, a clarifica)
C.
a. a pune pofta în cui e. a pune mâna
b. a pune țara la cale f. a-şi pune în cap
c. a pune în scenă g. a pune la îndoială
d. a pune o întrebare
(administra, a renunța, a ajuta, a regiza, a-şi propune, a nu crede, a întreba)
D.
a. a lua notiţe e. a lua aminte
b. a se lua la harță f. a lua o hotărâre
c. a lua parte g. a lua în primire
d. a lua la cunoştinţă h. a lua apărarea
(a se certa, a apăra, a afla, a participa, a prelua, a nota, a hotărî, a fi atent)
19
32. Alegeţi sinonimul potrivit pentru următoarele locuțiuni verbale. Formulați enunțuri cu cinci dintre
locuțiunile verbale de mai jos.
A.
a. a avea nevoie (a fi necesar/a fi)
b. a avea intenţia (a impresiona/a intenţiona)
c. a avea răbdare (a răbda/a râde)
d. a avea în vedere (a vedea/a considera)
e. a avea bănuiala (a bănui/a bate)
B.
a. a trage un picior (a şchiopăta/a juca)
b. a trage cu urechea (a vedea/a asculta)
c. a trage un şut (a lovi/a fuma)
d. a trage înapoi (a înota/a împiedica)
33. Căutaţi locuţiuni verbale care să conţină verbele „a bate” şi „a sta”.
34. Joc în grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele T, E, S, B, I, L.
Reguli
 Timpul de lucru este de trei minute.
 Se permit cuvinte de cel puțin trei litere.
 Nu se permit substantive proprii.
 Punctajul se calculează în felul următor: Fiecare literă valorează un punct. De exemplu, dacă se
formează trei cuvinte din câte trei litere (9 puncte), un cuvânt din patru litere (4 puncte) și unul din
cinci litere (5 puncte), elevii vor obține 18 puncte, în total.
35. Identificați cuvintele! Ele pot fi citite de la stânga spre dreapta, de la dreapta spre stânga, de sus
în jos și de jos în sus. Veți găsi cel puțin 50 de cuvinte.
J I E V E N I M E N T C
A N I R U T S O P I E H
R T R E C I A N E U R I
A E R A A N L A T R A L
G R E U M D A H E Ă P I
E V G U A E C I I D E E
Z I A R R X I N I M U L
J U R N A L M A M U T E
P Ă T A D T A V O N I V
P R E O T A C Ă T R A A
20
Testaţi-vă cunoştinţele!
1. Citiți textul.
Cu Dragoș m-am împrietenit în clasa șaptea. Mi-a zis că-i place fusta meu. A ajuns să-mi spune despre
cum se schimbase mult dintr-a șasea; de acum vroia să-și lase părul lung, parcă totul devenise mai trist și nu
mai avea atâțea prieteni ca anul trecut. Voia să-şi golească dulapul de tricouri urate, cu mesaje caraghioase
şi copilăreşti – amândoi voiam să creştem. Despre cum îl prinsese maică-sa fumând pe balcon, despre colegii
și tot felul de oameni care îi dizplăceau. Ne vedeam zilnic. Azi râde când ne amintim cum ne stătea părul și
ce muzică ascultam.
A. Identificați greșelile din text( 10 greșeli). Corectați-vă reciproc.
B. Stabiliți dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F).
a. Fata și băiatul s-au împrietenit în clasa a VIII-a. ...
b. Băiatul voia să-și lase părul lung. ...
c. Dragoș avea și în clasa a VII-a aceiași prieteni ca în clasa a VI-a. ...
d. Tricourile sale aveau mesaje drăguțe. ...
e. Odată, Dragoș a fumat pe balcon. ...
(20 de puncte: A. 10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare greșeală identificată;
B. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)
2. Scrie-i profesorului de limba și literatura română un e-mail, de

60-70 de cuvinte, în care îi explici cum înțelegi maxima: „Prietenia înseamnă
un suflet în două trupuri.” (Aristotel).
(20 de puncte: a. unitatea compoziţiei: 1 punct;
b. coerenţa textului: 4 puncte;
c. registrul de comunicare, stilul şi vocabularul
adecvate conţinutului: 8 puncte;
d. respectarea normelor de ortografie: 4 puncte;
e. respectarea normelor de punctuație: 2 puncte;
f. aşezarea corectă a textului în pagină: 1 punct )
3. Completaţi enunțurile, folosind cuvintele din paranteze.

(posta, în, atenţie, personale, poze, persoană, cu, merge, prin, contacte)!
a. Selectează ... mare ... persoanele pe care le adaugi ... lista ta de ... !
b. Nu ... prea multe informaţii ... în profilul vizibil tuturor!
c. Nu trimite ... provocatoare ... intermediul internetului!
d. Nu ... niciodată singur(ă) la o întâlnire cu o ... cunoscută online!
(10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare cuvânt completat corect)
21
4. Citiți fragmentul. Precizați timpul verbelor subliniate.
Se spune că, într-un pelerinaj la Mănăstirea Neamţ, Grigore Pişculescu a văzut scris pe un perete
numele Galaction şi aşa s-a ales cu pseudonimul cunoscut astăzi. Tânărul student avea intenţia de a se
călugări, iar „Galaction” ar fi trebuit să fie numele de călugăr. Destinul său a luat însă o întorsătură ciudată
după pelerinajele la mănăstiri. Într-o vizită la Mănăstirea Agapia, însoţit de Nicolae D. Cocea, o cunoaşte pe
verişoara acestuia, Zoe Marcoci. Între Gala Galaction şi „surioara Zoe” se înfiripă o iubire.
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare precizare corectă)
5. Precizați forma de infinitiv a verbelor

subliniate. Alcătuiți enunțuri cu cele cinci verbe la
modul infinitiv.
Interviul este o convorbire între o
personalitate (politică, culturală) și un jurnalist
(reporter). Rolul reporterului de interviu este să
stabilească un dialog viabil, un mod de
comunicare între el și cititor. Interviul poate fi
construit pentru a reliefa un portret sau poate fi
interesant prin opinii, idei, lămurirea unei
atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui
interviu.
(20 de puncte: 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare infinitiv;
10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare enunț corect)
6. Completaţi tabelul de mai jos cu formele indicate.

Cum eu sunt plecată din România de aproape 18 ani, am prieteni noi în America, dar și din prima viață,
pe care îi văd o dată pe an sau la câțiva ani, la revenirile în țară. Totul decurge simplu. Dau un telefon, spun
că am ajuns, și ei mă întreabă: Ne vedem mâine? Unde? La ce oră? De parcă ne-am fi despărțit ieri. Iar discuția
se leagă la fel, de acolo de unde o lăsasem cu un an sau doi în urmă.
forma la modul conjunctiv, timpul forma la modul condițional-

forma din text
perfect optativ, timpul perfect
(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare formă verbală corectă)
(Total: 100 de puncte)
22
Vremuri
1. Observați imaginile. Care sunt elementele comune? Ce diferențe există între ele? Descrieţi fiecare
imagine.
Augustin Lucici, Gospodărie din Vâlcea Nicolae Grigorescu, Imre Nagy, Prânz
Tânără țărancă torcând
2. Priviți norul de cuvinte din dreapta și faceți presupuneri în legătură cu textul pe care urmează să-l
studiați:
a. Despre ce personaje va fi vorba în text?
b. Care sunt cuvintele care aparțin câmpului lexical „poveste”?
c. Care dintre cuvinte se referă la corpul uman?
d. Precizați câteva aspecte/însușiri referitoare la o persoană
în vârstă.
e. Ce le pot oferi bunicii nepoților?
3. Ascultați textul „Bunica”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea,

de două ori.
Răspundeți la întrebări:
a. Ce culoare are părul bunicii?
b. Frunzele cărui copac sunt amintite în text?
c. Câți meri erau în grădină?
d. Ce făcea pădurea?
e. Cum era poala bunicii?
f. Ce animale sunt amintite în text?
23
4. Citiți textul.
Bunica
de Barbu Ștefănescu Delavrancea
O văd ca prin vis.
O văd limpede, așa cum era. Înaltă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui,
cu gura strânsă.
Cum deschidea poarta, îi săream înainte.
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Turtă dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Și totdeauna sânul ei era plin. Îi
sărutam mâna. Ea-mi dădea părul în sus și mă săruta pe frunte. Ne duceam la umbra
dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă
și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam capul în poala ei.
Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie
albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
– Să spui...
Și niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte
ceva, ea începea să spună, și eu visam înainte.
– A fost odată un împărat mare, mare...
– Cât de mare?
– Mare de tot. Și-și iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Și îi părea rău, îi părea rău că
nu avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n-am copii și nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi dăsfăcea părul în două și mă săruta în creștetul capului.
– Spune, bunico, spune.
– Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și... nu mai putea de părere de rău că nu are copii...
Într-o zi veni la el un moș bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de cocoșat ce era. Și era mic, mic
de tot...
– Cât era de mic?
– Poate să fi fost, așa, cam ca tine.
– Vasăzică, nu era mic, mic de tot...
– Era mic, dar nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: „Măria-ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul,
că nu știi care sunt ramurile unuia și care sunt ale altuia; și când înfloresc nu știi care sunt florile unuia și care
sunt ale altuia; și acești doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac.
– De ce nu legau rod, bunico?
– Știu eu?... Dumnezeu știe...
Era așa de cald... așa de bine în poala bunicii... o adiere îmi răcorea fruntea... norii albi, alunecând pe
cerul albastru, mă amețeau... închideam ochii.
24
Ea spunea, spunea înainte, mulgând repede și ușurel firul lung din caierul de in.
– Și se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă ca merii să facă mere. Unii îl sfătuiau ca să-i ude mereu; și
i-a udat mereu; alții ziceau să le dea mai mult soare; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Într-o zi veni la
împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca mine de zbârcită, și mică, mică, ca tine de mică...
– Ca moșul de mică?
– Da, ca moșul...
– Atunci nu era mică de tot...
– Așa mică de tot nu era. Și zise împăratului: „Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna
Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii
nu leagă rod. Dar să te păzești, măria-ta, că îndată ce te-or simți florile, încep să se miște, să se bată, și multe
se apleacă pe obrajii ei, și ea se deșteaptă, că doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l
preface, după cum o apuca-o toanele, în buruiană ori în floare mirositoare, dar d-acolo nu se mai mișcă”...
– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
– A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor...
Auzisem prin vis.
Și bunica spunea, spunea înainte.
– Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... ș-a luat
o desagă cu merinde și a plecaaat...
– ... ș-a plecaaat...
– Și s-a dus, s-a dus, s-a dus...
– ... s-a dus, s-a dus...
– Până a dat de o pădure mare și întunecoasă...
– ... întunecoasă...
– ... de nu se vedea prin ea. Și acolo și-a legat calul de un stejar bătrân și a pus desagele căpătâi și a
închis ochii ca să se odihnească. Și... pădurea cânta și vorbea, că era fermecată. Și... cum îi aducea șoapte de
departe, de pe unde ea era ca un fum, împăratul adormi, și dormi, și dormi...
Când m-am trezit, bunica isprăvise caierul.
Dar basmul?
Cu capul în poala bunicii, niciodată n-am putut asculta un basm întreg.
Avea o poală fermecată și un glas și un fus care mă furau pe nesimțite și adormeam fericit sub privirile
și zâmbetul ei.
caier: mănunchi (köteg) de lână, de in sau de cânepă care se pune în furcă pentru a fi tors
a tresări: a se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de visare
creștet: punctul cel mai înalt al capului
a încăleca: a urca pe cal
desagă, desagi: traistă formată din două părți care se poartă pe umăr sau pe șa
căpătâi: parte a patului sau a oricărui alt obiect pe care se pune capul
a isprăvi: a ajunge până la capăt, a se sfârși, a se termina
a înfige: a împlânta, a intra, a se fixa
25
caier fus

basm, alimente, voce, a merge călare, desagă, iarbă, a călări, părăsit, poveste, farmec,
buruiană, merinde, traistă, magie, glas, pustiu

bătrân, scurt, a se ridica, departe, întunecoasă, a pleca, a începe, tânăr, a se trezi, a sosi, lung,
a se apleca, a adormi, luminoasă, aproape, a isprăvi
7. Completați enunțurile cu termenii potriviți din paranteze.

(dreagă, dea, facă, veni, sfătuiau, udat, gândi)
Și se ... împăratul ce să facă, ce să ... ca merii să ... mere. Unii îl
... ca să-i ude mereu; și i-a ... mereu; alții ziceau să le ... mai mult
soare; și împăratul a tăiat toți pomii de jur împrejur. Într-o zi ... la
împărat o babă bătrână, bătrână și zbârcită, ca mine de zbârcită, și
mică, mică, ca tine de mică.
8. Asociați substantivele cu adjectivele potrivite.

stejar, pădure, nori, glas, fir, ploaie, împărat, casă, floare
albi, lung, fermecată, mare, bătrân, pustie, albastră, dulce, mirositoare
9. Recitiți textul. Alegeți varianta corectă.

A. Casa ... fără copii e casă pustie.
a. femeii; b. omului; c. împăratului; d. împărătesei.
B. Zâna Florilor ... dincolo de Valea Plângerii.
a. doarme; b. cântă; c. aleargă; d. ascultă.
C. Împăratul ... pe calul cel mai bun.
a. a încălecat; b. a adormit; c. a ajuns; d. a mers.
D. Norii ... alunecau pe cerul albastru.
a. negri; b. mari; c. albi; d. grei.
E. Împărătesei îi părea ... că nu avea copii.
a. bine; b. rău; c. greu; d. ușor.
F. Împăratul și-a legat calul de un ... bătrân.
a. dud; b. tei; c. stejar; d. brad.
G. Baba era bătrână, zbârcită și ...
a. frumoasă; b. tânără; c. mare; d. mică.
H. Împăratul a pus... căpătâi.
a. sacii; b. desagii; c. caii; d. duzii.
26
10. Completați tabelul conform modelului. Folosiți formele verbelor pentru persoana a III-a, numărul
singular.
modul conjunctiv, timpul modul condițional-optativ,
forma din text infinitiv
perfect timpul prezent
aducea a aduce să fi adus ar aduce
a dat
se apleacă
s-a dus
zise
se gândi

a. Care sunt personajele din text?
b. Cum arată bunica?
c. Ce bunătăți primea nepotul, de obicei, de la bunica lui?
d. Cu ce se ocupa bunica?
e. Care este conținutul basmului pe care îl povestește nepotului?
f. De ce nu cunoaște nepotul sfârșitul basmului?
Octav Băncilă, Ciobănaș cu desagă

12. Povestiți conținutul textului „Bunica”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea.
13. Imaginați-vă că aveți un blog. Realizați un portret al bunicii voastre (sau al unei femei pe care o
iubiți/admirați) de 60-80 de cuvinte, pe care să-l puteți posta pe blog. Puteți alătura descrierii fotografii sau
alte materiale care să facă mai expresiv portretul realizat de voi. Păstrați descrierile în portofoliul de limba și
literatura română.
Un mic ajutor:
 cum arată;
 cu se ce ocupă;
 de ce o admiri și de ce o iubești;
 ce amintiri plăcute îți vin în minte când o vezi/te gândești la ea;
 de ce nu-ți dorești altă bunică.
14. Citiți prezentarea unui film pentru adolescenți.
Nu mă voi întoarce
Când ai crescut în lipsuri și cu multe greutăți, viața liberă

ți se pare cel mai frumos dar. Cam asta ne sugerează la început
„I Won’t Come Back” (Nu mă voi întoarce), în regia lui Ilmar
Raag. În prima scenă (festivitatea de încheiere a studiilor
liceale), o întâlnim pe sfioasa și introvertita Anya Morozova.
Tânăra a crescut într-un orfelinat, în orașul Minsk, iar acum
27
primește felicitările și onorurile profesorilor. Strădania ei la învățătură a fost răsplătită cu medalia de aur, iar
drumul pare deschis către succes. Dar viața Anyei intră într-o spirală periculoasă. Ea o cunoaște pe Kristina, o fetiță
abia ieșită din copilărie și, împreună, pornesc spre Kazahstan, acolo unde trăia bunica Kristinei. Permanenta
căutare pentru acceptare și dragoste devine scopul lungii sale călătorii. Ultima haltă, orașul bunicii Kristinei, din
Kazahstan, rezolvă lupta înverșunată a eroinei pe drumul către sine și către o lume mai bună.
Este lăudabil efortul regizorului de-a fi dirijat munca destul de dificilă cu actorii (una dintre actrițe are chiar
treisprezece ani) și că a îndreptat atenția publicului, saturat de imagini-șablon cu adolescenți rebeli, către o
categorie de eroine din zona „marginalilor”. Finalul peliculei explică hotărârea expusă încă din titlu. „I Won’t Come
Back” devine alternativa pentru cinematografia obișnuită să ofere doar imagini frumoase.
regie: îndrumarea jocului actorilor și a montării unui spectacol de teatru, de cinema, de operă etc.
(rendezés)
sfios: timid, rușinos (félénk)
orfelinat: așezământ de caritate pentru creșterea copiilor orfani (árvaház)
onor: prețuire deosebită, respect, stimă (hódolat)
strădanie: efort depus în realizarea unui scop; stăruință, sârguință (erőfeszítés)
înverșunat: intens, aprig, îndârjit (kemény)
saturat: (aici) sătul (telített)
peliculă: (aici) film cinematografic
15. Precizați diateza verbelor: se deschide, a fost răsplătită, explică.
16. Identificați substantivele proprii din textul „Nu mă voi întoarce”.
17. Recitiți textul „Nu mă voi întoarce” și răspundeți la întrebări:

a. Care este personajul principal al filmului?
b. Unde a crescut eroina din film?
c. Unde trăiește bunica Kristinei?
d. Ce fel de rezultate a avut Anya la liceu?
e. Ce a căutat în toată viața ei?
f. Cum se numește filmul?
18. Lucrați în perechi! Scrieți 8-10 replici imaginare pentru filmul „Nu mă voi întoarce”. Prezentați
dialogul în fața clasei.
19. Lucrați în echipe! Realizați un scenariu de film, de 120-140 de cuvinte, pentru adolescenți!
Un mic ajutor:
Discutați și scrieți:
 titlul filmului
 personajele filmului
 locul, timpul, împrejurările istorice, politice etc. ale acțiunii
 decorul/decorurile
 acțiunea (lineară)
 mesajul (pentru spectatori)
 ... Corneliu Medrea, Bătrânii
28
20. Formulați întrebări pentru substantivele subliniate.
Tânăra a crescut într-un orfelinat, iar acum primește felicitările și onorurile profesorilor. Strădania ei
la învățătură a fost răsplătită cu medalia de aur, iar drumul pare deschis către succes.
Cazurile substantivului
Cazul este forma pe care o ia substantivul pentru a exprima raporturile și funcțiile sintactice în cadrul
enunțului.
Împăratul era bătrân. (cine era bătrân?: subiect)
Povestea împăratului ne-a emoționat. (a cui poveste?: atribut)
Cazurile substantivului: nominativ (N), genitiv (G), Dativ (D), acuzativ (A), vocativ (V).
Cazul nominativ indică cine face acțiunea sau despre cine este vorba în enunț.
Un împărat a pornit la război. (cine? – S)

Ținutul acesta este împărăția zmeilor. (n. p.)
Formele substantivului la cazul N

împăratul, un împărat împărăția, o împărăție drumul, un drum
împărații, niște împărați împărățiile, niște împărății drumurile, niște drumuri
Cazul acuzativ arată asupra cui se exercită acțiunea, caracteristica unui obiect, circumstanțele –
locul, timpul, modul – în care se desfășoară acțiunea.
Vecinii îl cunoșteau pe împărat. (pe cine? ‒ complement direct)

Au străbătut doar o parte din împărăție.(care? – A. s.)
El trăia în împărăția zmeilor.(unde? – c.c.l)
În copilărie am citit multe basme. (când? – c.c.t.)
El se purta ca un împărat. (cum? – c.c.m.)
• În cazul acuzativ, substantivele sunt însoțite de prepoziții (cu, de, fără, în, la, pe etc.) sau
locuțiuni prepoziționale (aproape de, față-n față, înainte de etc.)
Formele substantivului la cazul A

(pe) împărat, un împărat (în) împărăție, o împărăție (pe) drum, un drum
împărați, niște împărați împărățiile, niște împărății drumurile, niște drumuri
Cazul genitiv indică, de obicei, posesia (cui îi aparține ceva).

Vecinii împăratului erau oameni pașnici. (ai cui? – A.s.)
• În cazul genitiv substantivele pot fi însoțite de articolul posesiv-genitival (al, a, ai, ale) sau de
prepoziții (locuțiuni prepoziționale) care se folosesc cu cazul genitiv (asupra, contra, împotriva, în
centrul, în vremea, din cauza etc.).
La castel au sosit niște nepoți ai împăratului.
Această oaste a luptat împotriva împăratului.
29
Formele substantivului la cazul G
(al, a, ai, ale)
împăratului, unui împărat împărăției, unei împărății drumului, unui drum
împăraților, unor împărați împărățiilor, unor împărății drumurilor, unor drumuri
Cazul dativ arată destinatarul (ținta) unor acțiuni făcute de un subiect.

Solii i-au adus împăratului daruri alese. (cui? – complement indirect)
• În cazul dativ substantivele pot fi însoțite de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) care se
folosesc cu cazul dativ (datorită, grație, mulțumită, conform, contrar etc.)
Datorită împăratului, zmeii au fost înfrânți.
Formele substantivului la cazul D

împăratului, unui împărat împărăției, unei împărății drumului, unui drum
împăraților, unor împărați împărățiilor, unor împărății drumurilor, unor drumuri
Cazul vocativ este cazul adresării, poate reprezenta un enunț independent (Împăratule!) sau
poate intra în componența unui enunț (Îi vom învinge, împăratule!).
• Substantivele în cazul vocativ se asociază cu verbe la modul imperativ.
• Substantivele în cazul vocativ nu au funcție sintactică.
• Substantivele în cazul vocativ se despart prin virgulă de restul propoziției.
Formele substantivului la cazul V

Împăratule! Împăraților!
21. Transformați propozițiile, conform modelului. Precizați cazul substantivelor subliniate.
Model: Bunica vine la mine. (N)

– Bunico, vino la mine! (V)
a. Szabolcs cântă o melodie.
b. Constantin ascultă de bunica.
c. Bodri latră tare.
d. Pisicuța doarme sub pat.
e. Csongor vorbește tare.
f. Papagalul nu este supărat.
g. Bunica povestește un basm.
h. Împăratul aduce mere.
i. Ionel cumpără bomboane.
j. Erzsi nu dansează pe terasă.
Atenție la semnele de punctuație!
30
22. Asociați cuvintele pentru a obține structuri, conform modelului. Precizați cazul substantivelor
subliniate.
Model: cizmele, împărat: cizmele împăratului (G)
a. lătratul, câine
b. basmul, bunica
c. glasul, papagal
d. blana, lup
e. pantofii, împărăteasă
f. frunzele, copac
g. povestea, bunic
h. barba, profesor
i. medalia, fată
j. filmele, adolescenți
23. Răspundeți la întrebare, utilizând substantivele date. Precizați cazul substantivelor.

Model:Cui îi povestești un basm? – bunic
Îi povestesc bunicului un basm. (D)
a. copil f. profesoară
b. frate g. vecini
c. soră h. polițist
d. părinți i. jandarm
e. bunici j. bătrâni
24. Precizați cazul substantivelor subliniate.

Și acolo și-a legat calul de un stejar bătrân și a pus desagele căpătâi și a închis ochii ca să se odihnească. Și...
pădurea cânta și vorbea, că era fermecată. Și... cum îi aducea șoapte de departe, de pe unde ea era ca un
fum, împăratul adormi, și dormi, și dormi...
25. Citiți textul următor. Identificați substantivele.
Povestea celei mai vechi case țărănești din România

după: Ionuț Fantaziu
A fost construită în urmă cu aproape 300 de ani, a fost

recondiționată și acum se află expusă în Parcul Etnografic din
Cluj-Napoca. A fost ridicată în Țara Oașului și a fost cunoscută
drept „Casa Lupuț din Cizer”.
„Casa a fost a bunicilor mei. Tatăl meu în casa asta s-a
născut și a crescut. A avut un cuptor cu un horn mare. Era un
cuptor de făcut pâine, pe lângă care se putea dormi”.
Specialiștii spun că locuința a fost datată pe
„meștergrindă” cu anul 1725, are o singură încăpere de locuit,
mai are tindă și o cămară.
31
Casa Lupuț, după renovare

Casa a fost a bunicilor mei. Tatăl meu în casa asta s-a născut și a crescut. A avut un cuptor cu un horn mare.
27. Discutați: a) Care este cea mai veche casă din localitatea voastră? Realizați o scurtă descriere.
b) Care este cea mai veche stradă din localitatea voastră? Realizați o scurtă descriere.
Funcţiile sintactice ale substantivelor

1. funcţia sintactică: subiect
 răspunde la întrebările: cine ? ce?
 exemplu: Elevul intră în clasă. Trandafirul este roz.
a) Subiectul simplu este alcătuit numai dintr-o parte de
vorbire. Câinele latră. (subiect simplu)
b) Subiectul multiplu este alcătuit din două sau mai multe
părți de vorbire, coordonate între ele.
Câinele și pisica dorm sub patul bunicii.
2. funcţia sintactică: nume predicativ

 împreună cu verbele copulative a fi, a deveni, a ieși, a rămâne etc. formează predicatul nominal
(și va răspunde la întrebarea – Cine este (subiectul)? Ce este (subiectul)? Cum este (subiectul)?
 exemplu: Marius este medic. Ce este Marius?
3. funcţia sintactică: complement circumstanţial

a) complement circumstanţial de loc
 răspunde la întrebările: unde? de unde? încotro? etc.
 exemplu: Am mers la şcoală. Unde am mers?
b) complement circumstanţial de timp
 răspunde la întrebările: când? de când? până când? etc.
 exemplu: După profesor au sosit elevii. Când au sosit?
c) complement circumstanţial de mod
 răspunde la întrebările: cum? în ce mod?
 exemplu: Copilul mi-a răspuns fără frică. Cum a răspuns?
32
4. funcţia sintactică: atribut substantival
 răspunde la întrebările: al cui? a cui? ai cui? ale cui? ce fel de? care?
 exemple: Personajele basmului trăiesc în cetate. (ale cui personaje?)
Fratele fetei este în sat. (al cui frate?)
Prietenii feciorului se ascund în pădure. (ai cui prieteni?)
Fiica poetului locuieşte într-o casă frumoasă. (a cui fiică?)
Salata cu ciuperci este foarte gustoasă. (ce fel de salată?)
Oamenii din sală s-au ridicat în picioare. (care oameni?)
5. funcţia sintactică: complement circumstanţial de cauză (C.C.Cz.)

 arată cauza unei acţiuni, stări, însuşiri;
 întrebări: din ce cauză? din ce pricină?
Se exprimă prin:
a) substantive în cazul acuzativ, precedate de prepoziţie:
A fugit de frică.
b) substantive (pronume sau numeral în cazul acuzativ și genitiv), precedate de locuţiunile
prepoziţionale din cauza, din pricina etc.:
Din pricina furtunii, au închis toate ferestrele.
Din cauza colegilor, a întârziat la şcoală.
c) substantive, pronume sau numerale în cazul dativ (cu prepoziţie):
A fost o excursie frumoasă datorită profesorilor noștri.
6. funcţia sintactică: complement circumstanţial de scop (C.C.S.)

 arată scopul unei acţiuni;
 întrebări: cu ce scop? în ce scop?
Se exprimă prin:
a) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ, precedate de prepoziţie.
S-a dus după cumpărături.
Copiii se pregătesc pentru vacanță.
b) substantive (pronume sau numerale) în cazul genitiv, precedate de locuţiunile prepoziţionale
cu scopul, în scopul, în vederea, în ideea, în folosul etc.
În scopul obţinerii unor rezultate foarte bune, învaţă toată ziua.
Lucrează în folosul copiilor.
Învaţă în vederea câștigării concursului.
28. Completaţi propozițiile cu substantive potrivite. Precizați cazul și funcția sintactică a substantivelor.
a. A plecat de … f. A plâns de …
b. A mers de … g. S-a ascuns de …
c. A murit de … h. M-a vizitat de …
d. A tremurat de … i. S-a săturat de …
e. A mâncat de … j. S-a vindecat de …
33
29. Finalizați propoziţiile. Precizați cazul și funcția sintactică a substantivelor date.
a. Din cauza bunicului …
b. Din pricina bunicii …
c. Datorită profesorului …
d. Din cauza câinelui …
e. Din cauza pisicii …
f. Datorită doctorului …
g. Din cauza domnului Popescu …
h. Din cauza păsărilor …
i. Din pricina şerpilor …
j. Din cauza muştelor …
30. Finalizați propoziţiile. Precizați cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate.

a. În scopul obţinerii unor bani …
b. În vederea organizării examenului …
c. Pentru o deplasare mai rapidă …
d. Pentru plecarea cu autocarul …
e. În scopul vizitării muzeului …
f. În vederea menţinerii sănătăţii …
g. În scopul vizionării filmului …
h. În scopul reparării telefonului …
i. Pentru câştigarea meciului …
j. În scopul păstrării curăţeniei …
31. Răspundeţi la întrebările următoare, folosind complemente circumstanţiale de scop (c.c.s.).
Model: Cu ce scop s-a dus la spital? S-a dus la spital cu scopul vizitării bunicii.
a. Cu ce scop a cumpărat cărţi noi?
b. În ce scop deschide poarta?
c. Cu ce scop pleacă la București?
d. Cu ce scop vizitează mănăstirea?
e. Pentru ce îşi cumpără un câine?
f. Cu ce scop merge la stadion?
g. În ce scop ascultă ştirile?
h. Pentru ce lucrează la calculator?
i. Cu ce scop îşi face tema?
j. Cu ce scop merge la director?
34
32. Citiţi poezia şi spuneţi prin ce diferă de poeziile învăţate până acum, din punctul de vedere al
versificației.
Ghimpii
de Lucian Blaga
Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam Te-am întâlnit apoi pe tine.

odată trandafiri sălbatici. O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!
Aveau atâţia ghimpi, dar n-am voit să te despoi –
dar n-am vrut să-i rup. credeam c-o să-nflorească.
credeam că-s muguri – Azi toate astea-mi trec
şi-au să înflorească. pe dinainte şi zâmbesc.
Zâmbesc şi hoinăresc prin văi
Zburdalnic în bătaia vântului.
Eram copil.
a despuia: a dezbrăca
a hoinări: a umbla, a călători fără țintă
mugur: boboc de floare (rügy)
Versul alb este un concept sinonim cu versul liber, desemnând orice vers care nu se supune niciunui
fel de restricţii privind ritmul (sau piciorul metric) sau rima.
33. Discutați despre poezia „Ghimpi”. de Lucian Blaga.
Un mic ajutor
a. La ce persoană sunt verbele din versurile: Eram copil…; Te-am întâlnit…;
Zâmbesc și hoinăresc…? Ce semnificație are utilizarea acestei persoane?
b. La ce se referă versul Aveau atâția ghimpi? Ce înțeles are cuvântul
ghimpi în acest vers?
c. La cine credeți că se referă versul Te-am întâlnit apoi pe tine.?
d. Ce înțeles are cuvântul ghimpi în versul: O, câți ghimpi, câți ghimpi
aveai!?
e. De ce unele verbe sunt la un timp trecut, iar altele la timpul prezent?
f. La ce perioade din viața omului se referă?
g. Care sunt structurile care se repetă? Cu ce scop apar ele în poezie?
h. Care este atmosfera poeziei? Ce sentimente trezește în cititor?
i. De ce titlul poeziei este „Ghimpii”?
j. Alte observații, comentarii: ...
34. Alcătuiți familia lexicală pentru termenul „floare”.
35
35. Aduceţi poezii scrise în versuri albe. Citiţi-le în clasă.
Epitetul este un cuvânt descriptiv sau frază cu funcție expresivă, care determină un substantiv sau
un verb cu rolul de a exprima o însușire deosebită a unui obiect, prezentându-l într-o lumină nouă, aparte.
Exemple
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Vasile Alecsandri, Iarna
Zâmbesc și hoinăresc prin văi.
Zburdalnic în bătaia vântului.
Lucian Blaga, Ghimpii
Metafora este o figură de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt
sens, prin intermediul unei comparații subînțelese.
Exemple
„Te-am întâlnit apoi pe tine.
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!”
Lucian Blaga, Ghimpii
 O posibilă interpretare a metaforei „ghimpi”:

Ghimpii pot însemna „țepii”, „spinii” pe care îi are un om, adică defectele, trăsăturile negative
care îi pot influența viața. În copilărie, nu le-a acordat importanță ghimpilor pe care îi credea
„muguri” ce „au să înflorească”. Pentru tânărul îndrăgostit „ghimpii” iubitei par să fie tot „muguri”
care „credeam c-o să-nflorească”. Dragostea are puterea de a transforma „ghimpii” în „flori”.
36. Lucrați în echipe! Explicați metaforele din următoarele versuri. Folosiți dicționarul de metafore.
a. (umbre, focul)
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Andrei Mureșanu, Deşteaptă-te, române!
b. (templu)
O! tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii
În nemărginitul templu ard ca veșnice făclii.
Vasile Alecsandri, Miezul iernei
c. (mireasa)
Te duci, ş-am înţeles prea bine
Să nu mă ţin de pasul tău,
Pierdută vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!
Mihai Eminescu, Atât de fragedă
36
37. Lucrați în echipe! Identificați figurile de stil din versurile următoare, alegând varianta corectă.
a. Codrul cântăreţii-şi culcă
(repetiţie/metaforă/personificare)
Octavian Goga, Sara
b. La noi sunt codri verzi de brad

Şi câmpuri de mătasă;
(metaforă/epitet/hiperbolă)
Octavian Goga, Noi
c. Căci cântecele noastre plâng

În ochii tuturora.
(repetiţie/epitet/personificare)
Octavian Goga, Noi
d. Sus pe culme bradul verde

Sub zăpada albicioasă
Printre negură se pierde
Ca o fantasmă geroasă.
(epitet/metaforă/comparaţie)
Vasile Alecsandri, Bradul
e. În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii

Ard movili buruienoase, scoţând fumuri cenuşii.
(epitet/repetiţie/enumeraţie)
Vasile Alecsandri, Dimineaţa
f. Bătrânul Dan trăieşte ca şoimul singuratic
În peştera de stâncă, pe-un munte păduratic
(comparaţie/personificare/metaforă)
Vasile Alecsandri, Dan, căpitan de plai
g. Plânsul streşinii suspină ca un cântec de vioară

Monoton șoptind povestea unei vremi de mult uitate.
(metaforă/comparaţie/personificare)
George Topârceanu, Singuri
38. Citiţi poezia „O, rămâi”, de Mihai Eminescu şi numiţi figurile de stil subliniate. Arătați rolul lor în poezie.
O, rămâi…
de Mihai Eminescu
„O, rămâi, rămâi la mine, În al umbrei întuneric
Te iubesc atât de mult! Te asamăn unui prinţ,
Ale tale doruri toate Ce se uit-adânc în ape
Numai eu ştiu să le-ascult; Cu ochi negri şi cuminţi;
37
Şi prin vuietul de valuri, Anii tăi se par ca clipe,
Prin mişcarea naltei ierbi, Clipe dulci se par ca veacuri.”
Eu te fac s-auzi în taină
Astfel zise lin pădurea,
Mersul cârdului de cerbi;
Bolţi asupră-mi clătinând;
Eu te văd răpit de farmec Şuieram l-a ei chemare
Cum îngâni cu glas domol, Ş-am ieşit în câmp râzând.
În a apei strălucire
Astăzi chiar de m-aş întoarce
Întinzând piciorul gol.
A-nţelege n-o mai pot...
Şi privind în luna plină Unde eşti, copilărie,
La văpaia de pe lacuri, Cu pădurea ta cu tot?
39. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele M, E, S, C, U, L!
Reguli:
cinci litere (5 puncte), elevii vor obține, în total, 18 puncte.
40. Completați rebusul și veți obține, pe verticală, un cuvânt a.

„din basme”. b.
a. Nu e scund, ci ... . c.
b. Vara este bine să stai la ... copacului. d.
c. clar; e.
d. În ... trăiesc animale sălbatice. f.
e. Curge numai lapte și ... . g.
f. Furcă de tors. h.
g. Boabă uscată și fără semințe a anumitor specii de struguri.
i.
h. Nu mult, ci ... .
i. Nu scurt, ci ... .
38
1. Citiți textul.
Cea mai veche clădire din Braşov
Biserica Sfântul Bartolomeu are 800 de an şi

este oficial cea mai vechi clădire din Braşov. Poate fi
vizitat de turişti gratuit, iar piesa de rezistenţă este
un ceas solar care arate ora exactă fără să aibă vreun
mecanism. Biserica Sfântul Bartolomeu de pe strada
Lungă datează din secolul al XIII-lea, de la 1223, după
cum susţine unele surse istorice. Iniţial, clădirea
bisericii a fost înconjurat de un zid de apărare ce a
rezistat atacurilor trupele otomane (1421). Nici
atacurile ostaşilor aflaţi sub conducerea lui Vlad Ţepeş, din 1458, sau ale armată lui Gabriel Báthory, din 1611,
nu au reuşit să distruge biserica aşa cum, nici marele incendiu din 1689, nu i-a afectat structura. Pictura de
pe pereţii bisericii impresionează prin motivele romanice şi gotice. Ulterior cutremurului de la 1822, altarul a
fost refăcut în stil clasicist, s-a instalat o nouă orgă cu 25 de registru. În anul 1923 a fost instalat ceasul din turn.
A. Identificați greșelile din text (10 greșeli). Corectați-vă reciproc.
a. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost construită în urmă cu 600 de ani. ...
b. Piesa de rezistenţă a bisericii este un ceas electronic. ...
c. Iniţial, clădirea bisericii a fost înconjurată de un zid de apărare. ...
d. Biserica a fost atacată de ostașii lui Vlad Țepeș și ai lui Gabriel Báthory. ...
e. După cutremurul din anul 1822, altarul a fost refăcut în stil clasicist. ...
2. Scrie-i unui prieten/unei prietene un e-mail, de 50-60 de cuvinte, în care i-o prezinți pe bunica ta/pe
bunicul tău/o persoană pe care o iubești.
c. registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: 8 puncte;
f. aşezarea corectă a textului în pagină: 1 punct)
39
3. Precizați formele de infinitiv și de participiu ale verbelor subliniate.
Te-am întâlnit apoi pe tine. Azi toate astea-mi trec
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai! pe dinainte şi zâmbesc.
dar n-am voit să te despoi - Zâmbesc şi hoinăresc prin văi
credeam c-o să-nflorească. Zburdalnic în bătaia vântului.
Eram copil.
(10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare formă corectă)
4. Menționați cazurile la care se află substantivele subliniate.

Ultima haltă, orașul bunicii Kristinei, din Kazahstan, rezolvă lupta înverșunată a eroinei pe drumul către
sine și către o lume mai bună.
Este lăudabil efortul regizorului de-a fi dirijat munca destul de dificilă (una dintre actrițe are chiar
treisprezece ani) și că a îndreptat atenția publicului, saturat de imagini-șablon cu adolescenți rebeli, către o
categorie de eroine din zona „marginalilor”.
(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare caz corect precizat)
5. Precizați funcția sintactică a substantivelor subliniate.

„Măria-ta, până n-oi mulge un ulcior de lapte de la Zâna
Florilor, ce doarme dincolo de Valea Plângerii, într-o câmpie de
mușețel, și n-oi uda merii cu laptele ei, merii nu leagă rod. Dar să te
păzești, măria-ta, că îndată ce te-or simți, florile încep să se miște,
să se bată, și multe se apleacă pe obrajii ei, și ea se deșteaptă, că
doarme mai ușor ca o pasăre; și vai de cel ce l-o vedea, că-l preface,
după cum o apuca-o toanele, în buruiană ori în floare mirositoare,
dar d-acolo nu se mai mișcă”...
(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare funcție sintactică corect precizată)
6. Alcătuiți enunțuri, folosind următoarele sintagme.

a. În scopul obținerii ...
b. În folosul ajutorării …
c. În vederea realizării ...
d. În ideea cumpărării ...
e. În scopul plecării ...
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare enunț corect)
40
Universul artei
1. Observați imaginile. Care sunt elementele comune? Ce diferențe există între ele? Descrieţi, pe
scurt, fiecare imagine.
2. Priviți norul de cuvinte și faceți presupuneri în legătură cu textul pe care urmează să-l studiați:
a. Despre ce domenii ale artei va fi vorba?
b. Despre care pictor va fi vorba?
c. Care sunt cuvintele care aparțin câmpului lexical „a filma”?
Completați-l cu alte cuvinte.
d. Care sunt cuvintele care aparțin câmpului lexical „a picta”?
Completați-l cu alte cuvinte.
e. Explicați de ce merg oamenii la expoziții de pictură.
f. Ați văzut, în ultima vreme, un film care v-a plăcut? Povestiți.
3. Ascultați textele de la paginile 42-43.

A. Pe care dintre următoarele cuvinte nu le-ați auzit?
pictor, pictoriță, actor, bronz, argint, Paris, Berlin, actriță, Cluj, Brașov
B. Alegeți variantele corespunzătoare, conform textului audiat:
a. Ştefan Luchian s-a născut la ... (Pitești/Ştefăneşti/Comănești)
b. În ..., Luchian participă cu două pasteluri la „Expoziţia Universală” de la Paris. (1900/2000/1800)
c. ... pictate de Luchian devin adevărate capodopere. (mâinile/vazele/florile)
d. În Ardeal se dezvoltă o importantă .... cinematografică. (artă/industrie/film)
e. 1950–1989 reprezintă Epoca de ... a filmului românesc. (Bronz/Argint/ Aur)
41
4. Citiţi textele următoare.
I. Ştefan Luchian
Ştefan Luchian s-a născut în anul 1868 la Ştefăneşti, un sat (azi
oraş) din Botoşani. Vocaţia viitorului pictor se declară încă din copilărie.
În 1873 familia se mută la Bucureşti. Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la
clasa de pictură a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în
1889, obţinând medalia de bronz pentru un „Cap de expresie” şi un
„Studiu după natură”.
Maestru nedisputat i-a fost, în această perioadă de formare,
Nicolae Grigorescu. În toamna anului 1889, pleacă la München, unde
studiază două semestre şi execută copii după operele lui Correggio şi
Rembrandt. Revine în ţară, în 1890, şi participă la prima expoziţie a
societăţii de artă Cercul artistic. Pleacă în anul următor la Paris, unde
Ştefan Luchian, Anemone
studiază la Academia Julian şi cunoaşte, în muzee şi expoziţii, viaţa
artistică pariziană, aflată în acea perioadă în plină efervescenţă impresionistă. Tabloul „Ultima cursă de
toamnă” arată influenţa evidentă a lui Manet şi Degas.
Revenit la Bucureşti, va fi, în 1896, principalul iniţiator al „Expoziţiei artiştilor independenţi”, care se
va deschide chiar în faţa Salonului Oficial. În 1900, participă cu două pasteluri la „Expoziţia Universală” de la
Paris. În acelaşi an, apar primele manifestări ale unei afecţiuni ale măduvei spinării, maladie care îl lasă infirm
pentru tot restul vieţii. Soarta îi este potrivnică, boala şi sărăcia materială mergând mână în mână. Continuă,
totuşi, să lucreze şi, până în anul 1915, expune neîntrerupt la diverse expoziţii. Prezenţă eminentă în viaţa
artistică a timpului, Luchian nu cunoaşte pentru multă vreme succesul. Astfel,
la expoziţia sa din 1905, singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul
Grigorescu.
Din 1909, până la sfârşitul vieţii, va fi ţintuit în fotoliu. Luchian începuse
să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el îşi concentrează în această
direcţie toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată
dragostea pentru viaţă şi pentru frumos. Iată de ce „florile” lui Luchian au acea
intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea
simplitate gravă care fac din multe dintre ele – este de ajuns să menţionăm
„Anemonele” – adevărate capodopere.
Luchian a murit în anul 1916. Către sfârşitul vieţii nu mai putea ţine
penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura
mâinii. Astfel sfârşea, în flacăra unei pasiuni pentru arta sa, viaţa unui pictor. Ştefan Luchian, Vas cu flori
II. Istoria studiourilor cinematografice româneşti
Primele proiecţii de filme pe teritoriu românesc au loc în 1896. Abia în 1911 putem vorbi despre
apariţia, pe teritoriul României, a unor studiouri. În preistoria cinematografului românesc, un studio însemna,
în cel mai bun caz, o cameră de filmat şi un laborator pentru developare şi montaj.
Carmen Sylva se numeşte prima companie de producţie românească posesoare de studio, întemeiată
de Constantin Th. Theodorescu şi Gheorghe Ionescu. Primul studio de film cu actori se organizează pe lângă
Teatrul Naţional din Bucureşti.
42
Leon Popescu preia Teatrul Liric, pe care îl redenumeşte Teatrul „Leon Popescu”, şi-l dotează cu cele
mai moderne echipamente de spectacol ale timpului. Va proceda la fel şi cu studioul de film amenajat în
acelaşi teatru: echipamentele aduse vor fi cele mai moderne din România mult timp după închiderea
studioului şi moartea magnatului. Leon Popescu moare în 1918.
În Ardeal, se dezvoltă o importantă industrie cinematografică, la Cluj. Directorul Teatrului de aici,
Janovics Jenő, organizează un studio care va produce, între 1913 şi 1920, câteva zeci de filme cu actori şi, de
asemenea, zeci, poate chiar sute, de jurnale cinematografice. Aici îşi vor face ucenicia viitori regizori şi
producători de talie mondială, precum Kertész Mihály (Michael Curtiz) şi Korda Sándor (Alexander Korda). Iar
în ce priveşte jurnalele de actualităţi şi documentarele turistice, producţia clujeană de filme a continuat până
spre 1935.
În perioada de dinainte de 1938 apar producţii sporadice.
Proiectul Oficiului Naţional al Cinematografiei va fi materializat abia în 1941, prin studioul din strada
Wilson. Aici se vor filma pelicule precum „Odessa în flăcări”, „O noapte furtunoasă” sau „Visul unei nopţi de
iarnă”.
Următoarea sincopă o provoacă ocupaţia sovietică din 1944 şi schimbarea de regim din 1948.
Proclamaţia lui Lenin: „filmul este pentru noi cea mai importantă dintre arte”, determină noile autorităţi să
treacă la măsuri radicale: se amenajează un nou studio, de 600 mp, la Fundeni, şi încă unul, de 320 mp, în
cinematograful Tomis. Încununarea avântului colectiv e reprezentată de începerea lucrărilor de construcţie
a studiourilor de la Buftea. Ele se vor desfăşura între anii 1950 și 1957. La capătul lor, vor intra în funcţiune
cinci platouri pentru filmări de interior și un platou pentru filmări exterioare.
În deceniile următoare, situaţia se redresează, ajungându-se, în 1980, la o producţie record de 32 de
filme de lung metraj. 1950–1989 reprezintă Epoca de Aur a filmului românesc. Niciodată până atunci sau de
atunci înainte nu s-au pompat mai multe mijloace umane, băneşti, tehnice în industria cinematografică.
La ora actuală, pe teritoriul României funcţionează câteva studiouri private, având în proprietate
platouri, echipamente şi personal calificat pentru această activitate.
a se declara: a se recunoaşte mp: metru pătrat
nedisputat: necontestat sincopă: întrerupere
independent: liber, autonom echipament: ansamblu de aparate și instalații
pastel: desen executat cu creioane colorate, moi ucenicie: formare, instruire
efervescenţă: agitație, fierbere spornic: activ, abundent, bogat
infirm: neputincios, invalid a se redresa: a se îndrepta, a reveni
potrivnic: nefavorabil, duşmănos sporadic: rar, lipsit de continuitate
încheietură: articulaţie vocație: talent

articulaţie, sincopă, infirm, întrerupere, potrivnic, necontestat, invalid, înclinare, încheietură, nedisputat,
independent, liber, efervescenţă, fierbere, nefavorabil, vocație

interior, început, sărăcie, scurt, deschidere, trecut, totdeauna, exterior, urât, bogăție, închidere,
puțin, nou, sfârșit, frumos, vechi, mult, lung, viitor, niciodată
43
7. Completați fragmentul cu termenii potriviți din paranteze. (determină, provoacă, desfăşura,
amenajează, este)
Următoarea sincopă o ... ocupaţia sovietică din 1944 şi schimbarea de regim din 1948. Proclamaţia lui
Lenin: „filmul … pentru noi cea mai importantă dintre arte”, ..., noile autorităţi să treacă la măsuri radicale:
se ...,. un nou studio, de 600 mp, la Fundeni, şi încă unul, de 320 mp, în cinematograful Tomis. Încununarea
avântului colectiv e reprezentată de începerea lucrărilor de construcţie a studiourilor de la Buftea. Ele se vor
… între anii 1950 și 1957. La capătul lor, vor pune în funcţiune cinci platouri pentru filmări de interior și un
platou pentru filmări exterioare.
8. Lucraţi în perechi! Menționaţi sinonime pentru:

 eminent
 a muri
 afecţiune
 grav
 pasiune
 a absolvi
 a menţiona
9. Asociați substantivele cu termenii potriviți din

paranteze. (materială, dramatică, artistică, mâinii, anului,
principal, impresionistă, evidentă)
a. încheietura
b. viaţa
c. sărăcia
d. intensitate Ștefan Luchian, Portocale și garoafe
e. efervescenţa
f. influenţa
g. iniţiator
h. toamna
10. Completați enunțurile cu termenii potriviți, selectați din paranteze.

a. Vocaţia viitorului pictor se declară încă din … (tinereţe/studenţie/copilărie)
b. Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Şcolii Naţionale de Arte Frumoase, pe care o
… în 1889. (absolvă/elimină/părăseşte)
c. Pleacă în anul următor la Paris, unde ... la Academia Julian şi cunoaşte viaţa artistică pariziană.
(pictează/lucrează/studiază)
d. Revenit la Bucureşti, va fi în 1896 principalul … al „Expoziţiei artiştilor independenţi”, care se va
deschide în faţa Salonului Oficial. (iniţiator/profesor/pictor)
e. În 1900, participă cu două... la „Expoziţia Universală” de la Paris. (pasteluri/ stilouri/cadouri)
f. Prezenţă … în viaţa artistică a timpului, Luchian nu cunoaşte pentru multă vreme succesul.
(evidentă/eminentă/eliberată)
g. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el îşi concentrează în această
direcţie toată energia creatoare, toată ... pentru natură, toată dragostea pentru viaţă şi pentru
frumos. (pasiunea/misiunea/versiunea)
h. Către sfârşitul vieţii nu mai putea ţine … cu degetele paralizate. (creionul/penelul/penarul)
44
11. Lucraţi în perechi! Notați evenimentele corespunzătoare anilor de mai jos.
1868: ………………………………………………………………………
1873: ………………………………………………………………………
1885: ………………………………………………………………………
1889: ………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
1890: ………………………………………………………………………
1896: ………………………………………………………………………
1900: ………………………………………………………………………
1905: ………………………………………………………………………
1908: ………………………………………………………………………
1916: ……………………………………………………………………… Ştefan Luchian,
Un zugrav (autoportret)
12. Alcătuiți cinci enunțuri despre Ştefan Luchian, denumit şi „poetul plastic al florilor”.
13. Alcătuiți enunțuri cu expresiile de mai jos. Există expresii echivalente în limba maghiară?
 în floarea vârstei: tânăr
 floare la ureche: un lucru uşor de realizat
14. Alegeți termenul potrivit.

A. În perioada de ... 1938 apar producţii sporadice.
a. de la b. dinainte de c. dinainte la d. înainte la
B. Următoarea sincopă ... provoacă ocupaţia sovietică din 1944.
a. o b. îl c. îi d. le
C. Aici ... vor face ucenicia viitori regizori şi producători de talie mondială, precum Kertész Mihály
(Michael Curtiz) şi Korda Sándor (Alexander Korda).
a. Îi b. îşi c. vi d. lor
D. Lucrările se vor desfăşura ... 1950 și 1957.
a. Printre b. dintre c. pentru d. între
E. În deceniile următoare, situaţia ...
a. se redresează b. a redresat c. se redresat d. se va redresat
15. Relataţi conţinutul textului „Ştefan Luchian”, având în vedere şi denumirile următoarelor localităţi:
 Ştefăneşti
 Bucureşti
 München
 Paris
 Iaşi
München Paris
45
16. Formulați ideea principală pentru fiecare fragment.
Carmen Sylva se numeşte prima companie de producţie românească posesoare de studio de film,
întemeiată de Constantin Th. Theodorescu şi Gheorghe Ionescu. Primul studio de film cu actori se organizează
pe lângă Teatrul Naţional din Bucureşti.
Proiectul Oficiului Naţional al Cinematografiei va fi materializat abia în 1941, prin studioul din strada
Wilson. Aici se vor filma pelicule precum „Odessa în flăcări”, „O noapte furtunoasă” sau „Visul unei nopţi de
iarnă”.
În deceniile următoare, situaţia se redresează, ajungându-se, în 1980, la o producţie record de 32 de

filme de lung metraj. 1950–1989 reprezintă Epoca de Aur a filmului românesc. Niciodată până atunci sau de
atunci înainte nu s-au pompat mai multe mijloace umane, băneşti, tehnice în industria cinematografică.
17. Lucraţi pe grupe! Căutaţi informaţii referitoare la biografia şi opera

următorilor pictori: Nicolae Grigorescu, Ştefan Szönyi, Rembrandt Harmenszoon
van Rijn şi Édouard Manet. Prezentați viața și opera acestor pictori.
Nicolae Grigorescu, Autoportret
Stefan Szönyi, Femeie cu violoncel
18. Scrieţi o compunere (80-100 de cuvinte) care să se termine cu următoarea frază: „În acea zi am
hotărât să nu mai merg niciodată singur/singură în pădure”.
46
19. Citiţi fabula.
Papagalul şi celelalte păsări

de Grigore Alexandrescu (1810 – 1885)
Lăsând a sa colivie,
În pădure vru să vie
Papagalu-a se plimba;
Şi îndată ce ajunse,
Să judece el se puse
Păsările ce cânta.
Că deloc nu suie bine,
Că glasul ei prea lung ţine,
Filomelei tot zicea.
Şi aşa pe orişicare
Pasăre mică sau mare
El să tacă le făcea.
Dar odată supărate,
Păsările adunate,
Împotriva lui strigând,
Merseră ca să vorbească
Cu dânsul, şi să-l silească
Să cânte ceva, zicând:
„Cântă dar tu, împărate;
Fă această bunătate,
Un exemplu să ne dai:
Căci din a ta şuierare,
Socotim cu-ncredinţare
Că prea minunat glas ai”.
El atunci stă la-ndoială,
Şi prea cu multă sfială
Le răspunde c-un cuvânt:
„Domnilor! eu râz prea bine
De-alţii; iar cât pentru mine,
Deloc cântăreţ nu sânt”.
Înțelegeți cuvintele?
şuierare: zgomot ascuţit şi puternic
încredinţare: (aici) convingere
sfială: timiditate
filomelă: privighetoare
orișicare: formă populară a pronumelui nehotărât oricare
20. Care sunt formele actuale ale verbelor: vru, râz, sânt?
21. Precizați modul verbelor: lăsând, strigând, zicând?
47
22. Menționați modul și timpul verbelor: ajunse, se puse, merseră?
23. Discutați referitor la papagal:

a. Ce ştie şi ce nu ştie să facă papagalul?
b. Ce categorie de oameni este reprezentată prin papagal?
24. Distrați-vă!
A. Completează testul de personalitate. Adună punctele și află ce fel de persoană ești.
1) 2)
1 1 punct 1 1 punct
2 1 punct 2 1 punct
3 1 punct 3 1 punct
4 1 punct 4 1 punct
3) 4)
1 2 puncte 1 1 punct
Rezultatul:
Între 9 și 10 puncte – Îți place să fii în centrul atenției.
Între 7 și 8 puncte – Ești timid(ă).
Între 5 și 6 puncte – Ești independent(ă).
B. Discutați: a) De ce există teste de personalitate? b) Credeți în testele de personalitate? De ce?
c) De obicei, vă gândiți la: cum vorbiți, cum vă comportați, cum vă îmbrăcați, cine sunt prietenii voștri, cum
vă petreceți timpul liber etc.?
48
25. Reflectați asupra propriei persoane.
Un mic ajutor:
 Pentru a te cunoaște mai bine, alege dintre însușirile/trăsăturile de caracter pe cele care ți se potrivesc:
calm, conștiincios, timid, curajos, harnic, leneș, prudent, săritor, discret, entuziast, prietenos, răutăcios, singuratic,
inimos, blând, cinstit, iertător, ordonat, punctual, voios etc. Completează lista însușirilor.
 Ce calități ai? Ce defecte ai?
 Este cazul să schimbi ceva la tine? Dacă da, ce anume?
 Realizează un desen sau caută o melodie care să reflecte actuala ta stare de spirit.
26. Discutați referitor la păsări:

a) Ce ştiu să facă păsările?
b) De ce s-au dus la papagal?
c) Ce categorie de oameni este reprezentată prin celelalte păsări?
27. Completaţi e-mailul.
Dragă Pista,
Nu o să-ţi … să crezi! La ora de limba şi literatura română am învăţat despre … mare pictor român,
Ştefan Luchian. A fost deosebit … talentat, dar spre sfârşitul … a devenit infirm. A suferit … o boală gravă
(scleroză multiplă). A trebuit … cineva să-i lege penelul … încheietură pentru ca să poată … . A fost denumit
pictorul … sau poetul plastic … florilor.
Cu drag,
Monica
28. Lucrați în echipe! Realizați un miniproiect: o expoziţie

de reproduceri de tablouri cu flori. Consultaţi albume, internetul
etc. Discutați referitor la prezentarea proiectelor în faza iniţială şi la
final.
29. Comparaţi ceea ce ştiţi voi despre argumentare cu

explicaţiile de mai jos.
Textul argumentativ
Argumentarea este un mijloc prin care se susține sau se demonstrează un punct de vedere privitor la
o anumită temă. Procesul argumentării presupune următorii pași: a susține, a dovedi, a întări. O opinie
nesusținută de argumente este o afirmație nejustificată. Textul argumentativ este un tip de discurs care are
ca scop convingerea partenerului de comunicare (interlocutor sau cititor) privitor la valabilitatea opiniei
exprimate.
Etapele argumentării:
1. Formularea tezei: formularea unei opinii despre un text, o idee, o situaţie etc.
49
2. Argumentul (argumentele): argumentarea propriu-zisă (care poate cuprinde argumente pro sau
contra ipotezei enunţate). Argumentul se formulează în termeni de: cred că, mă interesează să citesc (să văd
filmul) pentru că..., îmi place deoarece..., se înscrie în sfera preocupărilor mele dat fiind că..., îmi stârneşte
curiozitatea etc.
3. Dovezi:
 fapte, întâmplări care aparţin experienţei personale;
 opinii de autoritate (ex.: înţelepciunea populară consideră că..., Legea spune că ...);
 comparaţii care să scoată în evidenţă ideea susţinută;
 exemple din textul-suport, în cazul în care există.
4. Concluzia presupune o frază în care:

 se reia teza şi se motivează prin dovezile date la punctul anterior;
 se reia, într-un mod nuanţat, formularea ipotezei, dacă argumentarea a demonstrat ipoteza, sau
 se contrazice ipoteza, în cazul în care argumentarea a demontat ipoteza respectivă.
În formularea argumentelor şi a concluziilor se utilizează diverse cuvinte: în mod sigur, evident, clar,
prin urmare, deci etc.
30. Lucraţi pe grupe!

A. Comentați, pe baza explicaţiilor de mai sus, următoarele afirmații:
a. Poveștile sunt pentru copiii mici, nu pentru adulți.
b. Numai fetele iubesc florile.
c. Nu-i cumpăr mamei flori de 8 Martie pentru că oricum se ofilesc.
d. Florile să rămână în grădină; dacă sunt tăiate, se ofilesc mai repede.
e. Un buchet de flori face orice mamă fericită.
f. Orice trandafir are spini.
B. Realizaţi un text argumentativ pentru oricare din afirmațiile menţionate mai sus.
31. Aduceţi la şcoală imagini cu flori (vederi, felicitări, postere, fotografii, decupaje din reviste etc.).
Descrieţi o floare.
Un mic ajutor:
 cum se numeşte
 unde creşte
 cât de mare este
 când înfloreşte
 ce culoare au petalele ei
 ce formă au frunzele
 cine o îngrijeşte
 de ce vă place
50
Pronumele negativ
Pronumele negativ exprimă absenţa obiectului denumit de substantiv. Apare în propoziţii negative.
Forme: nimeni, nimic, niciunul, niciuna, niciunii, niciunele etc.
N./A.: nimeni, nimic G./D.: nimănui
N./A.: niciunul, niciuna, niciunii, niciunele G./D.: niciunuia, niciuneia, niciunora
• Atunci când determină un substantiv, pronumele negativ devine adjectiv pronominal negativ.
Nu aștept nicio secundă!
Nu a stat niciun minut.
•Adjectivul pronominal negativ are funcţia sintactică de atribut adjectival.
N-a lipsit niciun elev.
Pronumele nehotărât
Pronumele nehotărât înlocuieşte numele unui

obiect fără a indica precis obiectul înlocuit.
Forme
 simple: unul, una; unii, unele; altul, alta; alţii,
altele; toţi, toate; tot, toată etc.
 compuse: cineva, ceva; câteva, careva; oricine,
orice; oricare, oricât; oarecine, oarece; oricât;
fiecare; altcineva, altceva; vreuna, vreunul;
vreunii, vreunele etc.
 Pronumele nehotărât devine adjectiv prono-

minal nehotărât atunci când determină un substantiv.
Toată lumea ştie adevărul.
Fiecare elev a primit manuale.
Alt elev desenează.
Pronumele în propoziție
Funcţiile sintactice ale pronumelor

Nominativ
 Subiect – Ea citeşte. (Cine citeşte?) Oricine vrea să aibă o casă frumoasă. (Cine vrea …?)
Cine a venit? (Cine …?) Nimeni nu mă vede. (Cine nu vede?)
 Nume predicativ – Prietena mea este ea. (Cine este ea?)
51
Genitiv
 Atribut pronominal – Cartea ei este nouă. (A cui carte …?) A cui carte o preferi? (A cui carte …?)
Părerile unora mi s-au părut interesante. (Ale cui păreri…?
 Nume predicativ – Cartea este a ei. (A cui este cartea?)
 Complement circumstanțial de cauză – Din cauza lui a întârziat.
 Complement circumstanțial de scop – În favoarea cui a scris articolul?
Dativ
 Complement indirect – I-am spus ei adevărul. (Cui am spus …?) Cui ai dat cheia? (cui ai dat … ?)
 Nume predicativ – George este asemenea oricui. (Cum este George?)
 Complement circumstanţial de mod (cum?) – El munceşte asemenea fiecăruia. (Cum munceşte …?)
 Complement circumstanțial de cauză – Au căpătat curaj datorită vouă.
Acuzativ
 Complement direct – Am întâlnit-o pe ea. (Pe cine am întâlnit?) Ajut cu plăcere pe oricine. (Pe cine
ajut?)
 Complement indirect – Se vorbeşte despre ea. (Despre cine …?)
 Complement circumstanţial de loc – Merg spre ea. (Unde mergi?)
 Complement circumstanţial de timp – Ana a sosit după ceilalţi. (Când a sosit …?)
 Complement circumstanţial de mod – Eszter se poartă ca oricare. (Cum se poartă ...?)
32. Lucraţi în echipă! Grupaţi pronumele, conform modelului.

eu, vreunul, voi, nimănui, nimic, toţi, tuturor, fiecare, unuia, ceva, dumneavoastră, fiecăreia, oricui,
dumneata, dânsul, cineva, noi, dumnealor, dumneaei, toate, altcineva, altcuiva
pronume pronume personal de pronume pronume

personal politeţe negativ nehotărât
eu … … cineva
33. Lucraţi în perechi! a) Puneţi întrebări cuvintelor subliniate. b) Înlocuiţi substantivele cu pronume
potrivite.
a. M-am întâlnit cu sora lui.
b. Mereu vorbeşte despre film.
c. N-am văzut-o pe Mihaela.
d. L-am ajutat pe Mihai.
e. Am cumpărat florile pentru fetele clasei.
f. Vorbim despre profesoara de engleză.
g. I-am dat profesoarei cartea mea.
h. Nu i-am povestit profesorului despre băiat.
i. Băiatul intră în clasă.
j. Părinţii băiatului sunt plecaţi în Spania.
52
34. Completaţi cu forma potrivită a pronumelui nehotărât „fiecare”. Precizați propozițiile în care
pronumele nehotărât devine adjectiv pronominal nehotărât.
a. Manualul … elev este nou.
b. … excursie este interesantă.
c. Pantofii … sunt curaţi.
d. Este obligaţia … să meargă la şcoală.
e. La bibliotecă găsim … carte.
f. Rezolvarea … exerciţiu este necesară.
g. … să mănânce un măr!
h. Am luat de la … un caiet.
i. Pentru … copil am un creion.
j. … îi trebuie un măr.
35. Completaţi cu forme ale diferitelor pronume/adjective pronominale în cazul dativ.

a. … îi place ciocolata?
b. … îi dau o ciocolată.
c. Profesorul a mulțumit … elevilor.
d. Aceste obiecte îmi aparțin doar …
e. Vom trimite … câte o carte.
g. … dintre ei nu-i place ciocolata.
h. A ajuns la timp grație …
i. I-am dat … o ciocolată şi nu ştiu cui.
36. Identificaţi subiectele exprimate prin pronume. Precizați felul pronumelui.

a. Cine a intrat în biserică?
b. Ei merg la biserică.
c. Ea este cea mai bună elevă a clasei.
d. Dumneavoastră i-aţi dat mărul?
e. Nimeni nu merge acum la biserică.
f. Fiecare primeşte o floare.
g. Care este acum aici?
h. Oricine poate intra în clasă.
i. Aceia nu m-au găsit.
j. Aceştia mă interesează foarte mult.
37. Formulaţi întrebări pentru cuvintele subliniate.

a. Nimic nu este în casă.
b. Nu pot să ajut pe nimeni.
c. Unul vine.
d. Altul pleacă.
e. Să-mi vorbeşti despre ea.
f. Te ajut cu ceva.
53
38. Precizați funcţia sintactică a pronumelor/ adjectivelor pronominale subliniate.
a. Tu eşti cel care m-a învăţat că pot schimba ceva.
b. Le-a spus elevilor săi că îi iubeşte pe toţi la fel de mult.
c. S-a bucurat când elevii ei i-au adus flori.
d. Din cauza unora vor fi pedepsiți toți.
e. O întrebă dacă ar vrea să participe la concurs.
f. Doamna i-a şoptit cu lacrimi în ochi: copile, ai înţeles greşit.
g. Am muncit câteva zile în folosul vostru.
39. Completaţi tabelul, referindu-vă la pronumele subliniate.

 Iată-mă! Tot eu cea veche!
 Al meu e oare?
 Dar al cui?
 Cine-a zis că eu sunt mică?
 Şi mama-mi coase şorţ cu flori.
pronumele felul cazul funcţia sintactică

eu personal nominativ subiect
40. Relataţi despre ultima oră de limba şi literatura română, folosind cât mai multe feluri de pronume.
41. Scrieţi un text, de 70-80 de cuvinte, despre clasa voastră în care să folosiţi, cel puţin, două
pronume personale, un pronume nehotărât și un pronume negativ.
42. Invitați un pictor/grafician/profesor de desen din zona în care locuiți la ora de limba și literatura
română. Realizați cu el un interviu de 18-20 de replici.
43. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele R, E, J, B, A, L.
Reguli
54
44. Rezolvați rebusul. (Nu folosiți semne diacritice.)
Orizontal: 1. grup de oameni; Paul Negreanu; 2. a egala cu 0, a
1 2 3 4 5 6 7 8 9
renunța; 3. conducătorii unor principate, prinții; 4. Olga Rădulescu;
1
dulceață, marmeladă; 5. grădină zoologică; râu în centrul Italiei;
2
6. reprodus; 7. ... în mână o carte; Szabolcs este ... în clasa a VIII-a. 8. o
3
ie, două ...; Csongor ... spală pe mâini; 9. festivitatea de dezvelire a ...
lui Mihai Eminescu; 4
5
Vertical: 1. prezentarea unor opere de artă, 2. romii, cunoscuți 6
ca țigani; 3. Vino!; Otilia, Ingrid, Natalia; 4. Nicolae Grigorescu; probă, 7
experiment; 5. Nu vrem război, ci ...; nu el, ci ...; 6. desene ... (film de 8
animație), 7. Udo Popescu; 8. prospecte; 9. instrument popular de 9
suflat; eu voi veni, tu ... veni;
Ștefan Luchian, Ulcică cu flori Ștefan Luchian, Crizanteme
Ștefan Luchian, Imortele
55
1. Citiți textul.
Ştefan Szönyi
O stradă din Timişoara poartă nume lui Ştefan Szönyi.

Este o legende a oraşului de pe Bega. „Szönyi înseamnă şi
Timişoara, şi România, şi Europa“, afirmă Victor Neumann,
director Muzeului de Artă din Timişoara. Ştefan Szönyi a fost
o personalitatea complexă. S-a născut la Banloc (judeţul
Timiş), în Imperiul Austro-Ungar, la 26 iulie 1913. Purta
însemnele unui aristocrat, tată său fiind medic veterinar.
Avea să se formeze în mediu socio-cultural al Timişoarei
interbelice, dominat de multiculturalitate.
Cu un talent înăscut, o minte ascuțită şi o putere de muncă ieşit din comun, Szönyi a fost repede
remarcat în cercurile artiştilor, ale colecţionarilor şi iubitorilor de artă din Timişoara interbelică. În anii ’30,
pe când unii de abia îşi începeau studii, el avea deja expoziţii personale. Studiază la Timișoara și la Paris.
Interesant este că în perioada interbelică, Szönyi a fost atras de teme biblice. Printre lucrăile sale se aflau
„Sfântul Sebastian“, seria de „Profeţi“ şi „Apocalipsa“. Corneliu Baba a povestit că Ştefan Szönyi se ducea
printre cerşetorii din Timişoara pentru a-i imortaliza. Ştefan Szönyi a devenit, în perioadă comunistă, un
militant al realismului socialist. A creat lucrări precum „Ţăranca“, „Lumină peste uzină“, „Portretul unei
muncitoare“ şi „Tipografie ilegală“.
Ştefan Szönyi a murit în data de 4 decembrie 1967.
B. Stabiliți dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F):
a. O stradă din Paris poartă nume lui Ştefan Szönyi. ...
b. Purta însemnele unui aristocrat, tatăl său fiind medic veterinar. ...
c. Szönyi avea un talent înnăscut. ...
d. În perioada interbelică, Szönyi a fost atras de teme comuniste. ...
e. Ştefan Szönyi se ducea printre cerşetorii din Timişoara pentru a-i imortaliza. ...
2. Scrie-i unui prieten/unei prietene un e-mail, de 60-70 de cuvinte, în care îi prezinți un tablou și
argumentezi de ce îți place.
c. registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului: 8 puncte;
f. aşezarea corectă a textului în pagină: 1 punct)
56
3. Precizați cazul și funcția sintactică a pronumelor și a adjectivelor pronominale subliniate din
următorul text.
Papagalul şi celelalte păsări
de Grigore Alexandrescu (1810 – 1885)

Lăsând a sa colivie,
În pădure vru să vie
Papagalu-a se plimba;
Şi îndată ce ajunse
Să judece el se puse
Păsările ce cânta.
Că deloc nu suie bine, Privighetoarea
Că glasul ei prea lung ţine,
Filomelei tot zicea. Fă această bunătate,
Şi aşa pe orişicare Un exemplu să ne dai:
Pasăre mică sau mare Căci din a ta şuierare,
El să tacă le făcea. Socotim cu-ncredinţare
Dar odată supărate, Că prea minunat glas ai”.
Păsările adunate, El atunci stă la-ndoială,
Împotriva lui strigând, Şi prea cu multă sfială
Merseră ca să vorbească Le răspunde c-un cuvânt:
Cu dânsul, şi să-l silească „Domnilor! eu râz prea bine
Să cânte ceva, zicând: De-alţii; iar cât pentru mine,
„Cântă dar tu, împărate; Deloc cântăreţ nu sânt”
(30 de puncte: câte 1 punct pentru fiecare caz corect precizat

și câte 2 puncte pentru fiecare funcție sintactică identificată corect)
4. Completați tabelul cu formele de infinitiv, gerunziu și conjunctiv prezent.

modul conjunctiv,
forma din text modul infinitiv modul gerunziu
timpul prezent
se plimba
ajunse
zicea
fă
răspunde
(30 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare formă verbală corectă)
57
Pintea
1. Observați imaginile. Care sunt elementele comune? Ce diferențe există între ele? Descrieţi, pe scurt,
fiecare imagine.
2. Priviți norul de cuvinte de mai jos și discutaţi:

a. În ce situaţii spunem despre un om că este viteaz? Daţi exemple de oameni viteji.
b. Aţi dat vreodată dovadă de vitejie? Relataţi.
c. Ce fel de legende/întâmplări cu oameni viteji cunoaşteţi? Povestiți.
d. Există haiduci în literatura/istoria/cultura maghiară? Daţi exemple.
3. Ascultaţi textul despre haiducul Pintea de două ori. Completați enunțurile de mai jos.
a. Pintea a ieșit la ... .
b. Plugul a … din brazdă.
c. În codru sunt o sută nouă de ... .
d. După prânz, voinicii se duc la ... .
e. Primăvara următoare se întorc iar în ... .
f. Haiducii doresc să fure ... de la prinzăria din Baia Mare.
g. Haiducii au fost prinși de ... .
h. În cele din urmă, Pintea a căzut la ... .
58
4. Citiţi următoarea baladă populară!
Pintea Viteazul
(fragmente)
..............................................
Era Pintea cel tăcut, Trăiască codrul, săracul!
Dar la minte priceput Dar vătaful cel mai mare,
Era Pintea cel voinic, Când era carnea-n frigare,
În năcaz trăit de mic. Se scăpă şi adormi;
.............................................. Dar degrabă se trezi
Pintea toate le făcea, Şi din grai aşa grăi:
Nicio vorbă nu scotea, ..............................................
Făr-în gândul lui gândea: Codru prinde-a se rări,
„Cine-i slugă la altul Ş-aşa, voi nu-ţi mai trăi,
Multe rabdă, săracul; Că v-or prinde, v-or robi.
Las’ să rabde, dacă şede, Voi cu prânzul să sfârşiţi,
Codru-i mare şi nu-l vede!...“ Mergeţi toţi pe la părinţi;
Iată însă că-ntr-o zi ............................................
Pintea la arat ieşi, Până colo-n primăvară,
Şi, zău, nu ştiu cum greşi: Când ies vitele pe-afară.
Ori un bou că s-a smucit, Atunci să ne-ntâlnim iară
Ori că plugul s-a izbit, ............................................
Că din brazdă a sărit. Atunci calea s-o ţinem,
Stupul rău se năcăji, Pungile să le umplem,
Pe biet Pintea-l otigi Să dăm şi prin Baia Mare,
Să ne gătim de mâncare,
Şi amar mi-l sudui.
Să facem ceva parale;
..............................................
Prinzăria s-o cercăm,
În deluţ, lângă colnic,
De aur s-o uşurăm!...
Este-o pară de foc mic.
.........................................
La focuri, la amândouă,
Iar colea, primăvara,
Sunt voinici o sută nouă,
Când codruţul înspica,
Voinici de-ai codrului,
Iarba verde când ieşea,
Puişori de-ai lotrului.
Iar că mi se aduna,
Dintre ei, vreo doisprezece
....................................
Tot frig carne de berbece,
– Haideţi, feciori, după mine,
............................................ Să vă-nvăţ a trăi bine;
..............................................
Vestea-n ţară a ieşit
De-un viteaz nebiruit
Care Pintea e numit,
De-un viteaz afar’ din seamă
Pe care Pintea mi-l cheamă.
Ţine calea la strâmtori
Şi opreşte negustori,
De-i scapă de gălbiori.
59
Mers-a vestea să se ştie, Şi s-a tras în codru verde,
Până sus, la-mpărăţie, Unde traiul lin se pierde.
Şi cei domni, când auzeau, ..............................................
Oaste mare pregăteau, Când în Baie au sosit,
Oaste mare,-mpărătească, Poarta-nchisă au găsit.
Pe Pintea să-l oblicească ...............................................
Şi viaţa să-i sfârşească: Pe la curţi la domni intrară,
............................................ Pâine şi sare luară,
Pintea însă cam zâmbea Vinul de bun îl gustară.
Şi din grai aşa grăia: ..........................................
‒ Hai, legaţi-mă de vreţi, Pandurii se bucurau,
Domnii, dacă auzea, Mai tare că mi-i legau
Preţ pe capu lui punea: Şi la temniţă-i duceau.
............................................ .............................................
‒ Cine capu i-o tăia, Gloată mare se-nsoţea,
Viu sau mort la domni l-o da!... După Pintea se pornea.
........................................... .............................................
Pintea la pământ cădea,
Lumea cu el se-nvârtea,
Calu-i jalnic necheza.
(…)
Secară
Foaie verde de secară,

Colea, despre primăvară,
Când se-mbracă codrii iară,
A ieşit Pintea afară;
A lăsat cetăţi şi sate,
Că sunt pline de păcate,
Din literatura poporală, Pintea viteazul. Baladă poporală, Ed. II, Braşov, 1915)
Conținutul baladei „Pintea Viteazul”

Pintea Viteazul muncea la curtea bogătașului Stupul. Stăpânul îl trimitea la câmp să are, apoi să taie
lemne în pădure. În aceeași zi, îi poruncea să meargă seara să ducă la moară grâu și secară. Pintea răbda și făcea
tot ce îi cerea stăpânul. Într-o zi, Pintea se afla la arat și plugul i-a sărit din brazdă. Stăpânul l-a lovit și l-a înjurat.
Pintea a plecat în codru, la haiduci. Conducătorul (vătaful) haiducilor le-a spus că se apropie vremea rea, de
aceea trebuie să plece din codru. Așa au făcut feciorii, iar primăvara s-au adunat, din nou, în codru. Acum,
căpetenie le era Pintea, căruia voinicii i-au promis ascultare. Haiducii au început să prindă negustorii și să le ia
banii. Despre aceste fapte s-a aflat la împărăție. Oastea pregătită a sosit și haiducii, conduși de neînfricatul
Pintea, au ucis o mulțime de soldați. Atunci, domnii au promis o mie de galbeni celui care îl va aduce pe Pintea,
viu sau mort. Pintea era vrăjit de mic ca să nu poată fi ucis.
60
În primăvara următoare, haiducii s-au adunat din nou în pădure. Pe când se frigeau berbecii pentru cină, Pintea
a rugat să meargă cineva la Baia Mare, să aducă de acolo pâine, sare și vin. Unul dintre oamenii lui s-a oferit să meargă
în oraș, alături de alți haiduci. Pintea le-a spus că moartea îi putea fi adusă de trei fire de grâu sfânt și un glonte de
argint care l-ar nimeri la subsuoara stângă. Cum au ajuns în Baia Mare, haiducii au spart porțile curților domnești și
s-au pus pe băut. Pandurii i-au prins și i-au legat. I-au amenințat că vor muri în lanțuri dacă nu spun cum poate fi
omorât Pintea. Haiducii l-au trădat: le-au spus cum poate fi ucis.
În timp ce își aștepta haiducii, Pintea a adormit. S-a trezit din somn și a pornit imediat către Baia Mare.
Acolo l-au întâmpinat pandurii. Ei i-au cerut să se predea, altfel îl ucid cu trei fire de grâu sfânt și un glonte
de argint. Pintea și-a dat seama că a fost trădat. A luptat cu pandurii, dar un pandur l-a nimerit în subsuoara
stângă. Pintea Viteazul a căzut la pământ. Apoi a cerut să-i taie cineva părul, să-l pună în poarta orașului în
zilele de sărbătoare. Trei voinici i-au tăiat părul și l-au pus în poartă ca să se vorbească despre el.
a răbda: a suporta, a îndura
vătaf: supraveghetor
a înspica: a face spic, a da în spic
strâmtoare: loc îngust de trecere (la munte)
gălbior: galben (monedă de aur)
a robi: a exploata; a lua cuiva libertatea
a izbi: a lovi cu putere
lin: calm, liniştit, domol
gloată: mulţime, popor
a oblici: a găsi, a descoperi
p(r)inzărie: monetărie
temniță: închisoare, pușcărie
a grăi: a vorbi
a smuci: a trage brusc și cu putere pe cineva sau ceva
pară: flacără
a oti(n)gi: a otânji, a bate, a lovi
Pintea Viteazul, sculptură de Vida Géza a necheza: (despre cai) a scoate strigăte caracteristice
5. Completați versurile cu litera inițială.

_răiască codrul, săracul!
_ar vătaful cel mai mare,
_ând era carnea-n frigare,
_e scăpă şi adormi;
_ar degrabă se trezi
_i din grai aşa grăi:
...........................................
6. Găsiţi cuvintele care rimează.

Dar vătaful cel mai mare, Şi cei domni, când auzeau,
Când era carnea-n ..., Oaste mare pregăteau,
Se scăpă şi adormi; Oaste mare,-...,
Dar degrabă se ... Pe Pintea să-l oblicească
Şi din grai aşa grăi: Şi viaţa să-i ...:
……………………………
61
7. Despre cine este vorba în următoarele versuri: despre Pintea (P.), vătaf (V.), haiduci (H.) sau
panduri (P.)?
a. … c. …
Pandurii se bucurau, Codru prinde-a se rări,
Mai tare că mi-i legau Ş-aşa, voi nu-ţi mai trăi,
Şi la temniţă-i duceau. Că v-or prinde, v-or robi.
Voi cu prânzul să sfârşiţi,
b. … Mergeţi toţi pe la părinţi;
Colea, despre primăvară,
Când se-mbracă codrii iară, d. …
A ieşit Pintea afară; Pe la curţi la domni intrară,
A lăsat cetăţi şi sate, Pâine şi sare luară,
Că sunt pline de păcate, Vinul de bun îl gustară.
Şi s-a tras în codru verde,
Unde traiul lin se pierde.
8. Completați fragmentul cu termenii potriviți din paranteze.

(oamenii, haiducii, moartea, grâu, pâine)
În primăvara următoare, ... s-au adunat din nou în pădure. Pe când se frigeau berbecii pentru cină,
Pintea a rugat să meargă cineva la Baia Mare, să aducă de acolo …, sare și vin. Unul dintre ... lui i-a spus că se
duce, alături de alți haiduci. Pintea le-a spus că ... îi putea fi adusă de trei fire de ... sfânt și un glonte de argint
care l-ar nimeri la subsuoara stângă.
9. Precizați forma literară a următoarelor cuvinte: las', afar', capu.
10. Selectați din paranteze sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate.

(neobișnuit, a tâlhări, a se afla, zvon, a jefui)
Vestea-n ţară a ieşit
De-un viteaz nebiruit
Care Pintea e numit,
De-un viteaz afar’ din seamă
Pe care Pintea mi-l cheamă.
Ţine calea la strâmtori
Şi opreşte negustori,
De-i scapă de gălbiori.
Mers-a vestea să se ştie,
Până sus, la-mpărăţie,
11. Menționați verbele la modul conjunctiv.

Atunci calea s-o ţinem,
Pungile să le umplem,
Să dăm şi prin Baia Mare,
Să ne gătim de mâncare,
Să facem ceva parale;
Prinzăria s-o cercăm,
Turnul lui Ştefan, Baia Mare
De aur s-o uşurăm!...
62
12. Citiţi enunţurile referitoare la conţinutul baladei. Notați cu A enunțurile adevărate și cu F pe cele
false.
a. Pintea se afla în slujba unui mare boier, Stupul. ...
b. Când iese la arat, lui Pintea îi sare plugul din brazdă. ...
c. Stupul l-a lăudat pentru această faptă. ...
d. După acest eveniment, Pintea s-a hotărât să rămână la Stupul. ...
e. Pintea se hotărăşte să plece în codrul verde. …
f. O oaste mare împărătească soseşte şi pandurii îi spun să se predea. ...
g. Pintea se sperie de această oaste mare. ...
h. Pintea înfruntă oastea şi o alungă. ...
i. La Baia Mare, pandurii îi cer să se predea. ...
j. Pintea se predă pandurilor. ...
k. Un pandur bătrân îl nimereşte la subsuoară. ...
l. Pintea cade la pământ. ...
m. Calul lui Pintea râde. ...
Balada
Balada este o creație epică în versuri, inspirată de obicei din tradiția istorică sau populară, în care se
povestește o acțiune eroică sau o întâmplare însemnată.
Caracteristici
 Acţiunea baladei este simplă, liniară, respectându-se momentele subiectului.
 Modul de expunere principal este narațiunea.
 Personajele baladei au calități excepționale.
 Personajele baladei sunt prezentate în antiteză (bun ‒ rău).
Baladele haiducești au la bază fapte social-istorice. Haiducii au luptat împotriva oprimării sociale și a
nedreptății. Documentele istorice au confirmat existența reală a haiducilor.
Fiecare regiune a avut haiducii ei: Iancu Jianu în Oltenia, Radu lui Anghel în Muntenia, Bujor în Moldova,
Pintea în nordul Transilvaniei.
13. Formulați ideile principale ale baladei „Pintea”, cu menționarea

momentelor subiectului.
a. Expoziţiunea: …
b. intriga: …
c. desfăşurarea acţiunii: …
d. punctul culminant: …
e. deznodământul: …
14. Precizaţi modurile de expunere folosite în balada „Pintea Viteazul”.

Dați exemple. Pintea Viteazul
63
15. După părerea voastră, care sunt elementele reale și cele imaginare din balada „Pintea Viteazul”?
Discutați în perechi.
16. Realizați, în scris, caracterizarea personajului Pintea Viteazul.
17. Comparaţi personajele principale a două balade populare: de exemplu, Pintea din balada „Pintea
Viteazul” și un erou dintr-o baladă populară maghiară.
Un mic ajutor
 trăsăturile personajului principal
 locul și modul în care trăiesc
 prietenii, tovarășii lor
 inamicul/inamicii lor
 actele de vitejie săvârşite de ei
 modul în care sfârşesc
 simpatia cititorului faţă de ei
 altceva: ...
18. Ce v-a plăcut cel mai mult din balada „Pintea Viteazul”? Motivaţi.
19. Vizionaţi filmul „Pintea” (cu Florin Piersic în rolul lui Grigore Pintea).
20. Idee de miniproiect: Documentați-vă și prezentaţi un personaj istoric pe care îl admiraţi.
Arhaismele. Regionalismele. Neologismele
Arhaismele sunt cuvinte care nu se mai folosesc (ieșite din uz).

Exemple: pandur, vătaf, logofăt, arnăut, spițerie, pizmă etc.
Arhaismele sunt folosite în literatură pentru a descrie viața din trecut.
Regionalismele sunt cuvinte folosite într-una sau în câteva regiuni ale țării.
Exemple: cucuruz (porumb), perje (prune), apotecă (farmacie), chicioare (picioare), barabule (cartofi),
lubeniță (pepene roșu).
Întâlnim regionalisme și în textele literare unde au rolul de a reliefa culoarea locală (locul unde se
petrece acțiunea).
Neologismele sunt cuvinte nou apărute în vocabularul limbii, prin împrumuturi din limbi de circulație
internațională (engleză, franceză, germană etc.).
Exemple: SMS, computer, e-mail, blugi, miting, aut, gol (la fotbal), fotbal etc.
Utilizarea neologismelor se impune mai ales datorită existenţei unor termeni tehnici intraductibili sau
traductibili prin sintagme greoaie şi lungi şi, în final, fără eficienţă practică (de pildă, „hardware” ‒
echipament fizic, structură fizică a sistemului, „software” ‒ sistem de programe etc.), sau care sunt de
preferat a fi împrumutaţi ca atare, întrucât traducerea lor literală ar fi percepută de vorbitorii de limbă
română ca ridicolă („mouse” ‒ şoarece, „cookie” ‒ fursec, prăjiturică, „wizard” ‒ vrăjitor etc.).
64
Pleonasmul
Pleonasmul este o greșeală de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte sau structuri
cu același sens, în general, cel de-al doilea termen fiind cuprins în înţelesul celui dintâi: babă bătrână,
avansaţi înainte, a urca sus, a reveni din nou, a conlucra împreună.
21. Observați regionalismele din balada „Pintea”. Treceți în coloana alăturată forma literară a cuvintelor.
 năcaz  ...
 s-o cercăm  ...
 Mi-l sudui  ...
 a șede  ...
22. Lucraţi în echipe! Subliniaţi arhaismele cu o linie, iar

regionalismele cu două linii. Lucraţi cu dicţionarul explicativ sau/și
cu cel de sinonime.
Am descărcat cu bine vinul. Şi toate antalele de la
podgoriile cele de departe, după ce-au călătorit în scârţâit de cară
şi-n soare de toamnă, au coborât la întuneric, în hrube. Oamenii
boierului le ciocăneau, trăgeau pe vrană vin cu trestioarele. Şi la
urmă a venit şi boierul în fiinţă, a gustat o cupă, şi-a ciocnit cu
mine şi mi-a zis iar: Brava! - De-acuma, căpitane Neculai, a urmat
el, să vii după mine în cerdac să facem socoteală şi să-ţi dau Ion Andreescu, Pădure de fagi
dreptul tău!
Cu ce mi-a dat boierul; florini de argint, mi-am umplut taşca. M-am
închinat supus cătră cinstitu-i obraz, i-am pupat mâna şi-am coborât cătră
tovarăşii mei. Era vremea de-amiază. După prânz, am hotărât să luăm
drumul înapoi, cătră locurile noastre.
Dar mâncarea, pentru mine, n-avea gust şi preţ. Am înfulicat hulpav
ceva, în fugă. Şi, cu gândurile nopţii, mi-am lăsat tabăra şi-am dat o raită
printre oamenii şi slujbaşii curţii, întrebând de-o scurteică de vulpe. Banul
bun găseşte ce-ntreabă. Aşa c-am găsit îndată o blăniţă cu faţa de postav
roş. Ș-am simţit, luând-o în mână, plăcerea ţigăncuşei, şi-n suflet mi-au
scăpărat ochii ei iuţi.
Simon Hollósy, Marginea satului Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței
23. Alcătuiţi enunţuri cu următoarele cuvinte, evitând pleonasmele: a relua, a rescrie, a prefera, a repeta.
24. Identificați pleonasmele din următoarele enunţuri.

a. În autobuz a fost multă lume, dar am reuşit să avansez înainte.
b. Când am coborât jos din tren, i-am văzut pe părinţii mei.
c. Înainte de masă, piaţa este plină de moși bătrâni care îşi fac cumpărăturile.
d. Putem trage concluzia finală că toţi actorii au jucat foarte bine.
e. Verişoara mea conlocuieşte împreună cu părinţii ei.
f. Cumpăr această ciocolată pentru că nu conține mult zahăr dulce.
65
g. Elevii clasei a VIII-a conlucrează bine împreună, mai ales când profesoara organizează activităţi pe grupe.
h. Persoana accidentată a făcut o hemoragie de sânge.
i. Am aşteptat-o atât de mult, încât am îngheţat de frig.
j. În munți vor avea loc avalanșe de zăpadă.
Adverbul
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă care exprimă caracteristica unei acțiuni, însușiri sau stări.
Adverbul determină un verb, un adjectiv, un substantiv sau un alt adverb.
Exemple
Colegul meu recită bine poezii de Endre Ady.
Prietenul meu e cam trist.
Tema de astăzi a fost interesantă.
Am scris atât de mult pentru că mi-a plăcut.
Cărțile sunt acolo.
Felul adverbelor (după sens)

 de mod: abia, așa, repede, da, nu;
 de loc: departe, aici, sus; acolo, jos, undeva;
 de timp: mâine, cândva; acum, atunci, apoi. Simon Hollósy, Grădină teceu/
Parasztudvar szekérrel
Gradele de comparație ale adverbului
Nu toate adverbele pot avea grade comparație. În general, grade de comparație au o mare parte din
adverbele de mod (bine, vitejește), câteva adverbe de loc (aproape, departe) și de timp (devreme, târziu).
Gradul pozitiv
 Băiatul merge repede.
Gradul comparativ
 comparativul de superioritate: Băiatul merge astăzi mai repede decât ieri.
 comparativul de egalitate: Băiatul merge astăzi la fel de repede ca și ieri.
 comparativul de inferioritate: Băiatul merge astăzi mai puțin repede decât ieri.
Gradul superlativ
 superlativ relativ: Băiatul merge cel mai repede în pauză.
 superlativ absolut: Băiatul merge foarte repede.
Locuțiunile adverbiale
Locuțiunile adverbiale sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar și cu rol de adverb.
În structura lor pot intra substantive, adjective (participii), numerale, adverbe precedate de prepoziții:
în față, peste tot, din loc în loc, de vreme ce, de astă seară.
Pot fi formate prin repetarea unor adverbe: oră de oră, din an în an, așa și așa
66
Funcțiile sintactice ale adverbului și ale locuțiunilor adverbiale
Cea mai frecventă funcție sintactică a adverbului și a locuțiunii adverbiale este cea de complement
circumstanțial (de loc/de mod/de timp).
1) complement circumstanţial de loc (c.c.l.)
Întrebări: unde? de unde? până unde? încotro? etc.
Se exprimă prin adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc:
Locuim aici.
Se oprea din loc în loc ca să culeagă flori.
2) complement circumstanţial de timp (c.c.t.)

Întrebări: când? de când? până când? de cât timp?
Se exprimă prin adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp:
Ieri a nins.
Mă vizitează din când în când.
3) complement circumstanţial de mod (c.c.m.)

Întrebări: cum? în ce mod? etc.
Se exprimă prin adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod:
A răspuns corect la întrebări.
Pas cu pas şi-a atins ţelul.
4) atribut adverbial (atunci când determină un substantiv)

Întrebări: care? Ce fel de?
Se exprimă prin adverbe și locuțiuni adverbiale:
Am primit vești de departe.
Virajul la stânga este interzis aici.
Observație: Adverbele și, chiar, doar, mai, nici, nu, numai, măcar nu
au funcție sintactică, dar intră în componența părților de
propoziție pe care le însoțesc. Ion Andreescu, Păduri iarna
Și ei au plecat. Puneți încă un kg.
25. Identificați adverbele din fragmentul următor și precizați felul și funcția lor sintactică.
În timp ce își aștepta haiducii, Pintea a adormit. S-a trezit din somn și a pornit imediat către Baia Mare. Acolo
l-au întâmpinat pandurii. Ei i-au cerut să se predea, altfel îl ucid cu trei fire de grâu sfânt și un glonte de argint.
26. Completați tabelul cu formele potrivite ale adverbelor, conform modelului.

Model:
comparativul de comparativul de comparativul de superlativ superlativ
pozitiv
superioritate egalitate inferioritate relativ absolut
bine mai bine la fel de bine mai puțin bine cel mai bine foarte bine
repede
târziu
aproape
Alcătuiți enunțuri cu formele notate în tabel.
67
27. Precizați funcţia sintactică a adverbelor/locuţiunilor adverbiale subliniate.
a) Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste, la 30 decembrie 1947, b) când regele Mihai I a
fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, a fost interzis,
intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Anton Pann sau Gheorghe Ucenescu
sunt c) uneori eronat creditaţi cu muzica imnului; d) în fapt, melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile
sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte e) cu certitudine autorul. Era o melodie cântată, f) de
obicei, pe un text religios. g) De atunci, acest imn a fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, datorită
mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. Acesta a fost şi cazul în timpul revoluţiei
anticomuniste din 1989, când, practic, h) instantaneu şi generalizat a fost cântat ca un adevărat imn naţional,
înlocuind imnul comunist „Trei culori”.
28. Citiți textul următor.
Pintea
Grigore Pintea, zis Pintea Viteazul, a fost un vestit haiduc din Ţara Lăpuşului, din Maramureş.
Născut în anul 1670, ca fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul Comitat al Clujului, intră în
conflict cu nobilii din zonă şi decide să lupte împotriva nedreptăţilor sociale, fuge în codrii Maramureşului şi
„haiduceşte”. Cu anii, terorizează nobilii locali care vor să-l prindă, dar, potrivit legendelor, el reuşeşte să
scape de fiecare dată urmăritorilor.
Din documentele vremii, reiese că Grigore Pintea a fost un om instruit, cunoscător al mai multor limbi
străine şi al tehnicilor militare, deprinse în garnizoanele imperiale. Diplomat şi bun negociator, Pintea a fost
socotit de istorici „unul dintre cei mai însemnaţi români din secolul al XVII-lea”.
68
În primăvara anului 1703, mai multe oraşe din nordul
Transilvaniei (Zalău, Satu Mare, Bistriţa, Dej, Sighet) cad în mâna
răzvrătiţilor. Armata lui Pintea trebuia să cucerească cetatea
Baia Mare – vistieria imperială. În luna august, oraşul era sub
asediu. În urma unei ambuscade, Pintea este împuşcat mortal
(14 august) în faţa porţii de sud a oraşului, în apropiere de
Bastionul Măcelarilor.
Se mai spune despre el că ar fi luptat şi împotriva tătarilor,
probabil, pe când era în armată.
În biserica din Budeşti se află o cămaşă de zale şi un coif
pe care le-ar fi purtat Pintea Viteazul sau pe care le-ar fi luat în
luptă de la tătari, iar la muzeul din Baia Mare sunt expuse armele
lui şi harnaşamentul pe care îl folosea.
Bastionul Măcelarilor
za: cămaşă de zale; fiecare dintre verigile care constituie un lanţ;
ambuscadă: acţiune de luptă în care inamicul este atacat prin surprindere;
diplomat: persoană care ştie cum să trateze o afacere, cum să se comporte
într-o situaţie (pentru a-şi atinge scopurile);
asediu: încercuire şi atacare cu forţe armate a unui loc întărit, pentru a-l
cuceri;
harnaşament: totalitatea obiectelor necesare la înhămarea, înşeuarea şi conducerea calului;
coif: acoperământ de metal sau de piele pentru protecţia capului, purtat, în trecut, de unii ostaşi în
timpul luptei;
bastion: construcţie de fortificaţie în formă de turn scund şi puternic;
vistierie: loc unde se păstrează finanţele statului; tezaur.

vestit, instruit, bastion, imperial, important, răzvrătit, atac, învățat, asediu, însemnat, turn,
renumit, răsculat, împărătesc

în fața, aproape de, a lua, nord, departe de, a da, sud, în spatele
31. Asociați cuvintele din cele două coloane,

conform modelului.
a. limbi vestit
b. împuşcat militare
c. tehnici străine
d. om imperială
e. nedreptăţi mortal
f. nobili sociale
g. haiduc instruit
h. vistieria locali Baia Mare
69
32. Selectați cuvântul potrivit și completați enunțurile.
a. Pintea intră în … cu nobilii din zonă şi decide să lupte împotriva nedreptăţilor sociale, fuge în codrii
Maramureşului şi „haiduceşte”. (luptă/ceartă/conflict)
b. Din documentele vremii, reiese că Grigore Pintea a fost un om …, cunoscător al mai multor limbi
străine şi al tehnicilor militare. (instruit/intrat/interior)
c. În primăvara anului 1703, mai multe oraşe din nordul Transilvaniei cad … mâna răzvrătiţilor.
(pe/în/sub)
d. În urma unei …, Pintea este împuşcat mortal în faţa porţii de sud a oraşului. (ambuscade/
lupte/revolte)
e. La muzeul din Baia Mare sunt expuse … lui şi harnaşamentul pe care îl folosea. (săbiile/
topoarele/armele)
33. a) Precizaţi modul şi timpul verbelor subliniate.

Se mai spune despre el că ar fi luptat şi împotriva tătarilor, probabil, pe când era în armată.
În biserica din Budeşti se află o cămaşă de zale şi un coif pe care le-ar fi purtat Pintea Viteazul, sau pe
care le-ar fi luat în luptă de la tătari, iar la muzeul din Baia Mare sunt expuse armele lui şi harnaşamentul pe
care îl folosea.
b) Precizați funcția sintactică a adverbelor / locuțiunilor adverbi-

ale subliniate.
În urma unei ambuscade, Pintea este împuşcat mortal (14 august) în
faţa porţii de sud a oraşului, în apropiere de Bastionul Măcelarilor.
Se mai spune despre el că ar fi luptat şi împotriva tătarilor,
probabil, pe când era în armată.
34. Redaţi oral conţinutul textului „Pintea”.
35. Ce părere aveţi despre Pintea, eroul baladei? Motivaţi.
36. Ştiţi să vă orientaţi pe hartă? Arătaţi, pe hartă, următoarele localităţi: Dej, Cluj-Napoca, Baia Mare,
Zalău, Bistriţa, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei. Apreciaţi distanţa de la localitatea în care domiciliaţi până la
oraşele enumerate.
37. Ce oraşe din Transilvania aţi vizitat până în prezent? Descrieți, pe scurt, orașul care v-a plăcut cel
mai mult.
Măsura. Rima. Tipuri de rimă
Măsura reprezintă numărul silabelor dintr-un vers.

Măsura versului: „Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume” (Andrei Mureşanu, „Deşteaptă-te,
române!”) este de 14 silabe.
Rima reprezintă potrivirea sunetelor finale în două sau mai multe versuri, începând cu ultima silabă
accentuată.
70
Tipuri de rimă:
 rima împerecheată (aabb)
 rima încrucişată (abab)
 rima îmbrăţişată (abba)
 monorima (aaaa)
 rima albă (rima liberă)
38. Precizați măsura versurilor următoare.

a. „Slavă ţie, stea curată”
b. „Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii”
c. „Lângă noi cântând să stea”
d. „Triumfător în lupte, un nume de Traian”
39. Indicaţi felul rimei din următoarele strofe.

a. Ca un val de cer senin
Prins în volbură nomadă
Curge vântul cristalin
Pe câmpia de zăpadă.
George Topârceanu, Din tren
b. Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Andrei Mureșanu, Deşteaptă-te, române!
c. Doina, doiniţă!
De-aş avea o puiculiţă,
Cu flori galbene-n cosiţă,
Cu flori roşii pe guriţă!
Vasile Alecsandri, Doina
d. Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin;

Dintr-un colţ pe-o sofă roşă eu în faţa lui privesc,
Pân' ce mintea îmi adoarme, pân' ce genele-mi clipesc;
Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin.
Mihai Eminescu, Noaptea...
e. – Codrule, codruţule,
Ce mai faci, drăguţule,
Că de când nu ne-am văzut
Multă vreme au trecut
Şi de când m-am depărtat,
Multă lume am umblat.
Mihai Eminescu, Revedere
71
40. Scrieți un text argumentativ, de 10-12 rânduri, despre importanța unui lăcaș de cult în viața oamenilor.
41. Scrieți un text argumentativ, de 10-12 rânduri, pornind de la imaginile de mai jos.
42. Joc pe grupe: Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele T, E, S, B, I, L!
Reguli:
Biserica ortodoxă Nașterea Domnului, Baia Mare Catedrala Mitropolitană, Cluj Napoca
72
1. Citiți textul.
Sándor Rózsa
Sándor Rózsa (născut în 1813, la Seghedin/Szeged, decedată în 1878, la
Gherla) a fost un tâlhar de drumul mare, a cărui viață a fost ulterior romanțat ca a
unui haiduc maghiari din Câmpia Panoniei.
A fost trimisă de Lajos Kossuth, în timpul Revoluției de la 1848, să lupte
împotriva sârbilor. A fost judecate într-un proces ce a durat trei ani și condamnată
(după 1848), pentru tâlhărie și crimă, și, după opt ani de detenție, a fost grațiate.
După grațiere și-a reluat viața de tâlhar. Viața și faptele lui au fost romanțat
glorificată de literatura vremii, unii autori prezentându-l pe Rózsa ca pe un haiduc,
el fiind considerată de unii maghiari ca un erou popular asemănători cu Robin Hood din Anglia sau cu
Johannes Bückler (Schinderhannes) din Germania.
A murit în închisoarea din Gherla.
A. Identificați greșelile din text. Conține 10 greșeli. Corectați-vă reciproc.

a. Sándor Rózsa s-a născut la Gherla. …
b. Sándor Rózsa a luptat în Revoluția din 1848. ...
c. Sándor Rózsa a dus o viață de tâlhar. ...
d. Sándor Rózsa este considerat de unii un erou popular. ...
e. Sándor Rózsa a fost condamnat pentru furt și înșelăciune. ....
2. Completați enunțurile, alegând varianta corectă.

A. În aceeași zi, îi poruncea să meargă seara să ducă la moară ... și secară.
a. râu; b. brâu; c. frâu; d. grâu
B. Pintea a plecat în codru, la ... .
a. haiduci; b. panduri; c. părinți; d. boieri
C. Despre faptele sale s-a aflat la ... .
a. direcțiune; b. împărăție; c. conducere; d. armată
D. Domnii au promis o mie de galbeni celui care îl va aduce pe Pintea,... sau mort.
a. vin; b. voi; c. viu; d. vom
E. Haiducii au spart porțile curților ... și s-au pus pe băut.
a. împărătești; b. domnești; c. regești; d. povești
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare variantă corectă)
3. Citiți strofa din poezia „Pintea”, de Ştefan Octavian Iosif.

A. Completaţi strofa cu termenii potriviţi: sunetul, sate, juca, gluma, voios.
Nouă a) … risipite Ţupăiau bătrâni şi tineri...
Peste-ntinderile zării Poate c-ar d) … ş-acuma,
Se învârteau în horă Dacă Pintea Năzdrăvanul
După c) … cântării. S-ar fi întrecut cu e) …!
73
B. Menționați câte o rimă pentru cuvintele: sate, zării, horă, nouă, poate.
(20 de puncte, din care A: 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare termen corect;
B 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare rimă corectă)
4. Citiți textul următor. a) Precizați funcția sintactică a cuvintelor subliniate. b) Menționați cinci atribute
substantivale genitivale.
Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Frauenbach)

este municipiul de reședință al județului Maramureș. Prima diplomă
privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20
septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I (1342 – 1382).
Orașul a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a dezvoltat ca un
centru aurifer în secolele al XIV-lea – al XV-lea. În 1446, orașul devine
proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, în timpul domniei
regelui maghiar Matia Corvinul, orașul a fost fortificat. La mijlocul
secolului XIV, Baia Mare era un oraș structurat și bine organizat, cu Simon Hollósy, Amurg
libertăți specifice unui oraș liber regal. Din sistemul de fortificații ale
orașului, astăzi poate fi văzut și vizitat Turnul Măcelarilor, ridicat în jurul anului 1500, cunoscut și sub numele
de Bastionul de Muniții. Accesul în interiorul orașului se realiza prin mai multe porți de intrare. În anul 1790,
în oraș existau 3580 de locuitori și 705 case. În 1911 s-a dat în folosință clădirea nouă a Școlii de Pictură,
fenomenul artistic de la Baia Mare înregistrând, până după cel de-al Doilea Război Mondial, mai multe
substructuri ale educației artistice: Școala Hollósy (1896 ‒ 1901), Școala Liberă de Pictură (1902 – 1927) și
Școala de Arte Frumoase (1927 – 1935 și 1940 – 1950). Piața din centrul vechi, în care se desfășurau
tradiționalele târguri, a fost înlocuită, în perioada 1933 – 1934, cu un parc bine îngrijit.
(20 de puncte, din care a) 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare funcție sintactică precizată corect
b) 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare atribut substantival corect identificat)
5. Completați enunțurile cu termenii potriviți.

a. ... sunt cuvinte nou apărute într-o limbă, de obicei, prin preluarea acestora din alte limbi.
b. Nu toate adverbele pot avea ... de comparație.
c. Locuțiunile ... sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar și cu rol de adverb.
d. Măsura reprezintă numărul ... dintr-un vers.
e. Rima reprezintă potrivirea sunetelor finale în două sau mai multe ..., începând cu ultima silabă accentuată.
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt corect)
6. Completați tabelul cu formele potrivite ale adverbelor conform indicațiilor.

comparativul de comparativul de comparativul de superlativ superlativ
pozitiv
superioritate egalitate inferioritate relativ absolut
bătrânește
departe
(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare formă adverbială corectă)
74
Limbi și vorbitori
1. Observați imaginile. Prezentaţi personalitățile născute în România care au dus faima țării peste hotare.
Nadia Comăneci Herta Müller Constantin Brâncuși
2. Priviți norul de cuvinte de mai jos și faceți presupuneri în legătură cu textele pe care urmează să le
studiați:
a. Ce știți despre limba latină?
b. Ce știți despre limba română? Ce legătură există între aceste două limbi?
c. Ce limbi moderne învățați la școală?
d. În ce țări se vorbește limba română?
e. Care este, în prezent, cea mai răspândită limbă străină? De ce?
3. Ascultați textele următoare de două ori.

Completați enunțurile în timpul ascultării.
a. Limba română este limbă maternă pentru ... de
milioane de persoane.
b. În România, limba română este limbă ... .
c. Limba română este limbă de stat și în ... .
d. Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba
română din Asia se găsește în ... .
e. Româna este vorbită ca limbă ... de arabi din
Orientul Mijlociu care au studiat în România.
75
Limba română
Limba română este vorbită în toată lumea de 28 de

milioane de persoane, dintre care circa 24 de milioane o au
ca limbă maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17
milioane se află în România, unde româna (dialectul
dacoromân) este limbă oficială și, conform
recensământului populației din 2011, este limbă maternă
pentru peste 90% din populație. Limba română este una
dintre cele șase limbi oficiale ale Provinciei Autonome
Voivodina (Serbia). De asemenea, este limbă oficială sau
administrativă în câteva comunități și organizații
internaționale, precum Uniunea Latină sau Uniunea
Europeană (de la 1 ianuarie 2007).
Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor
romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea, după numărul de vorbitori, în urma spaniolei,
portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în
lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă
de stat, atât în România cât și în Republica Moldova, unde circa 75% din populație o consideră limbă maternă
(inclusiv sub denumirea de „limba moldovenească”).
În afară de România, limba română se mai vorbește în:
 Republica Moldova, ca limbă oficială, fiind limba maternă pentru 2,5 milioane de locuitori;
 Regiunea Cernăuți, Ucraina, ca limbă oficială la nivel local, fiind limba maternă pentru peste 182 000
de locuitori, reprezentând 19,80% din întreaga populație a regiunii;
 Bugeac, Ucraina, ca limbă oficială la nivel local, fiind limba maternă pentru peste 80 000 de locuitori,
reprezentând 13% din întreaga populație a regiunii;
 Provincia Autonomă Voivodina, Serbia, unde este limbă oficială;
 țările vecine cu România și Republica Moldova, adică Ucraina, Ungaria, Serbia (Valea Timocului) și
Bulgaria;
 Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde în 1995
limba română era vorbită de 5% din populație, emigrată din România în Israel.
 Româna este vorbită ca limbă străină de arabi din Orientul Mijlociu care au studiat în România. Se
estimează că aproape jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu au studiat în România în anii 1980 și
cunosc limba română.
 Prin deportări masive, în special ale moldovenilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
(RSS Moldovenească), limba română a devenit o limbă minoritară în Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan,
Rusia, Tadjikistan și Turkmenistan.
 Vorbitori de limbă română se găsesc și în multe alte țări occidentale (datorită emigrației), precum
Italia, Spania, Statele Unite, Canada, Franța, Portugalia, Cipru, Germania sau Australia. Peste 3 000 000 de
vorbitori de română locuiesc legal în Europa și în America de Nord.
 Româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic
Muntele Athos, o regiune autonomă din Grecia, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.
76
Româna ca a doua limbă și ca limbă străină
Limba română ca limbă secundară în estul Europei

Folosirea românei ca a doua limbă este întâlnită între minoritățile etnice din România și Republica
Moldova. În cadrul recensământului din 1979, desfășurat în RSS Moldovenească, aproximativ 4% din
populație a indicat româna/moldoveneasca ca a doua limbă. Rezultatele Eurobarometrului de opinie
64.3/2005, desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2005, arată că 4% dintre cetățenii români vorbesc
limba română ca limbă străină. Același sondaj arată că 1% din respondenții bulgari și ciprioți și 3% din cei
maghiari sunt capabili să desfășoare o conversație în limba română.
Româna este studiată și predată în unele țări est-europene, în care există comunități semnificative
românești, cum ar fi Serbia (Voivodina), Bulgaria, Ucraina și Ungaria. Institutul Cultural Român (ICR)
organizează, încă din 1992, cursuri de vară pentru perfecționarea cadrelor didactice care predau limba
română în aceste țări. În unele școli bilingve învață și membri ai altor comunități etnice decât cea română,
studiind româna ca limbă străină (de exemplu, Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Ungaria).
Circa 400 000 de evrei vorbitori de limba română
din România și circa 40 000 de evrei din Republica
Moldova au emigrat în Israel.
De asemenea, 550 000 – 1 500 000 de germani
originari din România, din care majoritatea încă sunt
cunoscători ai limbii române, trăiesc astăzi în Germania.
Cursuri de limba română ca limbă străină sunt
organizate în instituții de învățământ din 43 de țări ale
lumii, cum ar fi Spania, Italia, Germania, Olanda, Statele
Unite, Argentina, Mexic, Suedia și altele.
Despre începuturi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula

Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului
chirilic, datorită influențelor limbii slavone (limba slavă bisericească), care era folosită ca limbă de cult și de
cancelarie în spațiul balcanic în secolele al XI-lea – al XVII-lea. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, învățații Școlii
Ardelene, remarcând originea latină a limbii române, au început implementarea alfabetului latin. Alfabetul
chirilic a continuat să fie folosit până în anii 1860, când limba română a început să fie reglementată oficial.
(recensământ: népszámlálás, monastic: szerzetesi, perfecționare: továbbkepzés, implementare: alkalmazás)
Eurobarometrul constă dintr-o serie de sondaje de opinie publică derulate frecvent de instituțiile
europene, începând cu anul 1973. Aceste sondaje vizează o gamă largă de subiecte, axându-se pe percepțiile
și așteptările cetățenilor din statele membre ale UE în ceea ce privește acțiunile UE și principalele provocări
cu care se confruntă Uniunea.
77
italic: privitor la Italia
a emigra: a pleca din patrie și a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară
deportare: a trimite forțat pe cineva într-o regiune îndepărtată, ca pedeapsă
cult: (aici) religie

comunitate, cercetare, însemnat, religie, a aprecia, colectivitate, vestic, zonă, a pleca, cult, deseori,
sondaj, a emigra, frecvent, semnificativ, a estima, occidental, regiune

larg, a muri, a imigra, îngust, frecvent, inclusiv, patern, rareori, majoritate, iarnă, a trăi,
matern, vară, minoritate, a emigra, exclusiv

(vorbesc, limbă, indicat, sunt, desfășurat, arată)
Rezultatele Eurobarometrului de opinie 64.3/2005, desfășurat în perioada noiembrie – decembrie
2005, … că 4% dintre cetățenii români … limba română ca limbă străină.
Același sondaj arată că 1% din respondenții bulgari și ciprioți și 3% din cei maghiari … capabili să
desfășoare o conversație în limba română. În cadrul recensământului din 1979, ... în RSS Moldovenească,
aproximativ 4% din populație a ... româna/moldoveneasca ca a doua limbă.
8. Observați tabelul de la pagina 79. Ce conține acest tabel? Ce informații putem afla din tabel?
Un mic ajutor:
a. Pe câte continente se vorbește limba română?
b. În care dintre țările din tabel limba română este limbă oficială?
c. În câte țări europene se vorbește limba română?
d. În care regiuni ale țărilor din Europa se vorbește românește?
e. Unde se află Voivodina?
78
România, Republica Moldova și țările vecine
limbă oficială:
România 90,65% 17 263 561 19 043 767
Republica Moldova 76,5% 2 588 355 (2004) 3 383 332
Transnistria 31,9% 177 050 (2004) 555 500
Voivodina (Serbia) 1,5% 29 332 (2011) 2 031 992
limbă co-oficială la nivel regional:
Ucraina 0,8% 327 703 (2001) 48 055 439
limbă neoficială:
Timoc (Serbia) 5,0% 35 330 (2011) 712 050
Ungaria 0,14% 13 886 (2011) 9 937 628
Europa de Vest
limbă neoficială:
Italia 1,32% 798 364 (2014) 60 600 000
Spania 1,70% 798 104 (2011) 46 815 916
Germania 0,37% 300 000 (2010) 81 799 600
Marea Britanie 0,12% 67 586 (2011) 58 789 194
Portugalia 0,50% 52 898 (2011) 10 561 614
Franța 0,07% 50 000 (2010) 65 350 000
Belgia 0,45% 45 877 (2012) 10 296 350
Austria 0,45% 36 000 (2010) 8 032 926
Grecia 0,36% 35 295 (2006) 9 903 268
Cipru 2,91% 24 376 (2011) 838 897
Irlanda 0,45% 20 625 (2011) 4 588 252
Restul Europei 0,07% 75 000 (2010) 114 050 000
Asia
limba neoficială:
Israel 2,86% 212 000 (2012) 7 412 200
Emiratele Arabe Unite 0,10% 5 000 (2010) 4 106 427
Kazahstan 0,1% 14 666 (2011) 14 953 126
Rusia 0,12% 159 601 (2011) 142 856 536
Japonia 0,002% 3 000 (2010) 126 659 683
Corea de Sud 0,0006% 300 (2010) 50 004 411
America
limbă neoficială:
Canada 0,2% 110 000 (2006) 32 207 113
Statele Unite 0,11% 367 269 (2001) 281 421 906
Argentina 0,03% 13 000 (2010) 40 117 096
Venezuela 0,036% 10 000 (2010) 27 150 095
Brazilia 0,002% 4 000 (2010) 190 732 694
Pacific
limbă neoficială:
Australia 0,09% 10 897 (2010) 21 507 717
Noua Zeelandă 0,08% 3 100 (2010) 4 027 947
Africa
limbă neoficială:
Africa de Sud 0,007% 3 000 (2010) 44 819 778
79
9. Formulați opt enunțuri despre limba română, având în vedere
textele studiate.
10. Lucrați în echipe! Realizați postere care să conțină avantajele pe

care le puteți avea stăpânind limba română. Expuneți-le și prezentați-le în
fața clasei.
11. Redactați articole pentru ziarul școlii care să se refere la modul

în care învățați limba română și limbile moderne.
12. Realizați, în perechi, calendare bilingve care să cuprindă

evenimentele clasei și ale școlii. Prezentați-le părinților cu ocazia
ședințelor cu părinții. Folosiți mijloace multimedia.
13. Lucrați în echipe! Realizați o hartă interactivă a țării noastre care să reflecte zonele/regiunile în
care se vorbește limba maghiară, precum și alte limbi ale minorităților naționale din România.
Numeralul
Numeralul este partea de vorbire flexibilă care exprimă numărul obiectelor și ordinea lor prin
numărare.
Clasificarea numeralului (după sens)
1. Numeralul cardinal:
a) propriu-zis: exprimă un număr (unu, doi, doisprezece, treizeci şi patru etc.);
b) colectiv: exprimă un ansamblu, ideea de grup (amândoi, câteşitrei, tuszece, toţi patru etc.);
c) multiplicativ: exprimă creşterea prin înmulţire a unui număr (îndoit, întreit etc.);
d) distributiv: exprimă repartizarea şi gruparea numerică a obiectelor (câte unul, câte două etc.);
e) adverbial (de repetiţie): indică de câte ori se îndeplineşte o acţiune (o dată, de două ori etc.);
f) fracţionar: exprimă ideea de fracţiune dintr-un întreg (o zecime, o miime, două zecimi etc.).
2. Numeralul ordinal:
a) propriu-zis: exprimă ordinea prin numărare (întâiul, primul, al treilea, a treia etc.)
b) adverbial: indică ordinea în care se îndeplinește o acțiune (prima dată/oară, a treia oară etc.)
Numeralul cardinal poate avea:

a) valoare substantivală (când înlocuieşte un substantiv şi are aceleaşi funcţii sintactice ca şi
substantivul): Trei învață. I-am văzut pe cei trei în curte.
b) valoare adjectivală (când determină un substantiv şi are funcţia sintactică de atribut): Trei băieţi
mergeau în pădure. Vocile celor doi se auzeau în curte.
Numeralul ordinal poate avea valoare adjectivală sau substantivală.

a) Când are valoare adjectivală, numeralul ordinal însoțește un substantiv și arată ordinea obiectului
denumit de substantiv: Mașina a doua este mai mare. (a doua – numeral ordinal cu valoare adjectivală).
80
Numeralul ordinal cu valoare adjectivală se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl
determină. Acordul poate fi făcut prin schimbarea formei numeralului sau prin adăugarea articolelor cel, cea.
 Prima mașină este roșie.
 Primelor mașini li s-a acordat o atenție mai mare.
 Cea dintâi mașină a fost roșie.
 Celor dintâi mașini le-am acordat o atenție mai mare.
b) Atunci când ține locul unui substantiv, numeralul ordinal are valoare substantivală: A doua este mai
mare. (a doua – numeral ordinal cu valoare substantivală).
14. Realizați o descriere a clasei voastre, folosind cât mai multe numerale.
15. Completaţi tabelul, conform modelului.

numeral cardinal numeral numeral numeral numeral numeral
propriu-zis colectiv multiplicativ distributiv adverbial fracţionar
zece toţi zece înzecit câte zece de zece ori o zecime
o sută
doi
trei
şapte
o mie
16. Transformaţi cifrele/numerele din numerale cardinale în numerale ordinale.
Model: 4: patru; al patrulea/a patra

 10: …
 12: …
 9: …
 2: …
 20: …
 1: …
 3: …
Octav Băncilă, Încurcat în socoteli
17. Identificați numeralele în enunțurile de mai jos. Precizați valoarea numeralelor cardinale propriu-
zise: adjectivală (a.) sau substantivală (s.).
a. Se ajunsese până acolo, încât Doamnei Thompson îi făcea plăcere să scrie pe lucrările acestuia, cu
un creion gros şi roşu, un X mare şi îngroşat şi să îi dea nota patru. …
b. Patru este o notă proastă. …
c. Au mai trecut încă şase ani până a mai primit un semn de la Teddy. …
d. După ce copiii au plecat, a plâns timp de aproape două ore. …
e. Trei nu au fost la nuntă. …
f. Apoi au mai trecut încă patru ani şi a mai venit o scrisoare. …
81
18. Completaţi tabelul, referindu-vă la numeralele subliniate.
a. „Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruință din partea celui de-al treilea au
primit. După un timp, călătorul străin și-a luat ziua bună de la cei doi.”
b. „Și mănâncă ei la un loc tustrei, până ce termină de mâncat toate cele cinci pâini.”
c. De două ori, au primit câte zece pachete cu câte douăzeci de cărți fiecare.
Ion Creangă, Cinci pâini
Numeralul Felul
19. Scrieţi o compunere, de 80-100 de cuvinte, despre limbile care se învață în școala voastră. Folosiţi
în compunere (cel puţin): două numerale ordinale, trei numerale cardinale, un numeral adverbial şi unul
distributiv.
20. Citiți textul următor.
Octavian Goga (1881 – 1938) Endre Ady (1877 – 1919)
Prietenia dintre Octavian Goga și Endre Ady
Octavian Goga, cunoscutul poet român, a fost un mare admirator al operelor lui Sándor Petőfi, dar mai
ales ale lui Imre Madách, „Az ember tragediája” („Tragedia Omului”), și a tradus, încă de tânăr, texte din
limba maghiară în limba română.
Receptarea lui Endre Ady în spațiul cultural românesc s-a făcut foarte devreme, iar acest lucru a fost
facilitat nu atât datorită apartenenței sale la spațiul geo-cultural transilvan, cât, mai ales, datorită contactelor
pe care marele poet maghiar le-a avut cu scriitorii români din acea vreme.
Cele două scrisori publice ale lui Ady, adresate lui Octavian Goga – prima apărută în publicația
budapestană „Világ”, din 25 ianuarie 1914, și cea de-a doua, apărută exact peste un an, la 24 ianuarie 1915,
în același ziar, ilustrează frământările prin care Ady, un om și un poet foarte sensibil, era silit să treacă. Privite
retrospectiv, cele două epistole se constituie într-un mesaj interesant și, peste atâtea reproșuri aduse lui
Goga, străbate iubirea și respectul pe care Ady îl poartă românilor, pe care i-a cunoscut nemijlocit, în copilărie
și tinerețe: „Crede-mă că țin la tine, țin la poporul tău minunat și sensibil ca la al meu…”
82
Poetul și dramaturgul român, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, a publicat numeroase
articole în revista „Țara noastră”, prin care critica aspru situația politică a românilor din Transilvania, precum
și exploatarea țăranilor și politica pe care guvernanții de la acea vreme o duceau în România. Din acest motiv,
Octavian Goga a fost întemnițat la Seghedin/Szeged (Ungaria), timp de o lună, fiind vizitat de către Ion Luca
Caragiale în timpul detenției. Endre Ady, auzind vestea întemnițării prietenului său a protestat dur împotriva
politicii care se ducea în Imperiul Austro-Ungar. El a fost alături de Octavian Goga, susţinându-l moral, deşi şi
el era bolnav, bucurându-se, totodată, că e mai bine să fii bolnav decât închis.
Ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar au dus la consolidarea relaţiilor dintre cei doi. Octavian Goga
milita pentru drepturile românilor din Transilvania și unificarea acesteia cu România, iar Endre Ady protesta
împotriva politicii Imperiului Austro-Ungar.
Într-o vizită, pe care Octavian Goga Goga o face, în 1919, la Castelul de la Ciucea, împreună cu viitoarea
sa soţie, Veturia, acesta se hotărăşte să cumpere domeniul, deşi arăta foarte rău, după ce nu fusese locuit
mai bine de doi ani, deoarece, între 1917 şi 1919, Ady Endre şi soţia lui au locuit în Budapesta, iar castelul a
fost devastat în urma revoluţiei şi a furturilor făcute de cei din sat. Berta, nedorind să se mai întoarcă în
România, a solicitat sprijinul lui Octavian Goga prin rugămintea ca acesta să cumpere domeniul întreg de la
Ciucea. Veturia s-a împotrivit acestei cumpărări, dar Octavian Goga a replicat spunând că „o văduvă nu se
refuză, cu atât mai mult cu cât aceasta este văduva lui Endre Ady”.
receptare: primire
epistolă: scrisoare
a sili: a obliga, a constrânge
reproș: învinuire
consolidare: întărire
a facilita: a înlesni, a ușura realizarea unei acțiuni
nemijlocit: în mod direct, fără intermediari
a milita: a lupta pentru un principiu, o cauză
a devasta: a distruge
21. Completați fragmentul cu termenii potriviți: mai

bine, cu cât, împreună cu, în urma, foarte rău.
Într-o vizită pe care Octavian Goga Goga o face, în 1919, la
Castelul de la Ciucea, ... viitoarea sa soţie, Veturia, acesta se
hotărăşte să cumpere domeniul, deşi arăta ..., după ce nu fusese
locuit ... de doi ani, deoarece, între 1917 şi 1919, Ady Endre şi
soţia lui au locuit în Budapesta, iar castelul a fost devastat ...
revoluţiei şi a furturilor făcute de cei din sat. Berta, nedorind să se
mai întoarcă în România, a solicitat sprijinul lui Octavian Goga prin
rugămintea ca acesta să cumpere domeniul întreg de la Ciucea.
Veturia s-a împotrivit acestei cumpărări, dar Octavian Goga a
replicat spunând că „o văduvă nu se refuză, cu atât mai mult ...
Veturia și Octavian Goga aceasta este văduva lui Endre Ady”.
83
22. Recitiți textul „Prietenia dintre Octavian Goga și Endre Ady”. Alegeți varianta corectă.
A.
a. Octavian Goga a fost un traducător din limba maghiară și un foarte mare pasionat de operele lui
Sándor Petőfi.
b. Sándor Petőfi a fost un traducător din limba maghiară și un foarte mare pasionat de operele lui
Octavian Goga.
c. Sándor Petőfi a fost un traducător din limba română și un foarte mare pasionat de operele lui
Octavian Goga.
B.
a. Sándor Petőfi a publicat, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, numeroase articole în
revista „Țara noastră”.
b. Octavian Goga a publicat, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, numeroase articole în
revista „Țara noastră”.
c. Endre Ady a publicat, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, numeroase articole în revista
„Țara noastră”.
C.
a. Primii ani ai Imperiului Austro-Ungar au dus la consolidarea relaţiilor dintre cei doi.
b. Ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar au dus la consolidarea relaţiilor dintre cei doi.
c. Ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar au dus la consolidarea corespondenței dintre cei doi.
D.
a. Veturia a solicitat sprijinul lui Octavian Goga ca acesta să cumpere domeniul întreg de la Szegedin.
b. Berta a solicitat sprijinul lui Ady Endre ca acesta să cumpere domeniul întreg de la Budapesta.
c. Berta a solicitat sprijinul lui Octavian Goga ca acesta să cumpere domeniul întreg de la Ciucea.
23. Identificați în fragmentul următor: a) numeralele, b) adverbele, c) prepozițiile.

Receptarea lui Endre Ady în spațiul cultural românesc s-a făcut foarte devreme, iar acest lucru a fost
facilitat nu atât datorită apartenenței sale la spațiul geo-cultural transilvan, cât, mai ales, datorită contactelor
pe care marele poet maghiar le-a avut cu scriitorii români din acea vreme.
Cele două scrisori publice ale lui Ady, adresate
lui Octavian Goga – prima apărută în publicația
budapestană „Világ”, din 25 ianuarie 1914, și cea de-
a doua, apărută exact peste un an, la 24 ianuarie
1915, în același ziar, ilustrează frământările prin care
Ady, un om și un poet foarte sensibil, era silit să
treacă. Privite retrospectiv, cele două epistole se
constituie într-un mesaj interesant și, peste atâtea
reproșuri aduse lui Goga, străbate iubirea și
respectul pe care Ady îl poartă românilor, pe care i-a
cunoscut nemijlocit, în copilărie și tinerețe: „Crede-
mă că țin la tine, țin la poporul tău minunat și sensibil
Endre Ady și Berta Boncza
ca la al meu…”
84
Prepoziţia
Prepoziţia este partea de vorbire neflexibilă, care leagă un atribut sau un complement de cuvintele
determinate.
Clasificare
1. După alcătuire:
a) simple: cu, de, pentru, din, în, sub etc.
b) compuse: de sub, de la, de pe lângă, despre , înspre etc.
2. După cazul cu care se folosesc:

a) cu acuzativul: a, cu, de, la, în, din, prin, sub, fără, de pe, de la etc.
b) cu genitivul: contra, asupra, împotriva, împrejurul, înapoia etc.
c) cu dativul: graţie, datorită, aidoma, contrar, potrivit, conform etc.
Locuţiunea prepoziţională
Locuţiunile prepoziţionale sunt grupuri de două sau mai multe cuvinte care împreună au valoare de
prepoziţie.
În alcătuirea unei locuţiuni prepoziţionale intră cel puţin o prepoziţie alături de alte părți de vorbire:
 un substantiv: în faţa, din cauza, în loc de etc.
 un pronume: cu tot, cu tot cu etc.
 un adverb: în afara, de-a lungul, înainte de etc.
24. Completați fragmentul cu prepozițiile potrivite.

Ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar au dus ... consolidarea relaţiilor ... cei doi. Octavian Goga milita
... drepturile românilor ... Transilvania și unificarea acesteia ... România, iar Endre Ady protesta ... politicii
Imperiului Austro-Ungar.
... -o vizită ... care Octavian Goga Goga o face, în 1919, ... Castelul ... Ciucea, împreună cu viitoarea sa
soţie, Veturia, acesta se hotărăşte să cumpere domeniul, deşi arăta foarte rău, după ce nu fusese locuit mai
bine de doi ani, deoarece, ... 1917 şi 1919, Ady Endre şi soţia lui au locuit ... Budapesta, iar castelul a fost
devastat în urma revoluţiei şi a furturilor făcute ... cei din sat.
Seghedin/Szeged Budapesta/Budapest
85
25. Completaţi structurile cu prepoziţia potrivită.
a. a adera … gruparea
b. a se stinge … viaţă
c. a se bucura … un mare succes
d. a se remarca … un bun pedagog
e. a avea o concepţie comună … artă
f. a se întoarce … ţară
g. a fi originar … Banat
h. a avea … ce trăi
26. Identificaţi prepoziţiile din cele două strofe. Precizați felul lor.
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori, Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare, Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
În astfel de pericol s-ar face vânzători! Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Andrei Mureşanu, Deşteaptă-te, române!
27. Lucraţi în echipe! Alcătuiţi enunţuri, folosind următoarele locuţiuni prepoziţionale: în timpul, în
ciuda, în jur de, din cauza, pe lângă, de-a lungul, înainte de!
Calcul lingvistic
Calcul lingvistic este un procedeu de îmbogățire a vocabularului. Termenul „calc” a fost împrumutat
din domeniul artelor grafice unde se întrebuinţează cu sensul de „reproducere a unei schiţe sau a unui
desen”, folosind un tip special de hârtie, hârtia de calc. Prin lărgirea sferei semantice, „calc” a ajuns să
însemne „copie”, „imitaţie” sau „reproducere”, în general.
În domeniul vocabularului, prin „calc lingvistic” se imită structura sau modul de organizare internă a
unui cuvânt străin, de obicei, derivat sau compus. Din materialul autohton se formează un nou cuvânt
românesc care reproduce aşa-numita „formă internă” a unui cuvânt străin, de exemplu, autoservire (în limba
engleză: self-service), cal-putere (în limba engleză: horse-power), câine-lup (în limba franceză: chien-loup),
nou-născut (în limba franceză: nouveau-né), radioascultător (în limba germană: Radiohörer).
Există calcuri totale și calcuri parțiale. Când sunt
traduse toate elementele constituente ale unui compus
străin, calcul este total (integral). Astfel, după modelul
german Vergissmeinnicht s-a format în limba română
compusul nu-mă-uita. Mult mai numeroase decât
calcurile totale sunt calcurile parţiale, numite astfel
deoarece o parte a compusului este calchiată, iar alta este
împrumutată, de exemplu: scurtcircuit (în limba franceză:
court-circuit), semifinală (în limba franceză: demi-finale).
Cele mai multe derivate cu prefixe sunt calcuri după Flori de nu-mă-uita
modele franţuzeşti: dezbate (débattre), prejudecată
(préjugé), preşcolar (préscolaire).
86
Substantivul compus floarea-soarelui, citat adeseori drept compus românesc, imită structura
termenului latinesc helianthus, format din două elemente de origine greacă: helios „soare” şi anthos „floare”.
Această explicaţie se bazează pe existenţa, în alte limbi, a unor compuse cu o structură similară, calchiată (în
limba germană: Sonnenblume, în limba olandeză: zonnenbloem, în limba engleză: sunflower), precum şi pe
faptul că planta a fost adusă în ţara noastră în ultimul sfert al secolului al XIX-lea.
Calchierea poate genera și greșeli de exprimare, în cazul necunoașterii adecvate a vocabularului limbii
române, de exemplu, pentru solniță, se folosește greșit: suport de sare, structura reprezentând traducerea
cuvântului sótartó din limba maghiară.
28. Recunoașteți termenii englezești, din dreapta, din care provin calcurile din stânga? Realizați
corespondența între termenii din cele două coloane.
prima doamnă to operate

sprijin, finanţare first lady
clasa de mijloc shadow government
guvern din umbră opinion leader
lider de opinie middle class
a acţiona, a opera to set
atelier, seminar to apply
a aplica, a candida support
a seta workshop
29. Menționați verbele calchiate care s-au format din următoarele substantive împrumutate: șofer,
box, coafură, ecologie.
Model: șomaj – a șoma
30. Alcătuiți adjective calchiate, folosind prefixele supra- și ultra-.

Model: modern – ultramodern
rapid, populat, modern, pus, scurt, numit, încărcat, violet
31. Alcătuiți calcuri, folosind prefixele bio-, euro- și eco-.

Model: chimie – biochimie
alegeri, turism, chimie, carburant, sport, fizică, activ, grafie, parlamentar, sistem
32. Observați structurile de mai jos. 1) Care dintre ele reprezintă un calc? 2) Care dintre
structuri/enunțuri sunt corecte, în momentul de față?
a. a avea sens/a face sens
b. a face duș/a lua duș
c. Nu vrei să ştii./Mai bine să nu ştii.
d. rezidenţă/reşedinţă
e. a resuna/a suna înapoi
87
33. Ascultați poezia „Lacul”, de Octavian Goga și notați cuvintele care rimează.
Lacul
de Octavian Goga
Pesemne, tu, care te-ai dus,
I-ai rătăcit pe maluri,
Pesemne, tu, care te-ai dus,
Într-un târziu şi trist apus,
Te-ai oglindit în valuri...
De-atunci îl zbuciumă mustrări

La geamul meu de lângă lac Şi-n noapte plânge lacul,
Se bate apa-n scânduri, De-atunci îl zbuciumă mustrări
La geamul meu de lângă lac Şi simte-aceleaşi frământări
Se fac încet şi se desfac Ca dorul meu, săracul...
În mine-atâtea gânduri...
Pe rând vin undele de mor

Şi-n murmur se destramă,
Pe rând vin undele de mor
Şi parc-aleg din gura lor
Pe nume cum mă cheamă...
Eu m-am gândit de-atâtea ori

Şi mintea mea se-ntreabă,
Eu m-am gândit de-atâtea ori:
Ce tainici, nepătrunşi fiori
De-ntinsul lac mă leagă?...
34. Ce rol are cratima în structurile: apa-n, mine-atâtea, și-n, de-atâtea, se-ntreabă, m-am, de-ntinsul,
i-ai, simte-aceleaşi?
35. Identificați epitetele, repetițiile și personificările din poezia „Lacul”, de Octavian Goga și arătați
rolul lor.
Discursul liric
 Termenul „liric” îşi are originea în cuvântul grecesc „lira” (instrument muzical cu coarde).
 Treptat, lirismul s-a identificat cu poezia, supusă unor mijloace formale cum sunt versul, strofa,
ritmul sau rima.
 De obicei, discursul liric este la persoana I, dar este folosită și persoana a II-a.
 Opera lirică poate fi cultă (are autor cunoscut) sau populară (are caracter anonim, colectiv, oral).
 Specii ale genului liric au apărut încă din Antichitate.
 Specii literare care aparţin genului liric (popular şi cult): pastelul, imnul, oda, psalmul, elegia,
meditaţia, doina, haiku etc.
88
Amintiţi-vă!
Câteva caracteristici ale operei lirice:
 sentimentele, gândurile, ideile şi impresiile autorului sunt exprimate în mod direct (de către o voce
lirică);
 realitatea exterioară este filtrată prin sensibilitatea poetului, iar fantezia lui creatoare o transformă
într-un univers artistic;
 limbajul poetic nu explică, doar sugerează ceea ce vede, simte şi gândeşte poetul;
 multe cuvinte au valoare de simbol;
 ideile sunt sugerate prin imagini artistice (vizuale, auditive, olfactive, cromatice, dinamice);
 imaginile artistice sunt realizate cu ajutorul figurilor de stil;
 se transmite o stare emoţională;
 operei lirice în versuri îi sunt specifice elementele de versificaţie (măsură, ritm, rimă etc.).
Imaginile artistice (vizuale, auditive, olfactive, cromatice, dinamice) prezentate de poet, prin
intermediul figurilor de stil, reprezintă tabloul poeziei.
36. Recitiți poezia „Lacul”, de Octavian Goga și stabiliți:

a. Din câte strofe se compune poezia?
b. Din câte versuri se compune o strofă?
c. Ce timpuri verbale apar în poezie? Explicați motivul
folosirii perfectului compus.
d. Cu ce este comparat lacul?
e. Ce gânduri și sentimente exprimă poetul?
f. De ce are poezia acest titlu? Ce legătură găsiți între titlul
și mesajul poeziei?
37. Citiţi încă o dată poezia „Lacul” de Octavian Goga şi completați enunțurile de mai jos.
a. Poetul exprimă în poezie ceea ce vede, simte și gândește: ...;
b. Poezia conține elemente ale naturii: ... ;
c. Poetul foloseşte figuri de stil: ... ;
d. Poezia conține pronume/verbe la persoana I, singular: ... ;
e. Poezia conține imagini artistice: ... ;
f. Atmosfera poeziei: … ;
g. Sentimentele pe care le trezește poezia în cititor: ... .
38. Citiți poezia.
Eu vin de la malul râului Gange

de Endre Ady
(traducere de Octavian Goga)
Eu vin de la malul râului Gange Ce chiot și larmă la iaz lângă moară,
Cu visul-mpletit din raze de soare, Ce mâini noduroase lovesc din topoare
Mi-e inima biată o floare de lotus Și cum mă ucide sărutul sălbatic…
Cu fine petale tremurătoare. La marginea Tisei ce caut eu oare?
89
Flori de lotus Râul Tisa
39. Recitiți poezia „Eu vin de la malul râului Gange”, de Endre Ady și precizați:
a. atributele adjectivale din poezia de mai sus;
b. timpul verbelor și persoana la care se află acestea;
c. epitetele și personificările din poezie;
40 Discutați, pe baza poeziei „Eu vin de la malul râului Gange” de Endre Ady, diferențele între râurile
Gange și Tisa.
41 Căutați poezia „Jöttem a Gangesz partjairól” de Endre Ady și comparați traducerea pe care a
realizat-o Octavian Goga cu textul original al poeziei. Discutați pe marginea textului original și a traducerii și
trageți câteva concluzii.
42. Joc pe grupe: Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele F, A, S, C, I, R.

Reguli:
43. Identificați cuvintele din diagramă. Ele pot fi citite de la stânga spre dreapta, de la dreapta spre
stânga, de sus în jos și de jos în sus. Veți găsi cel puțin 50 de cuvinte.
L I M B Ă R A V O R B I
I M A G I N E A E S A R
M A T E R N E M L A B A
I G E R M A N Ă P O E T
T H R M A E T S Â R B Ă
E I N A U I L U C R U T
R A Ă N M Ț A R Ă Ă L N
G R E I B R P L Â N G E
E Ă R A R O M Â N I A R
R I T H E P A T I C R E
90
1. Citiți textul.
Complexul muzeal „Octavian Goga”, Ciucea
În perioade 1915 ‒ 1917, poetul maghiar Ady și soția lui, Csinszka (Boncza Berta), au stat în castelul
familei Boncza de la Ciucea. După moartea tatălui său, soția lui Ady a devenit proprietara imobilului. După
moartea lui Endre Ady, din ianuarie 1919, Berta îi scrie lui Goga, oferindu-i domeniul spre vânzare. Dată fiind
prietenia strânse care existase dintre el și Ady, acesta se va deplasa la Ciucea în vara anului 1919. Constată că
imobilul se află într-o stare proastă, dar decide totuși să îl cumperă la prețul solicitat de văduvă lui Ady. Familia
Goga obișnuia să-și petreacă toate sărbătorile la Ciucea, oricând aveau timp, venind pentru câteva zile aici.
În 1966, Veturia Goga oferă statului român, ca donație, întregul complex. Donația este acceptată, iar
în vara lui 1967 va avea loc deschiderea oficial a Muzeului Memorial „Octavian Goga” din Ciucea. Muzeul
reînvie viață poetului, fiind expuse un număr mare de obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piesă
adunate de acesta din toată țara. Complexul se compune dintr-o casă țărănească, un conac, o bisericuță de
lemn și un mausoleu. Vizitatorii pot vedea o colecție bogată de mobilier veche, cărți, picturi, exponate
etnografice, săli dedicate activității marelui poet Goga și o cameră a marelui poet Ady în amintirea celor doi
ani petrecute la Ciucea.
B. Precizați dacă enunțurile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F).
a. În acest conac au locuit Endre Ady și Berta Boncza… .
b. În acest conac au locuit Octavian și Veturia Goga... .
c. Ady îi vinde lui Goga conacul… .
d. Veturia oferă statului numai mausoleul… .
e. În muzeu sunt expuse numeroase piese personale ale lui Goga… .
91
2. Citiţi informaţiile despre municipiul Iaşi.
a) Identificați numeralele din text.
b) Precizați felul lor.
c) Identificați cinci prepoziții.
Fiind cel de-al doilea oraş din ţară după numărul locuitorilor, Iaşi este centrul cultural, economic şi
academic al Moldovei. Acolo se află cea mai veche universitate de pe teritoriul României. În oraş învaţă
60 000 de studenţi, în cinci universităţi publice şi trei private.
În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării
a fost stabilită la Bucureşti.
Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor şapte coline: Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-
Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu.
Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al
primului muzeu literar memorial.
(30 de puncte: a. 10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare numeral identificat; b. 10 puncte: câte 1 punct
pentru fiecare fel de numeral corect; c. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare prepoziție identificată)
3. Completaţi textul convorbirii telefonice.

Daniel: Bună, Ştefan!
Ştefan: Bună, Daniel!
Daniel: Ce mai faci? Nu ai chef să a) … într-o excursie?
Ştefan: Ce b) … de excursie?
Iași
Biserica Palatul Culturii Muzeul Unirii Teatrul Naţional

Sfinţii Trei Ierarhi
Daniel: Pentru cei mai buni elevi. O excursie c) … de şcoala noastră, la Iaşi.
Ştefan: Dar n-am d) … niciodată la Iaşi!
Daniel: e) … de aceea! Acum ai ocazia!
Ştefan: Ce vom vizita?
Daniel: Nu cunosc toate detaliile f) …, dar îţi spun ce ştiu sigur: vom merge la Muzeul Unirii, la Teatrul
Naţional, la Biserica Trei Ierarhi, la Palatul Culturii etc.
Ştefan: M-ai g) … . Este cazul să văd ceea ce mi-ai enumerat.
Mâine o voi întreba pe doamna dirigintă; oricum, mâine avem cu ea h) … de dirigenţie.
Daniel: Deci, mai vorbim mâine seară.
Ştefan: Da, bineînţeles că mai vorbim. Trebuie să-i mai i) … şi pe părinţii mei.
Daniel: j) … mâine seară. La revedere!
Ştefan: La revedere!
(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare termen corect)
92
4. Citiți aceste două strofe:
La geamul meu de a) ... lac Pe rând c) ... undele de mor
Se bate apa-n scânduri, Şi-n murmur se destramă,
La geamul meu de lângă lac Pe rând vin undele de mor
Se fac b) ... şi se desfac Şi parc-aleg din d) ... lor
În mine-atâtea gânduri... Pe nume e) ... mă cheamă...
Octavian Goga, Lacul
A. Completați versurile, selectând termenul corect:
a. prin/lângă/la/cum;
b. încă/înainte/încet/înapoi;
c. vin/vino/vine/vii;
d. gândul/gara/gura/gaura;
e. ce/când/cine/cum.
B. Precizați: a) timpul verbelor; b) rolul cratimei din structura „apa-n”.; c) Formulați o întrebare pentru
structura „la geamul”; d) Precizați o personificare.; e) Menționați patru cuvinte care rimează.
(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect)
5. Recunoașteți calcurile (împrumuturile prin traducere)? Asociați.

a. nu-mă-uita demi-finale
b. floarea-soarelui sunflower
c. locație Vergissmeinnicht
d. semifinală keyboard
e. tastatură location
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare calc corect)
93
Recapitulare (I)
1. Discutați:
a. Ce înseamnă o prietenie adevărată?
b. De ce este important să cunoaștem valorile culturale ale țării?
c. Ce filme urmăriți?
d. De ce trebuie să-i respectăm pe bătrâni?
e. Care sunt avantajele cunoașterii mai multor limbi?
2. Descrieți:
a. un tablou; d. un lac;
b. un oraș; e. o casă țărănească.
c. o pădure;
3. Prezentați: c. un actor/o actriță;

a. un scriitor/o scriitoare; d. un personaj istoric;
b. un pictor/o pictoriță; e. un haiduc.
4. Jocuri de rol
a. Vă întâlniți cu un turist. Îndrumați-l spre un obiectiv turistic.
b. Vă întâlniți cu un actor. Explicați-i de ce vă plac filmele în care joacă.
c. Vă întâlniți cu un grup de copii care dorește să facă o plimbare cu vaporul (pe un râu sau pe un lac).
Atrageți atenția copiilor asupra felului în care trebuie să se poarte pe vapor.
5. Citiţi informaţiile despre biserica de lemn din Budeşti. Notați substantivele proprii din text.
Biserica de lemn din Budeşti
Biserica de lemn din Budeşti, construită în anul 1643, este în Patrimoniul Mondial al UNESCO şi poartă
hramul Sfântului Nicolae.
În interiorul bisericii se păstrează cămaşa de zale şi coiful lui Pintea, despre care tradiţia spune că el
însuşi le-ar fi adus aici.
Pictura este una în culori deschise, calde, luminoase şi
bine armonizate. A fost realizată în jurul anului 1762, de
Alexandru Ponehalschi, fiind vizibilă astăzi numai pe jumătatea
vestică a pereţilor, pe tâmplă şi în altar. În biserică mai există
icoane de sticlă foarte vechi, icoane de lemn datând din secolul
al XVII-lea. Dintre acestea, cea mai însemnată este o icoană
înfăţişând pe Sfântul Ioan Botezătorul care provine dintr-o
biserică din secolul al XV-lea.
O caracteristică specifică a acestui monument este
turnul. La baza clopotniţei sunt patru turnuleţe, detaliu
arhitectural neobişnuit pentru construcţiile de lemn din
Maramureş. Biserica de lemn din Budeşti
94
•UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, conform denumirii originale
din engleză, United Nations Education, Science and Culture Organization) a fost fondată la 16 noiembrie
1945. Îşi are sediul în Paris, Franţa, dar are şi 73 de suboficii active în diverse ţări ale lumii.
patrimoniu: bun public
hram: patron al bisericii
tâmplă: iconostas
6. Lucraţi în echipe! Găsiţi antonime pentru cuvintele de

mai jos. Alcătuiți enunțuri cu acestea.
a. cald;
b. luminos;
c. a păstra;
d. vestic;
e. gros;
f. neobişnuit. Sf. Ioan Botezătorul
7. Identificați, în fiecare rând, cuvântul care nu se potrivește.

a. piatră, cameră, lemn, ţiglă, cărămidă;
b. capelă, mănăstire, haiduc, biserică, catedrală;
c. călugăr, turn, clopotniţă, altar, acoperiş;
d. icoană, tablou, fotografie, desen, brad.
8. Completaţi enunțurile cu termenii potriviți ca sens. (Lipseşte câte un

cuvânt.)
a. ... e una în culori deschise, calde, luminoase şi bine armonizate.
b. În biserică mai există ... de sticlă foarte vechi, icoane de lemn datând
din secolul al XVII-lea.
c. Dintre acestea, cea mai ... este o icoană înfăţişând pe Sfântul Ioan
Botezătorul provenind dintr-o biserică din secolul al XV-lea.
d. La baza … sunt patru turnuleţe, detaliu arhitectural neobişnuit pentru
construcţiile de lemn din Maramureş.
9. Rezumaţi, în aproximativ 5-6 enunțuri, textul „Biserica de lemn din Budeşti”.
10. Lucraţi pe grupe! Descrieţi un obiectiv turistic cultural (biserică, mănăstire, cetate, castel, muzeu,
teatru etc.) din zona în care locuiţi, după modelul textului de mai sus.
11. Completați tabelul, conform indicațiilor.

forma verbală forma la
modul timpul persoana numărul
din text infinitiv
există
se păstrează
fiind
înfăţişând
95
12. Citiți textul următor. a) Identificați neologismele și calcurile din text. b) Menționați adverbele din
text. c) Precizați pronumele nehotărâte din text. d) Identificați verbele la modul infinitiv din text.
O aplicaţie te învaţă limbajul semnelor

O aplicaţie de învăţare a limbajului mimico-gestual, prima de acest gen din România, care poate fi
utilizată gratuit de persoanele cu deficienţe de auz sau vorbire, dar și de oricine vrea să înveţe limbajul
semnelor a fost lansată, miercuri, la București.
Aplicaţia pentru telefon dlmgLSR poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play. Aceasta
conţine un dicţionar cu descrierea a 6 000 de cuvinte. Fiecare cuvânt este însoţit de un video în care o
persoană arată semnul acestuia în limbajul mimico-gestual. Ideea aplicaţiei a apărut din nevoia persoanelor
cu deficienţe de auz sau de vorbire de a discuta și a se înţelege cu lumea din jur.
Aplicaţia dlmgLSR a fost testată și promovată în zece școli speciale din nouă judeţe, iar pentru a putea
fi utilizată eficient în activităţi, instituţiile au fost dotate cu 54 de tablete.
13. Indicați vocativul substantivelor subliniate.

a. mama – ...
b. tata – ...
c. bunica – ...
d. bunicul – ...
e. frate – ...
f. prieten – ...
g. coleg – ...
h. vecină – ...
i. Ștefan – ...
j. Daniel – ...

a. Johanna bea apă.
b. Prietena Johannei bea apă.
c. Nu o cunosc pe Johanna.
d. Merg cu Johanna la piață.
e. Joahnna și Angela cumpără covrigi.
f. Covrigii Angelei sunt gustoși.
g. Îi ofer Johannei un covrig.
h. Le-am văzut pe Johanna și pe Angela la piață.
15. Precizaţi felul complementelor circumstanţiale subliniate din enunțuri.

„În toamna anului 1889 pleacă la München, unde studiază două semestre şi execută copii după operele
lui Correggio şi Rembrandt, aflate la Muzeul de Artă.
Revine în ţară, în 1890, şi participă la prima expoziţie a societăţii de artă Cercul artistic.”
16. Citiți textul. a) Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: subiect (s.), atribut substantival
(a.s.) sau complement direct (c.d.). b) Identificați predicatele.
Ieri s-a încheiat marea competiţie! După ce au tras un camion de 7,5 tone, au ridicat bolovani de 120
kg şi au cărat „valize” de 200 de kile, concursul a fost câştigat nu de un român, cum s-ar fi aşteptat, ci de un
sârb. (…)
96
Muşchiuloşii s-au luptat la sânge pentru locurile fruntaşe, iar la finalul competiţiei erau vizibil osteniţi.
„Nu este prima oară când câştig un astfel de concurs, dar este primul din România şi mă bucur enorm că am
ieşit învingător. De zece ani fac power lift, dar m-am antrenat foarte mult pentru a le face faţă românilor”,
ne-a declarat câştigătorul.
17. Identificați atributele substantivale și cele

adjectivale din text.
Pe culmea pasului Gutâi (1109 m), la care se
ajunge străbătând serpentine spectaculoase, se poate
face un popas la „Hanul Pintea Viteazul”. În apropiere se
află „Izvorul lui Pintea”, loc legat de amintirea vestitului
haiduc maramureşean Grigore Pintea, erou al răscoalei
din 1703 ‒ 1711. De aici, pe poteca marcată cu bandă
roşie, se ajunge la stânca numită „Creasta Cocoşului”
(1438 m) şi la vârful Gutâi (1442 m).
(m: metri) Creasta Cocoşului
18. Citiți fragmentul. Precizați valoarea gramaticală a termenilor subliniați.

Primele proiecţii de filme pe teritoriu românesc au loc în 1896. Abia în 1911 putem vorbi despre
apariţia, pe teritoriul României, a unor studiouri. În preistoria cinematografului românesc, un studio însemna,
în cel mai bun caz, o cameră de filmat şi un laborator pentru developare şi montaj.
19. Precizați funcția sintactică a termenilor subliniați, alegând varianta corectă.

Biserica Sfântul Bartolomeu are 800 de ani şi este oficial cea mai veche clădire din Braşov. Poate fi
vizitată de turişti gratuit, iar piesa de rezistenţă este un ceas solar care arată ora exactă, fără să aibă vreun
mecanism. Biserica Sfântul Bartolomeu de pe strada Lungă datează din secolul al XIII-lea, de la 1223, după
cum susţin unele surse istorice. Iniţial, clădirea bisericii a fost înconjurată de un zid de apărare ce a rezistat
atacurilor trupelor otomane (1421).
a. Biserica Sfântul Bartolomeu: 1. subiect, 2. atribut substantival, 3. complement indirect;
b. cea mai veche: 1. predicat nominal, 2. complement circumstanțial de mod, 3. atribut adjectival;
c. din secolul: 1. complement circumstanțial de loc, 2. complement circumstanțial de timp, 3. comple-
ment circumstanțial de mod;
d. susțin: 1. predicat nominal, 2. predicat verbal, 3. atribut verbal;
e. trupelor: 1. complement indirect, 2. subiect, 3. atribut substantival.
20. Lucrați în echipe! Realizați un minighid turistic, de

10-12 pagini, despre zona în care locuiți, în trei limbi
(română, maghiară și o limbă străină). Prezentați minighi-
durile voastre în fața părinților și a profesorilor.
21. Recapitulați informațiile despre argumentare din

Unitatea de învățare nr. 3. Scrieți un text argumentativ, de
80-100 de cuvinte, cu tema „Respectul față de persoanele
vârstnice”.
22. Scrieți un text argumentativ despre prietenie, de

80-100 de cuvinte, pornind de la imaginea de alături.
97
Departe
1. Observați imaginile. Ce reprezintă fiecare imagine? Povestiți mici întâmplări petrecute în aceste
spații.
2. Priviți norul de cuvinte de mai jos și faceți presupuneri în legătură cu textul pe care urmează să-l studiați:
a. Despre ce personaje va fi vorba?
b. Unde se va petrece acțiunea?
c. Ce profesii vor avea personajele din text?
d. Ce obiecte vor apărea în text?
3. Ascultați textul următor de două ori. Completați

enunțurile cu termenii auziți.
a. Mimi a ... cartierul.
b. Mimi știa unde să cumpere mai ... .
c. Mimi își dorește să trăiască ... .
d. Mimi purta ... într-o coadă de cal.
e. Mimi a apărut cu un birou din lemn de ... .
f. Mimi îl invitase pe ... Igor.
g. Mimi și ... se plimbau prin cartier.
h. Mimi îşi arunca ... pe umăr.
98
4. Citiţi textul!
Umbra pierdută
de Carmen Firan
(fragment adaptat)
Din prima zi în America, Fred îşi alesese rolul
secundar în piesa lor de cuplu. O lăsase pe Mimi să
pună toate întrebările, să se orienteze în spaţiu, să
exploreze cartierul şi posibilităţile de a găsi ceva
temporar de lucru. Şi Mimi se agita jucăuşă, ca o
veveriţă, toată ziua, făcuse deja cunoştinţă cu câţiva
vecini şi vânzători din cartier, ştia de unde să cum-
pere mai ieftin, se interesase de mersul metrourilor
şi adunase un vraf de pliante cu spectacolele de
teatru, plimbări cu vaporaşul pe Hudson, programul
muzeelor, cupoane cu reduceri, oferte de vacanţe
promoţionale şi croaziere în Caraibe, pentru timpul
New York
când îşi vor putea permite să trăiască normal.
– Iubitule, nu există decât Manhattanul.
Acolo se întâmplă totul.
– Să nu-i spui asta lui Edi, o să-l supere.
– Nu mă interesează câtuşi de puţin suferinţele lui Edi. Şi, de altfel, cred că el se simte foarte bine aici.
E locul lui. Noi însă acolo trebuie să trăim. Nu te pot vedea decât scriind la un birou în faţa unei ferestre care
dă spre Central Park. La un etaj superior, fireşte.
Pe Fred îl amuzau snobismul inofensiv de atunci şi ambiţia lui Mimi de a visa cât mai sus, dorinţa ei de
a sparge rândurile sub pretextul că el merita tot ce era mai bun. Mimi purta părul într-o coadă de cal şi nasul
în vânt şi le spunea tuturor că ea e balerină, iar soţul ei un scriitor faimos care va cuceri New Yorkul. Şi toţi o
credeau.
Într-o seară în care Fred citea întins pe patul din dormitor, Mimi apăru în uşa apartamentului cu un
frumos birou din lemn de trandafir. Igor, administratorul blocului, cu care se împrietenise, îi spusese că în
fiecare seară de miercuri se scot pe trotuar gunoaiele care vor fi ridicate în dimineaţa următoare şi că poate
găsi tot felul de lucruri, de la covoare, televizoare, aspiratoare, la obiecte de mobilă, unele în condiţii foarte
bune. Chiar se oferise să meargă cu maşina lui veche s-o ajute şi avuseseră norocul să dea peste un birou
pentru Fred. Îl căraseră amândoi, îl instalaseră în dormitorul lor sub fereastră, în timp ce Fred îi privea perplex.
Mimi îl invitase apoi pe ucraineanul Igor la o votcă în bucătărie.
– Gata, ai de-acum birou, pune-te pe scris! i-a ordonat Mimi.
– Ce-o să spună Edi? se îngrijorase Fred, ignorându-i îndemnul. Nu putem da buzna aşa în viaţa omului
după favoarea pe care ne-o face.
– Ce să spună? După ce că-i mobilăm apartamentul?! Nu vezi cum arată totul aici?
Când Edi s-a întors la ora zece acasă, Mimi l-a primit zâmbitoare, în hol. A făcut o piruetă de balerină,
şi-a rotit ochii cu talent de actriţă şi l-a anunţat că a decis că locul acela avea nevoie de ceva schimbări. Edi a
privit-o indiferent.
– Fac pariu că, dacă nu-i spuneam, nici nu ar fi observat că i-a crescut un birou în dormitor. Nu ţi se
pare puţin lunatic?
– E un om foarte cumsecade, Mimi, asta e tot. Nu pot fi toţi atât de alerţi ca tine.
– Hm, s-a îndoit Mimi, detest tipii pasivi.
99
Pentru prima oară, Fred a simţit un curent electric trecându-i pe şira spinării.
De când veniseră la New York, el îşi petrecuse timpul mai mult citind, făcându-şi note într-un carneţel
cu coperţi albastre pentru cartea pe care avea să o scrie şi doar seara mai ieşea să se plimbe cu Mimi prin
cartier şi să-şi fumeze pipa. Mergea prudent şi apăsat.
– Se consumă, nu glumă! Bunăstarea poate fi măsurată şi în cât se aruncă, nu crezi?
Uneori, agitaţia lui Mimi îi făcea bine, alteori îl enerva.
– Ce-mi place aici e că oamenii sunt prietenoşi, îi spunea Mimi, îmi zâmbesc, mă întreabă ce mai fac,
îmi urează o zi bună şi să am grijă de mine.
– Eşti sigură că le şi pasă dincolo de formulele astea de politeţe?
– Nu ştiu şi nici nu contează. Mă fac să mă simt bine. Sunt sigură că va fi mai uşor decât la Paris.
Fred zâmbea sceptic, iar Mimi îşi arunca geanta pe umăr şi pornea zilnic la atac, în Manhattan. Câteva
săptămâni încercase, fără succes, să obţină un angajament ca balerină la unul din teatre, fusese la zeci de
audiţii, intrase în legătură cu impresari, ba chiar cu patroni ai unor localuri cu program. Toţi zâmbeau amabil,
o felicitau, îi mulţumeau, îi urau o zi bună şi să aibă grijă de ea, dar nu îi ofereau nimic. Poate vârsta? În cele
din urmă, decisese că, temporar, se va mulţumi să lucreze la un salon de cosmetică, în Soho, pe post de
recepţioneră.
a explora: a cerceta, a căuta
vraf: teanc, grămadă, morman
croazieră: călătorie (de plăcere) pe mare
pretext: motiv
a da buzna: a năvăli, a se repezi să intre sau să iasă
alert: vioi, iute, sprinten
lunatic: (aici) bizar, ciudat
angajament: (aici) loc de muncă, serviciu

a detesta, a felicita, contact, a da, prietenos, schimbare, a urî, bunăstare, forfotă, amical, a ura,
a oferi, agitație, prosperitate, legătură, modificare, restaurant, local

a iubi, seară, moarte, prietenos, tot, dincoace, niciodată, a calma, acolo, dușmănos, nimic,
mereu, a enerva, a detesta, dimineață, viață, dincolo, aici

(se scot, se oferise, ridicate, găsi, să dea, ajute, se împrietenise)
Igor, administratorul blocului, cu care se ..., îi spusese că în fiecare seară de miercuri ... pe trotuar
gunoaiele care vor fi ... în dimineaţa următoare şi că poate .... tot felul de lucruri, de la covoare, televizoare,
aspiratoare, la obiecte de mobilă, unele în condiţii foarte bune. Chiar ... să meargă cu maşina lui veche s-o ...
şi avuseseră norocul ... peste un birou pentru Fred.
8. Identificați adverbele și adjectivele din fragmentul următor.

Pentru prima oară, Fred a simţit un curent electric trecându-i pe şira spinării.
100
De când veniseră la New York, el îşi petrecuse timpul mai mult citind, făcându-şi note într-un carneţel
cu coperţi albastre pentru cartea pe care avea să o scrie şi doar seara mai ieşea să se plimbe cu Mimi prin
cartier şi să-şi fumeze pipa. Mergea prudent şi apăsat.
9. Precizați timpul verbelor din fragmentul de mai jos.

– Eşti sigură că le şi pasă dincolo de formulele astea de politeţe?
– Nu ştiu şi nici nu contează. Mă fac să mă simt bine. Sunt sigură că va fi mai uşor decât la Paris.
Fred zâmbea sceptic, iar Mimi îşi arunca geanta pe umăr şi pornea zilnic la atac, în Manhattan. Câteva
săptămâni încercase, fără succes, să obţină un angajament ca balerină la unul din teatre, fusese la zeci de
o felicitau, îi mulţumeau, îi urau o zi bună şi să aibă grijă de ea, dar nu îi ofereau nimic. Poate vârsta? În cele
din urmă, decisese că, temporar, se va mulţumi să lucreze la un salon de cosmetică, în Soho, pe post de
recepţioneră.
10. Recitiți textul „Umbra pierdută”, de Carmen Firan alegând varianta corectă. Completați enunțurile.
A. Mimi se agita jucăuşă ca o ... .
a. veveriţă b. vulpe c. girafă d. căprioară
B. Fred a simţit un curent electric trecându-i pe şira ... .
a. spatelui b. gâtului c. spinării d. piciorului
C. A făcut o ... de balerină, şi-a rotit ochii cu talent de actriţă.
a. piruetă b. vedetă c. bonetă d. majoretă
D. Uneori, ... lui Mimi îi făcea bine, alteori îl enerva.
a. relația b. agitaţia c. invitația d. locația
E. Își făcea notițe într-un ... cu coperţi albastre.
a. șervețel b. mușețel c. bilețel d. carneţel
F. Locul acela avea nevoie de ... .
a. plimbări b. cazări c. schimbări d. păsări
G. Fred îi ... perplex.
a. vedea b. privea c. zărea d. observa
H. Toţi zâmbeau ... .
a. amabil b. valabil c. capabil d. durabil

a. Unde locuiesc Fred și Mimi?
b. Ce fel de mobilier aduce Mimi în biroul lui Fred?
c. Cu ce se ocupă Fred? Dar Edi?
d. Unde ar dori să lucreze Mimi? De ce?
e. Cum arată New Yorkul descris de Mimi?
f. Cum se comportă americanii cu Mimi?
g. Unde și-a găsit Mimi, în cele din urmă, un loc de muncă?
12. Povestiți conținutul textului „Umbra pierdută”, de Carmen Firan.
13. Discutați despre păsări.
101
Un mic ajutor:
a. Care dintre păsări sunt migratoare?
b. De ce trebuie să protejăm anumite specii de păsări?
c. Ce păsări trăiesc în zona în care locuiți?
d. Ce fel de păsări ați văzut la grădina zoologică?
e. Ce păsări preferați?
14. Discutați despre profesiile care vă plac și despre ceea ce ați dori să deveniți. Argumentați fiecare opțiune.
15. Citiți textul.
Au sosit cocorii
de Cezar Petrescu
Într-o seară de primăvară, s-a auzit în înălțimile
albastre tânguirea ostenită a cocorilor. Soseau din
depărtările cu lumină, în această adevărată țară a lor. Aici
își clocesc ouăle și își cresc puii.
Stolul se rotea deasupra locurilor vechi și
cunoscute.
Iarba prinsese colț fraged și nou. Livezile se
împodobeau cu flori albe.
După un timp, cel mai bătrân dintre cocori a grăit
către cei mai tineri:
– Pe oamenii aceștia îi cunosc. Mâine vor scoate
plugurile, pe urmă vor arunca sămânță în brazdă. Iarăși
vor fi holde de grâu. Iar vor durui morile.
Să ne alegem un loc aici!
Într-un târziu, stolul s-a lăsat la pământ. Cocorii își
strângeau aripile cu foșnet de mătase veche.
cocor: pasăre migratoare
ostenit: foarte oboist, epuizat
a grăi: a spune
a cloci: (despre păsări) a sta pe ouă pentru a scoate din ele pui
tânguire: necaz, jale, supărare, mâhnire
holdă: lan/câmp de cereale
a durui: a face zgomot mare
16. Precizați adjectivele din fragmentul de mai jos:

„Stolul se rotea deasupra locurilor vechi și cunoscute.
Iarba prinsese colț fraged și nou. Livezile se împodobeau cu flori albe.
După un timp, cel mai bătrân dintre cocori a grăit către cei mai tineri... ”
102
17. Identificați în textul „Au sosit cocorii”, de Cezar Petrescu elemente caracteristice primăverii.
18. Discutați în echipe: Ce văd cocorii în timp ce se întorc în țară?
19. Căutați în albume de artă sau pe internet imagini (tablouri, fotografii, desene etc.) cu tema
„primăvara” și descrieți-le în fața clasei.
Conjuncţia
Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă, cu rol de legătură în propoziţie şi în frază.

 În propoziţie – leagă două părţi de propoziţie de acelaşi fel (termenii subiectului multiplu, nume
predicative, atribute, complemente).
 În frază – leagă două propoziţii de acelaşi fel (principale/ secundare) sau diferite (o subordonată de
regenta ei).
Clasificare
1. După formă:
a) simple: şi, nici, că, deci, să etc.
b) compuse: ca să, încât să, cum că etc.
2. După funcţia pe care o îndeplinesc:

a) coordonatoare (fac legătura între părţi de propoziţie sau propoziţii de acelaşi fel): şi, nici, dar, însă,
ci, iar, ba, sau, ori, fie, deci, aşadar;
b) subordonatoare (fac legătura între două propoziţii, dintre care una este subordonată față de
cealaltă): că, să, ca să, fiindcă, dacă, deşi, de, încât, deoarece etc.
Locuţiuni conjuncţionale
Locuţiunile conjuncţionale sunt grupuri de cuvinte care au valoarea unei conjuncţii cu înțeles unitar.
Clasificare
• Locuţiuni conjuncţionale coordonatoare: precum şi, numai că; prin urmare, de aceea, în concluzie,
aşa că, etc.
• Locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: fără să, după cum, în timp ce, de vreme ce, din cauză că,
din pricină că, pentru ca să, în caz că, cu toate că, măcar că, încât să etc.
20. Ce conjuncții lipsesc? Completați fragmentul, folosind conjuncțiile potrivite din paranteze.
(că, că, că, dar, iar, să, să, şi, şi, şi)
– Ce-mi place aici e ... oamenii sunt prietenoşi, îi spunea Mimi, îmi zâmbesc, mă întreabă ce mai fac,
îmi urează o zi bună ... să am grijă de mine.
– Eşti sigură ... le și pasă dincolo de formulele astea de politeţe?
– Nu ştiu ... nici nu contează. Mă fac ... mă simt bine. Sunt sigură … va fi mai uşor decât la Paris.
103
Stradă în Manhattan
Fred zâmbea sceptic, ... Mimi îşi arunca geanta pe umăr ... pornea zilnic la atac, în Manhattan. Câteva
săptămâni încercase, fără succes, ... obţină un angajament ca balerină la unul din teatre, fusese la zeci de
o felicitau, îi mulţumeau, îi urau o zi bună şi să aibă grijă de ea, ... nu îi ofereau nimic.
21. Lucraţi în perechi! Identificaţi conjuncţiile în următoarele fragmente:

Prietenul său a fost alături de el, susţinându-l moral, deşi şi el era bolnav, bucurându-se, totodată, că
e mai bine să fii bolnav decât închis.
Ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar au dus la consolidarea relaţiilor dintre cei doi. Octavian Goga
milita pentru drepturile românilor din Transilvania și unificarea acesteia cu România, iar Endre Ady protesta
împotriva politicii Imperiului Austro-Ungar.
Într-o vizită pe care Octavian Goga Goga o face, în 1919, la Castelul de la Ciucea, împreună cu viitoarea
sa soţie, Veturia, acesta se hotărăşte să cumpere domeniul, deşi arăta foarte rău, după ce nu fusese locuit
mai bine de doi ani, deoarece, între 1917 şi 1919, Ady Endre şi soţia lui au locuit în Budapesta, iar castelul a
fost devastat în urma revoluţiei şi a furturilor făcute de cei din sat.
22. Completaţi enunţurile folosind conjuncțiile din paranteze.

(măcar să, ca să, fără să, încât să, decât să)
a. După-masă vin la tine … discutăm despre plecarea la mare.
b. Nu am prea mulţi bani … -mi permit o şedere prea lungă la mare.
c. Mai bine să mergem cu trenul … aibă autocarul un defect.
d. Putem merge la mare şi … plătim un avans.
e. Dacă tot am venit la mare, … vizităm şi Mangalia.
23. Lucraţi în echipă! Alcătuiţi enunţuri, folosind următoarele conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale:
din cauză că, fiindcă, întrucât, deoarece, cu toate că.
24. Completați enunțurile, după model. Ce veți obține?

Model: Ați realizat toate problemele, așa că veți primi punctajul maxim.
a. A început vacanța, prin urmare …
b. Am achitat preţul excursiei, de aceea …
c. Totul este împachetat, aşa că …
d. Anul trecut am fost în vacanţă la munte, în consecinţă …
e. Toţi sunt de acord să plecăm sâmbătă la mare, în concluzie …
104
25. Citiţi poezia.
Lacul
de Mihai Eminescu
Lacul codrilor albastru Dar nu vine... Singuratic

Nuferi galbeni îl încarcă; În zadar suspin şi sufăr
Tresărind în cercuri albe Lângă lacul cel albastru
El cutremură o barcă. Încărcat cu flori de nufăr.
Şi eu trec de-a lung de maluri,

Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,

Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;
Să plutim cuprinşi de farmec

Sub lumina blândei lune –
Vântu-n trestii lin foşnească, Pictura-ilustrație pentru poezia lui Eminescu „Lacul”
Undoioasa apă sune! de pictorul american Jerry W. McDaniel, © 2018
a îngâna: a şopti, a murmura
cârmă: piesă mobilă care servește la menținerea sau schimbarea direcției de mers a unei bărci, nave
sau a unui aparat de zbor
26. Asociați substantivele: nuferi, cercuri, lac, luntre, lună, apă cu adjectivele de mai jos.
blândă albastru albe galbeni unduioasă mică
27. Completați cuvintele cu literele corespunzătoare.

Lacu_ codrilo_ albastr_ Ş_ e_ tre_ de-a lun_ d_ malur_,
Nufer_ galben_ î_ încarc_; Parc-ascul_ ş_ parc-aştep_
Tresărin_ î_ cercur_ alb_ E_ di_ tresti_ s_ răsar_
E_ cutremur_ o barc_. Ş_ să-m_ cad_ li_ p_ piep_;
28. Completaţi versurile din poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu cu verbele corespunzătoare.
Şi eu … de-a lung de maluri, Să … în luntrea mică,
Parc-ascult şi parc-aştept Îngânaţi de glas de ape,
Ea din trestii să … Şi să … din mână cârma,
Şi să-mi … lin pe piept; Şi lopeţile să-mi scape;
105
29. În fiecare din cele două strofe din poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu s-a greşit un cuvânt.
Identificați aceste cuvinte!
Să plutim cuprinşi de farmec

Sub fereastra blândei lune –
Vântu-n trestii lin foşnească,
Undoioasa apă sune!
Iar nu vine... Singuratic

În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
30. Precizați formele verbelor de mai jos pentru modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a III-a.
a încărca, a tresări, a cutremura, a trece, a asculta, a cădea, a sări, a îngâna, a scăpa, a pluti,
a foşni, a suna, a suspina, a suferi
31. Lucraţi în perechi! Recitiți poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu. Descrieți imaginile artistice (vizuale,
auditive, dinamice, cromatice) din fiecare strofă.
32. Lucraţi în perechi! Identificați din poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu:

 rima;
 măsura;
 figurile de stil/procedee artistice.
33. La cine/la ce se referă pronumele personale subliniate, din poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu?
Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Şi eu trec de-a lung de maluri,

Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;
Claude Monet, Nuferi, armonie verde
106
Eul liric
Vocea care comunică într-o operă lirică nu este vocea autorului ca persoană, ci o abstracţie numită eu
liric. În operă, artistul proiectează ceea ce are caracter general în experienţa sa individuală (sentimente, idei,
aspirații) astfel încât eul liric nu se confundă cu poetul, chiar dacă în textul liric predomină persoana I. Eul
liric este marcat în text prin pronume şi verbe la persoana I sau a II-a, substantive în cazul vocativ și interjecții.
34. Identificaţi versurile din poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu în care apar mărcile eului liric.
35. Discutați în echipe! De ce poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu este îndrăgită și de adolescenți și de
adulți? Argumentaţi.
36. Lucraţi în echipe! Demonstraţi că poezia „Lacul”, de Mihai Eminescu este un text liric.
37. Lucraţi în echipe! Comparați poezia „Lacul”, de Octavian Goga cu poezia „Lacul”, de Mihai
Eminescu.
Un mic ajutor:
 Din câte strofe se compun poeziile?
 Din câte versuri se compun strofele?
 Ce măsură au versurile?
 Ce figuri de stil identificați? Dați exemple.
 Ce imagini poetice apar în cele două poezii?
 Citați versurile în care apar mărcile eului liric.
 Ce rol joacă lacul în fiecare din cele două poezii?
 Ce atmosferă degajă fiecare poezie?
Împrumuturile din/în limba română în/din limba maternă
 Termenii mai vechi împrumutați din limba maghiară în limba română sunt general răspândiți și se
referă la organizarea socială (nemeș, iobag, gazdă, bir, dijmă), la agricultură (belșug, hădărag, holdă,
mohor), la creșterea vitelor (labă, imaș, sălaș), la organizarea feudală (a birui, harță), la comerț și viața
orășenească (bâlci, lanț, gazdă), la meserii și produsele lor (cizmă, pahar), la vânătoare (uliu, a hăitui),
la locuință (lăcaș) sau la relații între oameni (a se bizui, chezaș).
 Cuvintele mai recente există numai în graiurile ardelenești (mai ales în subdialectul crișan):
badog - „bidon”, bai - „necaz”, chefe - „perie”, a cuștuli - „a gusta”, dărab - „bucată”, fedeu - „capac”,
temeteu - „cimitir”, uiagă - „sticlă”.
Influența maghiară în graiurile ardelenești este în regres. Multe cuvinte regionale nu se mai folosesc;
este vorba despre termeni administrativi, ca birău - „primar”, nemeș - „nobil mic”, despre termeni eliminați
de cuvinte din limba literară standard, cum ar fi corhaz - „spital”, boltă - „prăvălie”.
107
 O serie de cuvinte ca árdéj - „ardei”, bács - „baci”, bálmos - „balmoş”, „bojár – „boier”, cigány – „ţigan”,
cujka – „ţuică”, esztena – „stână”, furulya – „fluier”, hóra – „horă”, katrinca – „catrinţă”, kolinda –
„colindă”, kosár – „coşar”, lej – „lei”, lestyán – „leuştean, móc – „moţ”, mutuj – „mut”, palacsinta –
„plăcintă”, pojána – „poiană”, román – „român”, tóka – „toacă”, tokány – „tocană”, zsendice – „jintiţă”
sunt împrumutate de maghiară din română, fiind vorba de termeni legați de viața păstorească, termeni
care au pătruns din română și în alte limbi vecine.
Alte împrumuturi
Atât prin noile creații interne, cât și prin împrumuturi,

lexicul limbii române literare actuale participă la tendința
generală de internaționalizare care se manifestă în structura
lexicală a limbilor moderne. Termenii de origine slavă (sl.),
greacă (gr.) și maghiară (magh.) din domeniul cultural și al
învățământului, care apar în lucrările dedicate special
rezultatelor contactelor lingvistice dintre română și limbile
popoarelor învecinate sunt: școală (sl.), hârtie (gr.), a socoti
(magh.), tipar (gr.), dascăl (gr.), diac (gr.), pedagog (gr.), a învăța
(gr.), discipol (gr.), elev (gr.), ucenic (sl.); abecedar (gr.), călimară (gr.), cerneală (sl.), filă (gr.), caiet (gr.), toc
(magh.). La acest strat mai vechi s-au adăugat, în ultimele două secole, o serie de termeni neologici, cei mai
numeroși de origine latino-romanică-franceză și, mai puțin, italiană; de exemplu: lectură, (a) instrui, (a)
medita, universitate, student, facultate etc.; termeni ca aceștia, din punct de vedere etimologic, întăresc
caracterul romanic al limbii române.
Abuz în împrumuturi
Vorbim de abuz atunci când adoptarea împrumuturilor nu este absolut necesară, ea provenind din
nevoia de adaptare la o anumită modă, ca şi din nevoia de delimitare socială, intelectuală sau de altă natură.
Exemple: script (pentru românescul „scenariu”), make-up artist (pentru românescul „machior”), trend
(pentru românescul „tendinţă") etc. Atâta vreme cât limba română dispune de cuvinte de sine stătătoare
pentru echivalentele englezeşti respective, şi mai prezintă în plus şi o bogăţie sinonimică, uzul devine un abuz
iritant şi inutil.
38. Identificați cuvinte românești preluate de limba maghiară.
a. Cucurigu! boieri mari,

Daţi punguţa cu doi bani!
Ion Creangă, Punguţa cu doi bani
108
b. Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii,
Să-mi aud cânii.
(...)
Iar la cap să-mi pui
Fluieraș de fag,
Mult zice cu drag;
Fluieraș de os,
Mult zice duios;
Fluieraș de soc,
Mult zice cu foc!
(Miorița, poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri)
39. Scrieți-i unui prieten/unei prietene un SMS, de 25-30 de cuvinte, în care să folosiți doi termeni
împrumutați din limba maghiară.
40. Lucrați în echipe! Scrieți și prezentați scenete în care folosiți câteva ardelenisme.
41. Citiți textul următor. a) Identificați neologismele. b) Înlocuiţi cuvintele subliniate cu sinonime.
Ceauşescu, un bun subiect de teatru

de Cristina Modreanu
A fost adus în scenă anul trecut de Alexandru Tocilescu la Teatrul Mic, iar apariţia lui a agitat spiritele
până la procese a „suitei” din jur, în care anumite personaje încă active s-au recunoscut. Mare succes a avut
însă Ceauşescu la New York, în Teatrul LaMama, unde piesa autoarei de origine română a fost montată de
Benjamin Mosse, iar rolurile au fost jucate de actori dintre cei mai buni, menţionaţi ca atare de publicaţiile
de specialitate şi de prestigiosul New York Times. Cuplul Ceauşescu, „distribuit” de Saviana Stănescu în piesa
care spune povestea unei emigrante din România, apare sub formă de vampiri care, după ce au confiscat
trecutul, bântuie prezentul şi ameninţă viitorul.
ca atare: deci, în consecinţă
a distribui: a împărţi, a repartiza
a bântui: (aici) a persecuta, a tiraniza
42. Precizați forma corectă. Folosiți dicționarul.

complet ‒ complect; sandviş – sandwiş; lasere – laseri;
advocat ‒ avocat; preşedinţie – preşidenţie; reactori – reactoare;
delicvent – delincvent; investiţie – învestiţie. festivaluri – festivale;
serviciu – servici; baloturi – baloţi; cotidiane – cotidiene;
chiuvetă – ghiuvetă; acumulatori – acumulatoare; remarce – remarci;
coloneli – colonei.
109
43. Lucraţi în echipe! Selectați cât mai multe neologisme din domeniul informaticii și grupați-le în
două rubrici: în prima se vor trece neologismele traductibile şi care deja sunt folosite de voi, iar cealaltă
coloană va conţine neologisme intraductibile sau a căror traducere ar fi greoaie sau ridicolă.
44. Jocuri de rol! Tema: A cere informații, servicii.

a. Vă aflați la recepția unui hotel și doriți să vizitați un prieten/o prietenă din hotel, dar nu știți în ce
cameră este cazat(ă). Cereți informații la recepția hotelului.
b. Vă aflați în gara unui mare oraș. Doriți să luați un taxi pentru a vizita un unchi/o mătușă, dar nu știți
de unde se poate lua un taxi. Cereți ajutor de la ghișeul de informații.
c. Vă aflați pe strada unui mare oraș străin, dar nu aveți telefonul mobil asupra voastră. Doriți să vă
întâlniți cu un prieten/o prietenă, la cofetăria X. Rezolvați situația!
d. Vă aflați într-o florărie, dar nu știți ce flori să îi luați mamei de ziua ei. Cereți sfatul vânzătoarei.
e. Vă aflați în oraș, dar nu știți unde se află hotelul X. Opriți un trecător pentru a-i cere ajutorul.
f. Vă aflați într-o tabără de vară, dar din camera voastră lipsesc prosoapele. Cereți personalului
taberei niște prosoape.
g. Vă aflați într-un cerc de prieteni și ați dori să mergeți împreună la teatru, însă pe internet nu ați
rezervat bilete suficiente. Rezolvați situația.
h. Vă aflați la plimbare, la marginea unui lac. Doi tineri vă întreabă despre lac. Oferiți-le informațiile
cerute.
i. Doriți să ascultați un anumit cântec, dar nu i-ați reținut titlul și nici interpretul. Sunați un prieten/o
prietenă să vă ajute.
45. Ascultați cântecul, apoi cântați-l.
Cât de departe
Holograf (Dan Bittman)
Cât de departe să-mi duc inima, ca să nu se atingă de tine,

Şi cât de departe să-mi duc inima, ca să nu se întoarcă la mine.
Cât de departe să colind pe pământ, fără linişte sau fără bine?
Oricât de departe aş fugi tot n-ar fi prea departe. Departe de tine!
Cât de departe? (cât de departe…)

Oricât de departe să-mi duc dragostea. Departe de tine...!

Oricât de departe să-mi duc dragostea. Departe de tine...?
C. Brâncuși, Sărutul
110
Şi cât de departe să-mi duc sufletul, să nu-mi amintească de tine?
Şi cât de adânc să-mi îngrop inima ca să nu se mai zbată în mine?
Marea întreagă n-ar putea scufunda, toată dragostea asta, ştii bine,
Oricât de departe aş fugi tot n-ar fi prea departe ... departe de tine

Cât de departe să-mi duc dragostea. Departe de tine...?
Oricât de departe aş fugi pe pământ ... m-aş întoarce la tine.
46. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele L, A, S, F, E, L.
Reguli:
Timpul de lucru este de trei minute.
Se permit cuvinte de cel puțin trei litere.
Nu se permit substantive proprii.
Punctajul se calculează în felul următor: Fiecare literă valorează un punct. De exemplu, dacă se
formează trei cuvinte din câte trei litere (9 puncte), un cuvânt din patru litere (4 puncte) și unul din cinci
litere (5 puncte), elevii vor obține 18 puncte, în total.
47. Găsiți cuvântul de pe orizontală.

a. Face mâncare în ....; a. b. c. d. e. f. g. h. i j. k. l.
b. Locuiește în acest ... al orașului.
c. Avea părul prins în coadă de ...;
d. Masa și patul sunt făcute din ... ;
e. Nu fumează țigări, ci ...;
f. Mimi mergea la zeci de ...;
g. Mimi dansează bine, căci în copilărie voia să devină ... .
h. Soțul este... și poet.
i. Mimi lucrează la un ... de cosmetică.
j. Prospecte: ... .
k. Un vapor mic: ... .
l. Dulapul, masa, patul: ... .
111
1. Citiți textul.
Constantin Brâncuşi
Constantin Brâncuşi este considerat un inovator fiindcă a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a
naturii. Brâncuşi este considerat cel mai important sculptor al secolului al XX-lea.
La Paris, cunoaşte foamea, boala, greutăţile traiului de zi cu zi, lucrând, la început, ca spălător de vase în
restaurante. În 1908, Brâncuşi sculptează „Sărutul“, un studiu în care figurile verticale a doi adolescenţi îmbrăţişaţi
formează un volum cu linii simetrice, realizat prin tehnica cioplirii directe.
În anii 1937–1938, Brâncuşi revine în România pentru inaugurarea a trei lucrări în grădina publică din
Târgu Jiu – „Coloana Infinitului“, „Poarta sărutului“ şi „Masa tăcerii“.
Anul 1938 aduce una dintre cele mai fascinante poveşti de dragoste, trăite de Maria Tănase şi
Constantin Brâncuşi. Ca mai toate iubirile sale, şi Maria Tănase era cu mult mai tânără decât maestrul: el
avea 62 de ani, iar ea 25. Povestea de dragoste tulburătoare a celor doi avea să se încheie după doar un an,
după ce cântăreaţa a participat la Expoziția Internațională de la New York, bucurându-se de un succes
fulminant, mai ales după ce i-a cântat preşedintelui de atunci al SUA, Franklin Roosevelt.
La 16 martie 1957, Constantin Brâncuşi trece la cele veşnice şi este înmormântat în cimitirul
Montparnasse, din Paris.
Muzeul de Artă Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui Constantin Brâncuşi, obiectele
prezentate dezvăluind drumul artistului de la Hobiţa către centrul universului artistic.
Constantin Brâncuși, Masa tăcerii Constantin Brâncuși, Poarta sărutului
a. Brâncuşi este considerat cel mai important sculptor al secolului al XIX-lea… .
b. „Sărutul“ este o sculptură cu doi adolescenţi îmbrăţişaţi… .
c. La Paris, Brâncuși a lucrat și ca spălător de vase… .
d. Brâncuşi a sculptat „Coloana Infinitului“ de la București… .
e. Maria Tănase a susținut un concert la New York. ...
112
C. Identificați zece prepoziții.
D. Precizați cinci conjuncții din text.
E. Menționați cinci adverbe din text.
F. Identificați cinci neologisme în text.

(60 de puncte: A. 10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare greșeală identificată
B. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect
C. 10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare prepoziție
D. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare conjuncție
E. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare adverb
F. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare neologism)
2. Asociați cuvintele din cele două coloane pentru a obține structuri cu sens.
a agita în scenă
a pune rolul
a confisca piesa
a monta spiritele
a juca trecutul
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare structură corectă)
3. Alcătuiți enunțuri, folosind următoarele verbe: a încărca, a răsări, a pluti, a suspina, a suferi.
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare enunț corect)
4. Scrieți un e-mail, de 40-50 de cuvinte, folosind următoarele împrumuturi din limba maghiară: gazdă,
lanț, belșug, bai, pahar.
(20 de puncte: 10 puncte pentru integrarea cuvintelor în text și 10 puncte pentru corectitudinea
gramaticală, stil, vocabular, ortografie, punctuație)
Constantin Brâncuși, Coloana Infinitului
113
Bucuria lecturii
1. Observați imaginile. Ce reprezintă fiecare? Discutați despre cele mai cunoscute rețele sociale: a) Pe
care le cunoașteți? b) Cu ce alte exemple ați completa lista rețelelor sociale? c) Care sunt avantajele și
dezavantajele rețelelor sociale? d) Vă puteți imagina o viață fără internet? e) Dacă ați putea înființa o rețea
nouă, cu ce s-ar ocupa?
 Facebook – circa 1 310 000 000 de membri (septembrie 2011) în toată lumea
 Flickr – rețea mondială pentru informații de tip imagine și fotografie
 LinkedIn – 300 de milioane utilizatori, pentru managementul carierei și relațiilor profesionale
 Instagram – 30 de milioane de utilizatori
 Pinterest – circa 70 de milioane de utilizatori
 Twitter – circa 1 miliard de membri (iunie 2014), pentru răspândirea rapidă a unor știri textuale
scurte, de maxim 140 caractere
 YouTube – 1 miliard de utilizatori
 Google+ – 180 de milioane de utilizatori
2. Priviți norul de cuvinte de mai jos și faceți presupuneri în legătură cu textul pe care urmează să-l studiați:
a. Despre ce sentimente va fi vorba?
b. Care sunt cuvintele care aparțin câmpului lexical al
termenului „carte”?
c. Ce fel de povești cunoașteți?
d. În ce constă un interviu? Unde ați întâlnit acest termen?
e. Dați exemple de autori de succes.
3. Ascultați textul „Interviu cu scriitoarea Irina Binder” de

două ori.
a. Notați-vă numele auzite în text.
b. Menționați structurile pe care le-ați auzit în text: după
trei ani, om de afaceri, a-și crea un cont, pur și simplu, a ține cont,
un impact negativ, a acorda importanță, la un moment dat, un an
mai târziu, a promova false valori?
114
4. Citiţi textul!
Interviu cu scriitoarea Irina Binder
„Străinul de lângă mine” este o poveste de

dragoste ai cărei protagonişti sunt Alessia şi Eduard. Ea
este o tânără foarte frumoasă, cu o stare materială
foarte bună, datorată unei moşteniri şi a unui job într-o
multinaţională, dar totuşi nesigură pe ea – motiv pentru
care, când îşi creează contul de Facebook, decide să
folosească poza unei alte femei. Eduard este un prosper
om de afaceri cu aceleaşi caracteristici, inclusiv
nesiguranţa, explicată însă printr-o cicatrice căpătată
demult, dintr-un incendiu. Şi el îşi creează un cont de
Facebook, sub un nume fals şi cu o poză falsă. După doi
ani de conversații on-line, ea îi va cere lui să se
întâlnească, iar Eduard va trimite un prieten în locul său.
Problemele care derivă de aici, pot fi intuite.
Primele texte ale Irinei Binder au apărut mai întâi în mediul online, pe blogul „Insomnii“, unde se află
germenele seriei „Fluturi“, povestea care i-a adus faima şi care avea să devină un bestseller în patru volume.
Irina Binder a povestit într-un scurt interviu pentru WA* că nu se aştepta ca romanele sale să aibă un
asemenea succes şi că nu are o reţetă, încercând doar să transmită un mesaj şi să fie responsabilă. Binder a
fost numită de mulţi un fenomen. Alţii au fost de părere că ceea ce scrie nici măcar nu poate fi numit
literatură.
WA: „Fluturi” se bazează pe fapte reale. Ce te-a determinat să decizi să
publici cartea?
Irina Binder (IB): Scopul meu a fost să public doar câteva exemplare pe care să
le dăruiesc cunoscuţilor, însă Editura FY* a considerat că povestea poate
fi una de succes.
WA: Te aşteptai, atunci când ai decis să publici, să aibă un asemenea succes?
IB: Nu. Am spus-o în repetete rânduri, nu puteam visa la un asemenea
succes, mai ales că nu am acordat importanţă scrierii, ci am povestit, pur
şi simplu.
WA: Legat de felul în care scrii, te gândeşti la cititor, la ce i-ar plăcea acestuia
să lectureze?
IB: Nu, scriu aşa cum simt, aşa cum îmi place să relatez o poveste.
WA: Ai o reţetă, anumite lucruri de care ţii cont când scrii un nou volum?
IB: Nu am o reţetă anume, încerc doar să transmit un mesaj şi să fiu responsabilă, astfel încât scrierile
mele să nu aibă un impact negativ asupra cititorilor.
WA: Ai foarte mulţi fani care aşteaptă de fiecare dată un nou roman şi care te stimează. Totuşi sunt destui
scriitori şi critici literari care spun că ceea ce scrii nu e tocmai literatură. Cum comentezi acest lucru?
IB: Mie îmi pasă de cititori, nu de scriitorii care concurează cu mine şi care nu pot accepta succesul meu.
Eu aştept de câţiva ani ca măcar unul dintre scriitorii care susţin că sunt mai buni decât mine să mă
depăşească. Eu ştiu să mă bucur de succesul altora, drept dovadă am promovat şi lăudat mereu autori
români.
WA: Ce autori citeşti?
115
IB: În puţinul timp care-mi rămâne pentru citit, lecturez cu drag scrierile lui Eliade, Steinhardt, Carmen
Voinea-Răducanu, Dumitru Constantin Dulcan, Irvin D. Yalom, Eric Emmanuel Schmitt, Paul Ferrini
şi alţii.
WA: Cum ai caracteriza literatura pe care o creezi?
IB: Scrierile mele pot fi considerate poveşti de viaţă din care cititorii pot învăţa câte ceva, cum ar trebui să
fie sau cum nu ar trebui să fie.
WA: „Am scris pentru oamenii care ştiu să citească dincolo de o poveste”, spuneai, la un moment dat,
într-un interviu. Ce înseamnă acest lucru?
IB: Unii citesc un roman sau un text, strict pentru poveste şi pentru acţiunea poveştii, însă majoritatea
cititorilor mei au înţeles mesajele profunde din fiecare poveste. Consider că o carte, oricât de bine ar
fi scrisă, dacă nu lasă ceva în sufletul cititorului, dacă nu-l schimbă cu nimic, a fost doar o poveste.
WA: În „Străinul de lângă mine” durează doi ani până ca Alessia să facă un pas pentru a se vedea cu Eduard.
Foarte mult. Ce poţi să-mi spui, pornind de la acest lucru, despre singurătatea şi fericirea unor astfel
de oameni?
IB: Din teama de a fi respinşi, mulţi oameni au tendinţa să se izoleze şi să se refugieze în poveşti virtuale.
Mulţi trăiesc cu impresia că nu sunt destul de frumoşi şi de buni pentru a putea fi acceptaţi şi iubiţi, iar
asta se datorează doar celor care promovează false valori.
*denumire schimbată
„Străinul de lângă mine” al româncei Irina Binder

este cea mai vândută carte de către o librărie online, în
2018, fiind preferată în 30 de județe ale țării. Cartea
„Insomnii”, a aceleiași autoare, se află pe locul al doilea
în topul național, urmată de volumele „Micul Prinț” de
Antoine de Saint-Exupéry, „Medicina, nutriție și bună
dispoziție” de Simona Tivadar și „Sapiens. Scurtă istorie
a omenirii”, de Yuval Noah Harari.
stare: situație, mod, fel
a intui: a ghici, a întrevedea, a întrezări, a prevedea, a sesiza
a promova: a susține, a răspândi, a propaga

a spune, serviciu, răspunzător, adevărat, a zice, efect, profund, opinie, motiv, a relata, îndrăgit,
adânc, job, iubit, a povesti, responsabil, real, impact, cauză, părere

a respinge, virtual, a dispărea, nesiguranță, dușman, pozitiv, a accepta, real, negativ, a critica,
a apărea, a lăuda, siguranță, prieten

(promovat, concurează, depăşească, pot, bucur, aştept, pasă, susţin).
Mie îmi ... de cititori, nu de scriitorii care ... cu mine şi care nu ... accepta succesul meu. Eu ... de câţiva
ani ca măcar unul dintre scriitorii care ... că sunt mai buni decât mine să mă ... . Eu ştiu să mă ... de succesul
altora, drept dovadă am ... şi lăudat mereu autori români.
116
8. Alegeți varianta corectă, raportându-vă la textul „Interviu cu scriitoarea Irina Binder”.
A.
a. „Străinul de lângă mine” este o poveste de dragoste ale cărei personaje principale sunt Alessia şi
Eduard.
b. „Străinul de lângă mine” este povestea unei aventuri ale cărei personaje principale sunt Alessia şi
Eduard.
c. „Străinul de lângă mine” este o poveste șocantă ai cărei protagoniști sunt Alessia şi Eduard.
B.
a. Scriitoarea nu dorește ca scrierile ei să aibă un impact pozitiv asupra cititorilor.
b. Scriitoarea nu dorește ca scrierile ei să aibă un impact negativ asupra cititorilor.
c. Scriitoarea dorește ca scrierile ei să aibă un impact negativ asupra cititorilor.
C.
a. Unii scriitori pot accepta succesul Irinei Binder.
b. Unii scriitori pot accepta eșecul Irinei Binder.
c. Unii scriitori nu pot accepta succesul Irinei Binder.
D.
a. Majoritatea cititorilor nu au înţeles mesajele profunde din fiecare poveste.
b. Majoritatea cititorilor au înţeles mesajele profunde din fiecare poveste.
c. Majoritatea scriitorilor au înţeles mesajele profunde din fiecare poveste.
E.
a. Mulţi oameni au tendinţa să se izoleze şi să se refugieze în poveşti reale.
b. Mulţi oameni au tendinţa să se izoleze şi să se refugieze în poveşti virtuale.
c. Mulţi oameni au tendinţa să se izoleze şi să se refugieze în poezii virtuale.
9. Recitiți textul „Interviu cu scriitoarea Irina Binder” și răspundeți la întrebări.

a. Cine este Irina Binder?
b. Ce fel de romane scrie autoarea?
c. Ce fel de scrieri le oferă cititorilor?
d. Cum se explică succesul autoarei?
e. Cum se comportă autoarea față de individia unor scriitori
pe succesul ei?
f. Despre ce este vorba în romanul „Străinul de lângă mine”?
10. Povestiți conținutul textului „Interviu cu scriitoarea Irina Binder”.
11. Discutați în perechi: Ce alte întrebări i-ați pune scriitoarei Irina Binder? Formulați un set de cinci
întrebări pentru un interviu cu Irina Binder.
Coeziunea sintactică
Coeziunea sintactică reprezintă un tip de conexiune sintactică, dependentă exclusiv de contextul

lingvistic.
 Conectorii pragmatici au capacitatea de a stabili conexiuni între două acte de vorbire, dirijează
decodarea intenţiilor cu care a fost formulat un enunţ, marcând diverse roluri argumentative: analogia (şi,
117
de asemenea, adică, precum, ca şi, ca şi cum, asta aminteşte de, să ne amintim de), cauza (pentru că, fiindcă,
deoarece, căci, având în vedere, dat fiind că, din moment ce, de aceea), confirmarea (chiar, de altfel),
concesia (chiar dacă, cu toate acestea, totuşi, să admitem totuşi, în ciuda), consecința (deci, în consecinţă,
ca urmare, ceea ce implică, de unde decurge, ceea ce ne trimite la, de frica), dezacordul (dar, or, totuşi, cu
toate acestea, în schimb, din contră, de fapt, în realitate, în timp ce, în loc să, nici, ceea ce contrazice, ceea
ce interzice), reproşul (dar), concluzia (deci, în concluzie, aşadar, iată de ce, ei bine), explicarea (adică, altfel
spus, mă refer la, vreau să spun, de fapt).
Conectorii sunt utilizaţi atât în textul narativ, cât şi în dialog. Pot avea rol de conector: conjuncţiile și
locuțiunile conjuncționale, adverbele și locuțiunile adverbiale (aşa, bun, tocmai, astfel, totuşi, de asemenea),
interjecţiile (păi, a, ei bine), construcţiile negramaticalizate (pe de o parte, în acest caz) şi chiar propoziţii (aşa
cum am spus mai înainte, din cele arătate mai sus reiese).
Scopul comunicativ
A comunica înseamnă a face cunoscut ceva.
• Scopul comunicării este cel de informare, de instruire, de transmitere a atitudinilor și emoțiilor.
• Comunicarea verbală recurge la cuvinte (scrise sau rostite) pentru a transmite gânduri, idei și
sentimente.
• Paralimbajul este utilizat în vederea modificării și transmiterii atitudinilor și emoțiilor prin
utilizarea unor strategii și instrumente. Dintre acestea amintim: tonalitatea, volumul, ritmul,
intonația și accentul.
• Comunicarea nonverbală presupune un schimb de idei, informații și sentimente, fără a recurge la
cuvinte. Include limbajul trupului: postură, gesturi și expresii faciale.
12. Transformați textul narativ în dialog conform modelului.

Model: Tudor s-a dus la medic pentru că s-a simțit rău.
Szabolcs: De ce ai fost la medic?
Tudor: Pentru că m-am simțit rău.
a. Eu te ajut la matematică, în schimb, tu mă ajuți la limba engleză.
b. Eu am mâncat numai un șnițel, dar tu, în realitate, ai mâncat două șnițele.
c. Eu l-am ajutat după-masă pe Robert la matematică, iată de ce nu am vrut să le spun celorlalți unde
merg.
d. Eu i-am cumpărat fratelui meu, de ziua lui, o cămașă; de asemenea, i-am mai cumpărat și o pereche
de mănuși.
e. Eu am un opt și un zece la matematică, altfel spus, îmi iese media nouă.
13. Transformați dialogul în text narativ.

Model: Csongor: Unde ai fost, Căline?
Călin: Am fost la bibliotecă să învăț. Mâine avem teză la română.
(având în vedere că)
Călin a fost la bibliotecă să învețe, având în vedere că mâine are teză la română.
a. – Am fost la bunici. Ei au fost în parc să se plimbe. (în timp ce)
b. – Am fost la schi. Dar a fost puțină zăpadă pe pârtii. (chiar dacă)
c. – Am fost toată ziua la prietenul meu. Am ascultat multă muzică. (așadar)
d. ‒ Am fost cu mama la cumpărături. Mi-a cumpărat o chitară. (de fapt)
e. ‒Am fost la bucătărie. Am ajutat-o pe mama la gătit. (de altfel)
118
14. Citiți textele.
Cărți pentru adolescenți recomandate de Bill Gates

Dacă pentru cei mici părinții sunt, în principal, modelele de urmat, adolescenții sunt extrem de
influențați de persoanele publice și diverse personalități ale lumii, în funcție de interesele și aspirațiile lor.
Unul dintre cei mai influenți oameni de pe planetă este Bill Gates, un om de la care toți tinerii au ce învăța.
Cu o viață profesională și personală împlinită, Bill Gates poate fi considerat un om de succes și un model
inspirațional pentru toată lumea.
Proiectul Rosie
de Graeme Simsion
„Proiectul Rosie” este o foarte frumoasă și

aproape imposibilă poveste de dragoste. Don Tillman
are 39 de ani, este profesor de genetică și suferă, fără
să știe, de sindromul Asperger, o formă de autism. Deși
e foarte deștept și arată bine, el nu prea are noroc în
dragoste. Dar de data asta e hotărât să-și găsească
partenera perfectă și-l va ajuta Proiectul Soția, inițiat
de el însuși. Folosește un chestionar de 16 pagini prin
care elimină pas cu pas tiparul feminin nepotrivit:
veganele, microbistele, fumătoarele, ignorantele,
homeopatele… Dar cum niciun plan nu este perfect, în viața lui dă buzna frumoasa Rosie, cea mai
incompatibilă femeie din lume. Ea muncește într-un bar, e vegetariană, fumează și încearcă din răsputeri să-
și găsească tatăl biologic. Atunci când hotărăște s-o ajute pe Rosie să dea de tatăl ei cu ajutorul unor mostre
de ADN prelevate pe ascuns, viața lui Don Tillman ia o turnură neobișnuită.
De veghe în lanul de secară

de J. D. Salinger
Aceasta este un roman care apare în mai toate listele de citit când este vorba de cărți pentru
adolescenți. Este o carte foarte cunoscută, una dintre cele mai îndrăgite cărți pentru adolescenți, interzisă în
mai multe țări de-a lungul timpului și una dintre cărțile-cult ale fiecărei generații de adolescenți.
Bill Gates spune că a citit-o și el când a avut 13 ani și este una dintre cărțile sale preferate. O recomandă
pentru că este un roman care reușește să transmită foarte bine ce e în mintea unui adolescent. Aceștia pot fi puțin
dezorientați, dar sunt deștepți și de multe ori văd lucruri pe care un adult nu e în stare să le vadă.
a preleva: a detașa, a extrage, a lua
din răsputeri: din toate puterile
dezorientat: nehotărât, debusolat
119
15. Lucrați în echipe! Ce fel de informații ni se transmit în cele două texte de mai sus?
a) „Proiectul Rosie” de Graeme Simsion este o carte despre ...
b) „De veghe în lanul de secară” de Jerome David Salinger este o carte despre ...
16. Lucrați în echipe! Ce fel de sentimente (satisfacție/admirație/invidie) vă trezesc enunțurile de

mai jos?
a. Cu o viață profesională și personală împlinită, Bill Gates poate fi considerat un om de succes și un
model inspirațional pentru toată lumea.
b. Dacă pentru cei mici părinții sunt, în principal, modelele de urmat, adolescenții sunt extrem de
influențați de persoanele publice și diverse personalități ale lumii.
17. Continuați enunțurile, folosind conectorii dați.

a. Pe de o parte, folosește un chestionar de 16 pagini, pe de altă parte ...
b. În cazul în care viața lui ia o turnură neobișnuită, ...
c. Păi, cu o viață profesională și personală împlinită, Bill Gates ...
d. Deși e foarte deștept și arată bine, totuşi ...
e. Este o carte supercunoscută, ceea ce contrazice ...
18. Observați enunțurile de mai jos. Precizați ce transmite fiecare enunț:

a) Deși e foarte deștept și arată bine, el nu prea are noroc în dragoste. (cauza/ concesia/ dezacordul)
b) Atunci când hotărăște s-o ajute pe Rosie să dea de tatăl ei, cu ajutorul unor mostre de ADN
prelevate pe ascuns, viața lui ia o turnură neobișnuită. (analogia/ consecința/ concluzia)
19. Intonați enunțurile de mai jos ca și cum: 1) v-ați grăbi să prindeți trenul/avionul; 2) ați fi
vorbitori de limba engleză; 3) ați prezenta știrile la radio; 4) ați fi supărați.
a) Ea muncește într-un bar, e vegetariană, fumează și încearcă din răsputeri să-și găsească
tatăl biologic.
b) Dar de data asta e hotărât să-și găsească partenera perfectă și-l va ajuta Proiectul Soția.
c) Don Tillman are 39 de ani, este profesor de genetică și suferă, fără să știe, de sindromul Asperger.
20. Lucrați în perechi! Formulați comportamente dezirabile și indezirabile în practica lecturii.

Exemplu:
comportament dezirabil comportament indezirabil

Citesc seara, în liniște. Citesc și mănânc, în același timp.
21. Lucrați în perechi! Scrieți dialoguri, de 10-12 replici, pornind de la textul „De veghe în lanul de
secară”, de J. D. Salinger. Interpretați-le în fața clasei.
22. Lucrați în echipe!

a. Discutați: Ce preferințe de lectură aveți? Ce cărți vă plac?
120
b. Faceți o listă cu titlurile cărților preferate ale grupei. Scrieți lângă fiecare titlu și un argument.
c. Ce ați dori să citiți în viitorul apropiat? Întocmiți o listă cu titlurile cărților/operelor pe care urmează
să le citiți.
d. Există în școala voastră un cerc de creație literară? Dacă da, descrieți-l. Dacă nu, realizați un plan
privind înființarea și funcționarea unui astfel de cerc.
Un mic ajutor:
 Unde funcționează/va funcționa cercul?
 Cine îl coordonează/va coordona?
 Cine sunt/vor fi membrii cercului?
 În ce limbi se scrie/se va scrie?
 Care este/va fi tema primelor scrieri?
 Unde sunt/vor fi publicate scrierile (în ziarul școlii, pe un site de socializare, pe site-ul școlii, pe
blogul unui adult etc.)?
 Cine a fost invitat/au fost invitați/va fi invitat/vor fi invitați la prezentarea scrierilor?
 Altceva: ...
23. Lucrați în echipe! Discutați. Puneți-vă în locul lui Bill Gates. Sunteți întrebați ce cărți le
recomandați adolescenților/copiilor? Realizați scurte prezentări de carte, de 5-6 enunțuri, în care să
introduceți următoarele informații: titlul și autorul cărții, numărul de capitole și de pagini, editura și anul
apariției, protagonistul/protagoniștii, conținutul, pe scurt, fără a menționa cum se termină cartea, precum și
recomandarea propriu-zisă, adică de ce să o citească alți adolescenți/copii.
24. Citiți știrea despre traducerea romanului lui György Dragomán.
Regele alb
Romanul „Regele alb”, structurat în 18 capitole, fiecare echivalent

cu câte o nuvelă aproape autonomă, urmărește pe parcursul unui an și
jumătate, întâmplările, când hazlii, când dramatice, ale personajului
principal, un copil de 11 ani, pe nume Dzsata, al cărui tată e „reeducat
prin muncă”, la Canalul Dunăre-Marea Neagră. În societatea profund
dictatorială în care trăiește Dzsata, marcată de lipsuri, teamă, minciună,
neîncredere, violență și frustrări, cititorul va recunoaște cu ușurință
România „epocii de aur”. Romanul a fost distins cu premiile Tibor Déry
(2005) și Sándor Márai (2006).
György Dragomán este tradus în premieră în românește la Editura P*,
cu „Regele alb”, un roman care, în numai doi ani de la apariție, a
înregistrat un succes remarcabil, fiind publicat sau în curs de publicare în
alte 18 țări: SUA, Germania, Franța, Italia, Olanda, Israel, Finlanda,
Suedia, Norvegia, Danemarca, Polonia, Grecia, Slovenia, Bulgaria,
Slovacia, Croația, Serbia, Spania. „Putem să spunem că Regele alb este o
carte despre copilăria petrecută în România, cândva la mijlocul anilor
optzeci. N-am vrut să scriu o carte bazată pe fapte istorice, ci o carte
121
despre posibile libertăți. Primii cincisprezece ani ai vieții, petrecuți la Târgu-Mureș, sunt foarte importanți
pentru mine, experiența copilăriei e definitivă pentru toată viața, și mă bucur foarte mult că acum cartea
apare în limba română. Sper ca cititorii români să recunoască atmosfera absurdă a terorii psihice”, declara
György Dragomán.
*denumire schimbată
25. Completați enunțurile alegând termenii potriviți din paranteze.

a. „Regele alb” este un roman care, în numai doi ani de la apariție, a înregistrat un succes ...
(capabil/remarcabil/aplicabil)
b. „Regele alb” este o carte despre ... autorului petrecută în România.
(copilăria/tinerețea/adolescența)
c. „Regele alb” urmărește ... unui copil de 11 ani. (întârzierile/întâmplările/întâlnirile)
d. Cititorul va recunoaște cu ușurință România „...de aur”. (epocii/epitetului/epicii/)
26. Lucrați în echipe! Discutați.

a. Ce ați învățat despre regimul comunist la școală?
b. Ce vi s-a povestit în familie despre vremurile comuniste?
c. Ce aflăm din prezentarea cărții lui György Dragomán despre „epoca de aur”?
d. Ce nu doriți să se întâmple în vremurile noastre?
e. De ce este important să cunoaștem trecutul țării?
27. Invitați la școală un scriitor!

A. Realizați cu el un interviu și publicați-l în ziarul școlii sau în presa locală! Postați-l pe site-ul școlii.
B. Organizați o masă rotundă la care să participe, pe lângă scriitorul invitat, elevi, părinți și profesori.
Propoziții relative și conjuncționale
Conectorii interpropoziționali (sau frastici) sunt conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, pronumele

și adjectivele pronominale relative și adverbele relative.
Elemente relative:
a) pronume și adjective pronominale relative și nehotărâte, cu/fără prepoziție: care, pe care, cine,
cu cine, la ce, cât, câtă, câți, câte; oricare, oricine, orice;
b) adverbe relative, cu/fără prepoziție: unde, până unde, când, de când, cum, cât, încotro.
Elemente conjuncționale (conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale)

• Conjuncții: dar, iar însă, așadar, și, sau; că, să, dacă, fiindcă etc.;
• Locuțiuni conjuncționale subordonatoare: ca și cum, după cum, de cum, cum că, pentru ca să,
pentru că; ca și când; de parcă; în timp ce, de vreme ce, odată ce, pe măsură ce, până ce, până să,
înainte să, imediat ce, ori de câte ori etc.
122
28. Continuați enunțurile, adăugând propoziții
potrivite ca sens
a. Prietenul meu a luat un premiu, ceea ce ...
b. Sâmbătă mergem în excursie, indiferent ce ...
c. Mi-a promis că vine luni, oricât ...
d. Nu merg la bunici până ce ...
e. Mi-a făcut zile fripte, ca și când ...
f. Mi-a trimis un SMS, în timp ce ...
g. Nimeni nu știe din câte ...
h. Emil a adormit, după cum ...
i. Copiii vor schia, de vreme ce ...
j. S-a plictisit de joc, înainte să ...
Specie publicistică de opinie, tableta se prezintă ca un articol de dimensiuni reduse (câteva linii, nu
mai mult de o pagină), dar cu un cuprins şi o exprimare foarte subiective. Temele tabletei gravitează, în
general, în jurul unor fapte care declanşează reacţii din partea autorului şi mobilizează imaginaţia ambilor
actanţi ai comunicării (autor şi receptor), toate acestea pentru a conduce, în final, la haz şi reflecţie. Finalul
trebuie să fie aşadar, în mod obligatoriu, neaşteptat, pentru a crea surpriză.
29. Citiți textul.
Dar eu cine sunt?

după Andreea Cibotariu
Câteodată mă gândesc de ce am ajuns așa. De ce nu am prieteni, de ce nu e nimeni cu care să schimb

măcar câteva cuvinte. Mă trezesc singură, adorm singură. De exemplu, nu vorbesc niciodată la telefon. Nu
mai am. Trec peste tot ca o umbră, fiindcă nicio persoană nu mă vede, dar nu e vina lor.
Să îți povestesc, dragă cititorule, cine sunt. Numele meu e Arabella, dar mi se spunea „Ara”, și am 17 ani.
Obișnuiam să fiu cea mai populară fată din liceu, exact cum vezi în filme. Eram întotdeauna înconjurată de
prieteni, nu mai știam ce sunt singurătatea, izolarea și timiditatea. Toate acestea, însă, erau iluzii. Mă mutasem
dintr-un oraș de care nimeni nu auzise și nu am vrut să mai fiu fata ciudată. Am încercat să creez altceva, să mă
mint pe mine însămi. După câteva luni, aveam acest lucru în reflex, nu mă puteam opri, era atât de bine. Se spune
că atunci când crezi o minciună, ea devine adevăr. Asta mi s-a întâmplat și mie. Nu simțeam că voi fi descoperită
vreodată, deoarece aveam senzația că eram extrem de pricepută, de convingătoare.
Iată cine sunt, scumpe cititorule: o epavă. Mai am de învățat un an la acest liceu. M-am gândit să mă
transfer, dar parcă aș rămâne. De luni, voi fi Arabella cu adevărat. Vremurile de glorie ale Arei sunt de mult
trecute. Bine ai revenit!
30. Răspundeți la întrebări:

a. La ce persoană este scrisă tableta?
b. Cui îi scrie Arabella?
c. Despre ce scrie Arabella?
d. Ce diferență este între Ara și Arabella?
e. Care este elementul final, neașteptat?
123
31. Povestiți conținutul tabletei „Dar eu cine sunt?”
32. Scrieți o tabletă, de 50-60 de cuvinte.
Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (actualizarea cunoştinţelor)
Îmbogăţirea vocabularului se realizează prin mijoace interne şi externe.

 Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului sunt: derivarea, compunerea şi conversiunea.
Derivarea constă în adăugarea de prefixe sau/și sufixe la un cuvânt de bază.
 Prefixele sunt sunete sau grupuri de sunete care se pun în fața rădăcinii, pentru a forma un
cuvânt nou.
Exemple:
 cu sens de superlativ: ultra- (ultramodern); extra- (extrafin); supra- (suprasolicitat); super-
(superfin); hiper- (hipertensiune); arhi- (arhiplin);
 cu sens de negare: ne- (neatent); in- (incorect); i- (imoral);
 cu sens de repetare: re- (reciti);
 înainte: ante- (antecontract); pre- (prenume);
 după: post- (postfaţă);
 împotrivă: anti- (antidrog); contra- (contracandidat);
 asociere: co- (coasociat); con- (conlucra); com- (compatriot);
 înăuntru: intra- (intrajudeţean);
 corelație: inter- (internaţional);
 peste: trans- (transoceanic);
 fără, lipsit de: des- (desface); dez- (dezmembra); de- (debloca); a- (atipic);
 sub limită: hipo- (hipotensiune); sub- (subapreciat);
 Sufixele sunt sunete sau grupuri de sunete adăugate după rădăcină, pentru a forma un cuvânt nou.
Exemple:
 -ar (pădurar); -easă (mireasă); -er (oier); -ime (dăscălime); -re (citire)
 -ăni- (ciocăni); -iza (orăşeniza); -ui (biciui);
-al (săptămânal); -aş (nevoiaş); -esc (românesc); -iu (argintiu); -ui (verzui); -os (prietenos)
 -âş (chiorâş); -eşte (româneşte); -iş (cruciş)
 -tor, -toare (scriitor, dansatoare)
 -iță, -uță (fetiță, străduță)
Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în alăturarea a două sau
mai multe cuvinte existente în limbă pentru a obține un cuvânt cu un înțeles nou față de înțelesul cuvintelor
componente.
Compunerea se realizează prin:
 alăturare cu/fără cratimă: bună-credinţă, floarea-soarelui, contabil-şef, mai-mult-ca-perfect,
Delta Dunării, ca să, de la;
 contopire (sudare, unire, alipire): despre, untdelemn, fărădelege, ceva;
 abreviere (prescurtare) – B.C.R. (Banca Comercială Română ), B.R.D., Plafar, Enel.
124
Conversiunea (schimbarea valorii gramaticale) este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului, prin
care același cuvânt, în contexte diferite, poate avea valori gramaticale diferite.
 Adjectivul îşi poate schimba valoarea gramaticală în:
a. substantiv (prin articulare): S-a întâlnit cu un credincios. Harnicul munceşte mult. Cel harnic
munceşte mult.
b. adverb: Ea vorbeşte blând. (adverb de mod)
 Cuvintele care denumesc anotimpurile, zilele săptămânii, momente

ale zilei pot fi, în funcţie de context, substantive sau adverbe (de timp).
 Toamna din acest an a fost foarte caldă. (substantiv)
 Toamna începe şcoala. (adverb)
 Luni este prima zi a săptămânii. (substantiv)
 Luni n-am fost la antrenament. (adverb)
 Dimineața de ieri a fost răcoroasă. (substantiv)
 A ajuns acasă dimineaţa. (adverb)
Nicolae Tonitza, Toamnă

 Unele pronume, numerale, interjecţii, prin articulare, pot deveni substantive:
 Fiecare îşi are eul său.
 În sinea lui bănuia adevărul.
 A luat un patru.
 Are un of.
 Unele pronume îşi schimbă valoarea gramaticală în adjective pronominale când determină un
substantiv cu care se acordă în gen, număr și caz.
 Cărţile mele sunt noi. Această casă este a noastră. Fiecare om citește. Compunerile acelor elevi
sunt bune.
 Verbul poate deveni:

a. substantiv: Suferindul este trist. Învăţatul ştie multe.
b. adjectiv: Se uita la coşurile fumegânde. Compunerea scrisă de tine este interesantă.
c. adverb: Vorbeşte răstit.
 Substantivul poate deveni adverb (de mod): merge glonţ; doarme tun.
 Adverbul poate deveni:

a. substantiv (prin articulare): I-a făcut un bine.
b. prepoziţie (cu regim de genitiv prin articulare cu articol hotărât): A sosit înaintea lor.
c. adjectiv: Este un bărbat bine. Este o doamnă bine.
125
33. Precizați prefixele cu care s-au format cuvintele:
învechit, transalpin, neocomunism, îngrijorat, dezlipit, cointeresat, încolonat, încasat.
34. Precizaţi mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:
fotografie, caligrafie, arhiepiscop, dumneavoastră, alaltăieri, amândouă, bloc-turn, altădată.
35. Formaţi cuvinte noi, adăugând sufixe diferite, conform modelului.

Model: încet – încetişor, încetinit, încetinire, încetat, încetare;
a aluneca, a îmbrăca, a vedea, a bate, şcoală, a lucra, a celebra
36. Lucraţi în echipe! Precizați forma de infinitiv a verbelor de la care provin următoarele
substantive:
participare, distribuţie, credinţă, tipărire, zugrăveală, vânzare, sărbătoare.
37. Lucraţi în echipe! Formaţi substantive din următoarele verbe:
a informatiza, a analiza, a accesa, a (se) datora, a traduce, a se târgui, a digitaliza.
38. Lucraţi în echipe! Din ce substantive provin următoarele adjective:

muntean, moldovenesc, artistic, lutheran, imperialist, național?
39. Lucraţi în perechi! Căutaţi în dicţionar câte două cuvinte derivate cu următoarele prefixe:
 ante-; pre-:  inter-:
 post-:  trans-:
 anti-; contra-:  pro-:
 co-; con-; com-:  des-; dez-; de-; a-:
 intra-:  hipo-; sub-:
40. Lucraţi în perechi! Căutaţi cuvinte derivate cu prefixe și cu sufixe. Puteți folosi dicționarul.
Model: neascultător
41. În limba română, multe nume de flori sunt prenume pentru fete. Menționați astfel de prenume.
42. Citiţi un fragment din balada populară „Mioriţa”.
Mioriţa
Stăpâne, stăpâne, – Oiţă bârsană,
Îţi cheamă ş-un câne, De eşti năzdrăvană
Cel mai bărbătesc Şi de-a fi să mor
Şi cel mai frăţesc, În câmp de mohor,
Că l-apus de soare Să spui lui vrâncean
Vreau să mi te-omoare Şi lui ungurean
Baciul ungurean Ca să mă îngroape
Şi cu cel vrâncean! Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
126
În dosul stânii, Iar tu de omor
Să-mi aud cânii. Să nu le spui lor.
Aste să le spui, Să le spui curat
Iar la cap să-mi pui Că m-am însurat
Fluieraş de fag, C-o mândră crăiasă,
Mult zice cu drag; A lumii mireasă;
Fluieraş de os, Că la nunta mea
Mult zice duios; A căzut o stea;
Fluieraş de soc, Soarele şi luna
Mult zice cu foc! Mi-au ţinut cununa.
Vântul, când a bate, Brazi şi păltinaşi
Prin ele-a răzbate I-am avut nuntaşi,
Ş-oile s-or strânge, Preoţi, munţii mari,
Pe mine m-or plânge Păsări, lăutari,
Cu lacrimi de sânge! Păsărele mii,
Şi stele făclii!
mohor: numele mai multor specii de plante erbacee,
cultivate ca plante furajere
strungă: loc îngrădit la stână
cunună: (aici) căsătorie
43. Ce eveniment este descris în fragmentul din baladă?
44. Ce rol joacă elementele naturii în înmormântarea

ciobănașului?
Paltin
45. Aţi învăţat la limba şi literatura maghiară despre „alegorie”? Cum aţi definit-o? Citiți o posibilă
definiţie a alegoriei.
Alegoria
Alegoria, ca figură de stil, reprezintă o comunicare deplină a unui înţeles ascuns, dincolo de cel iniţial,
prin intermediul unui ansamblu de echivalenţe complet descifrabile pe cale raţională; ca procedeu artistic,
are uneori o amploare deosebită, fiind alcătuit dintr-o înşiruire de procedee artistice (metafore, personificări,
epitete), cu o structură închegată şi unitară. Se foloseşte cu scopul de a explica noţiunile abstracte prin fapte
şi întâmplări concrete. În literatura română au devenit celebre alegoriile întâlnite în „Mioriţa”, „Luceafărul”,
de Mihai Eminescu, „Noaptea de decemvrie”, de Alexandru Macedonski sau „Mistreţul cu colţi de argint”, de
Ştefan Augustin Doinaş.
Alegoria îşi are etimologia în grecescul „allegoria”, însemnând „a vorbi altfel”, „a vorbi în imagini”.
127
echivalenţă: egalitate de sens, de semnificaţie
amploare: mărime, întindere
etimologie: stabilirea originii unui cuvânt prin explicarea
evoluţiei lui fonetice şi semantice
46. Transcrieţi versurile care conţin alegoria moarte-nuntă.
Coerența semantică
Coerenţa este o proprietate de ordonare logică a enunţurilor şi de integrare a sensurilor locale într-un
sens global. Un text coerent nu trebuie să conţină niciun element care să contrazică o secvenţă anterioară.
Coerența, ca proprietate semantică, asigură modul de organizare a universului textual prin intermediul
progresiei semantice, susținute prin relații de cauzalitate, finalitate, analogie. Cel mai important criteriu în
diferenţierea textelor este conţinutul tematic; altfel spus, pentru a forma o unitate de sens, textul trebuie să
fie coerent. Succesiunea de secvențe generează diverse tipuri de progresii semantice (lineară simplă, cu temă
constantă, cu teme derivate).
Tema şi subtemele formează baza constituirii textelor şi subtextelor. Un text se caracterizează prin:
1) ordine logică ce vizează sensul secvenţei, raporturile cauzale, incluzive etc.;
2) ordine temporală care se referă la succesiunea morfologică a timpurilor verbale, după o logică
inductiv-deductivă;
3) o ordine spaţială, adică ordinea lineară a propoziţiilor.
47. Menționați care dintre enunțuri se contrazic.

a. Robert a luat zece la matematică. Rămâne corigent la matematică.
b. Lui Robert îi place să călătorească. La vară, merge într-o excursie, la Budapesta.
c. Ursul este un animal periculos. De aceea, Robert poate face selfie-uri cu ursul.
d. „Miorița” conține cuvinte necunoscute. Robert nu trebuie să le învețe.
e. Robert iubește păsările. Mama lui i-a cumpărat un papagal.
f. Robert este elev în clasa a VIII-a. El și-a dat examenul de bacalaureat.
48. Precizați care dintre enunțuri nu se potrivesc temei.

a. De ce nu am prieteni, de ce nu e nimeni cu care să schimb măcar câteva cuvinte? Îmi place să merg
cu prietenii în oraș. Mă trezesc singură, adorm singură. Nu vorbesc cu nimeni la telefon.
b. Nu simțeam că voi fi descoperită vreodată, deoarece aveam senzația că eram extrem de pricepută,
de convingătoare. Îmi ascundeam defectele. Știam că prietenii mei mă observă.
c. S-a îndrăgostit deja de multe fete. Don Tillman are 39 de ani, este profesor de genetică și suferă,
fără să știe de sindromul Asperger, o formă de autism. Deși e foarte deștept și arată bine, el nu are
noroc în dragoste.
128
49. Ordonați enunțurile, respectând succesiunea logică a evenimentelor.
a. Şi el îşi creează un cont de Facebook, sub un nume fals şi cu o poză falsă.
b. Problemele care derivă de aici pot fi intuite.
c. După doi ani de conversații on-line, ea îi va cere lui să se întâlnească, iar Eduard va trimite un prieten
în locul lui.
d. Eduard este un prosper om de afaceri cu aceleaşi caracteristici, inclusiv nesiguranţa, explicată însă
printr-o cicatrice căpătată demult, dintr-un incendiu.
50. Ordonați enunțurile, respectând desfășurarea cronologică a evenimentelor.

a. La vârsta de 43 de ani, Grigore Pișculescu este hirotonisit preot.
b. După şcoala generală, pleacă la Bucureşti şi se înscrie la Liceul „Sfântul Sava” unde îl cunoaşte pe
Tudor Arghezi, cel care i-a rămas alături de-a lungul a şase decenii de prietenie.
c. S-a născut pe 16 aprilie 1879, în satul Dideşti din județul Teleorman.
d. După anul 1941, el se întoarce în Bucureşti, unde este numit profesor la catedra de „Exegeza
Vechiului Testament”, la Facultatea de Teologie, până în anul 1947.
e. Se înscrie la Facultatea de Litere şi se îndreaptă către o carieră didactică.
51. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele H, I, R, M, A, T
Reguli
Tudor Arghezi Liceul „Sfântul Sava” din București
129
1. Citiți textul.
Joannes Kájoni
(1629 – 1687)
Sa născut în anul 1629, la Căianu Mic (judeţul Bistriţa-Năsăud). Din puţinel consemnări autobiografic
aflăm că provine dintr-o familie de naţionalitate român: „Natus valachus sum”. În perioada 1644–1648 învaţă
la franciscani de la Şumuleu-Ciuc, îşi continuă studile la Nagyszombat (Ungaria), apoi se întoarce la Şumuleu-
Ciuc şi conduce construcţia şcoli franciscane (1669). În anul 1647 depune jurământul de călugăr.
Avea o cultură vast, era un adept înflăcărat al progresului, a fost muzician, folclorist, constructor şi
reparator de orgi, umanist, „o adevărată minune a epocii sale”. El a construit tipografia manual de la
Şumuleu-Ciuc, prima lucrare tipărit fiind „Cantionale Chatolicum” (carte de cântece bisericeşti), în 1676.
Peste trei ani primeşte aprobare şi pentru tipărirea manualelor. Este cunoscut drept cronicar şi folclorist. Este
primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania
A murit în data de 25 aprilie 1687, la Lăzarea, judeţul Harghita.
a. Joannes Kájoni s-a născut la Căianu Mic... .
b. Joannes Kájoni învață la călugării franciscani din Lăzarea… .
c. Joannes Kájoni își continuă studiile în Ungaria… .
d. Joannes Kájoni a fost un remarcabil umanist… .
e. Joannes Kájoni a fost cântăreț și dansator… .
C. Identificați zece prepoziții din text.

B. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect;
C. 10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare prepoziție identificată)
Biserica Franciscană din Cluj
2. Găsiţi sinonime pentru: a. vast, b. înflăcărat, c. a primi, d. a se întoarce, e. epocă

(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare sinonim)
3. Care sunt cuvintele de bază ale următoarelor forme derivate: a. aprobare, b. tipărire,
c. constructor, d. reparator, e. jurământ?
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt de bază)
4. Precizați mijloacele de formare pentru următoarele cuvinte: a. autobiografic, b. muzician,

c. înflăcărat, d. cronicar, e. franciscan?
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare mijloc de formare corect identificat)
130
5. Citiți textul următor. a) Precizați zece predicate. b) Menționați numeralele.
Despre balada populară „Mioriţa”

Mioriţa a fost descoperită de Alecu Russo în Vrancea, în timpul exilului său la Soveja, din anul 1846. A
fost publicată pentru prima dată de Vasile Alecsandri, în anul 1852. Versiunea Alecsandri (poate că acesta a
mai „îndreptat” unele versuri pe ici, pe colo) este considerată o capodoperă. De atunci, culegătorii de folclor
au descoperit peste o mie de variante diferite ale Mioriţei. Balada a stârnit şi stârneşte încă un foarte mare
interes şi a fost şi este mereu interpretată şi reinterpretată. Primele două versuri ale baladei Mioriţa sunt
inscripţionate pe toate bancnotele moldoveneşti (și din Republica Moldova) aflate în circulaţie în prezent.
(20 de puncte: din care 10 puncte pentru predicate: câte 1 punct pentru fiecare predicat;
10 puncte pentru numerale: câte 2 puncte pentru fiecare numeral)
6. Citiți enunțurile următoare. a) Precizați zece conectori. b) Alcătuiți enunțuri, folosind cinci dintre
conectorii identificați.
 Bill Gates spune că a citit-o și el când a avut 13 ani și este una dintre cărțile sale preferate. O
recomandă pentru că este un roman care reușește să transmită foarte bine ce e în mintea unui
adolescent. Aceștia pot fi puțin dezorientați, dar sunt deștepți și, de multe ori, văd lucruri pe care
un adult nu e în stare să le vadă.
 Trec peste tot ca o umbră, fiindcă nicio persoană nu mă vede, dar nu e vina lor.
Numele meu e Arabella, dar mi se spunea „Ara”, și am 17 ani.
Nu simțeam că voi fi descoperită vreodată, deoarece aveam senzația că eram extrem de
pricepută, de convingătoare.
(20 de puncte: 10 puncte pentru conectori: câte 1 punct pentru fiecare conector;
10 puncte pentru enunțuri: câte 2 puncte pentru fiecare enunț)
131
Oameni și fapte
1. Observați imaginile. Povestiți mici întâmplări legate de aceste animale.
2. Priviți norul de cuvinte de mai jos și faceți presupuneri în legătură cu textul pe care urmează să-l
studiați:
b. Unde se va petrece acțiunea: la țară sau la oraș?
c. Care sunt cuvintele care se referă la agresiune?
d. Prezentați o gospodărie țărănească.
e. Din ce trăiesc oamenii de la țară?
3. Ascultați textul „Uliana” de două ori. Citiți întrebările

înainte de ascultare. Completați răspunsurile în timpul ascultării.
a. De ce are nevoie femeia (Uliana) de ajutor? – Pentru că
...
b. De ce erau jandarmii mulțumiți? – Pentru că ...
c. De ce vrea Uliana să-i dea Nastasiei rațele înapoi? –
Pentru că ...
d. De ce s-a dus Simion la târg? – Pentru că ...
e. De ce nu a vrut Uliana ca, peste noapte, câinele să
rămână dezlegat? – Pentru că ...
132
4. Citiţi textul!
Uliana
după Pavel Dan
– Mă omoară hoțul! Săriți, oameni buni, că mă omoară! Hoooțuul!
Fu o clipă lungă de liniște împietrită.
– Iar se bat ăștia ai lui Costan, zise una.
– Iar se bat.
– Trebuie să facă și ei ceva.
– Chiar așa. Că, de lucrat, nu lucrează; gânduri n-au. Ziua dorm și noaptea fură.
Babele tăcură. Se uitau spre casa lui Costan. Uliana, nevasta lui, fugind cât o țineau picioarele, se
împiedecă și căzu. Dar, ridicându-se în pripă, nu se gândi atât că ar putea-o vedea cineva, cât îi fu teamă să
nu o ajungă bărbatul. Costan se prefăcu numai că fuge și, ridicând un pumn zdravăn, striga după ea:
– Îți dau eu ție!…
Acest Costan era înalt, spătos și cu fruntea înaltă. Femeile se întrebau: ce o fi fost omul ăsta în tinerețe?
Mai demult fusese un bătăuș vestit. Cu vremea, a lăsat mânuirea bâtei și a cuțitului pe seama altora; el se
mulțumea cu dijma pe care o lua noaptea și ziua de unde se nimerea. Și satul era împăcat cu atâta. Nici
jandarmii nu-i aveau grija; erau tare mulțumiți că spală urmele.
Trecu în curtea vecină, la Nastasia. O află în tindă torcând.
„Dar asta ce caută la mine?” se gândi Nastasia.
Nu trecuse nici o săptămână de când îi furase două rațe grase – rațele pe care avusese de gând să-și
cumpere o rochie.
– Iar am venit la tine, începu Uliana.
– Loc este de la Dumnezeu destul, încapi și dumneata. Numai…
– Draga mea, nu ți le-am luat eu. Hoțul ăsta. Numai după ce
le-am mâncat mi-a spus de unde sunt. Și așa am fost de necăjită!
– Suntem săraci și noi, lele Uliană.
– Văd eu bine. Și i-am spus hoțului: mă, nu te temi că te-a bate
Dumnezeu că iei de la oameni necăjiți? Dar nu fi supărată, draga mea,
că am cincisprezece rațe mici și ți le dau înapoi îngrășate gata, cum au
fost ale tale. Nastasia nu răspunse.
– Simion n-a venit încă?
– Nu.
– Acum s-au scumpit iar vitele; mai ales vacile cu lapte. Pe a voastră capătă opt.
„De unde știe asta că Simion e dus cu vaca la târg? Vor fi ascultat aseară la fereastră? Cine știe! De la
ei te poți aștepta la orice. Doamne, nu ne lăsa!” se gândi Nastasia.
Era femeie tânără, măritată, dar n-avea niciun copil. Cu Uliana, care îi era vecină, a încercat să se aibă
bine. Dar nu știa de ce, de câte ori venea la casa lor, le pierea ceva.
Simion putea sosi dintr-o clipă într-alta. Și Uliana sta și sta. Se întunecase, se aprindeau lămpile. De
spus să plece, Nastasia nu-i putea spune, că era femeie bătrână.
Simion era bine dispus: vânduse bine și, ca românul, de părere de rău după vacă, de bucurie pentru
bani, băuse pe drum câteva porții de vinars.
– Ce e, lele Uliană? Ai mai venit pe la noi?
– Am venit.
– Cum ai dat-o? intră în vorbă Nastasia.
– Cu opt și două sute.
– Bine a mers, zise Uliana.
– Am avut noroc că am dat-o mai de dimineață.
133
Simion scoase din curea banii înnodați în năfrămuță și îi întinse femeii, zicându-i:
– Pune-i în ladă.
– Sunt toți? I-ai numărat bine?
– Cred că-s toți. Uită-te și tu: numără-i!
Nastasia deznodă basmaua, înșirui banii pe masă, numărându-i. Îi înnodă și îi puse în ladă, între haine.
Încuie lada și puse cheile pe masă. Uliana se ridică încet, zicând:
– M-oooi duuce și eu acasă. Că e târziu.
– Nu dezlegați câinele în noaptea asta, zise Uliana. Dacă îl apucă iar toanele și va trebui să fug, tot la
voi voi veni, că n-am unde mă duce. (...)
Omul se trezi. Îl durea capul. Tresări. Somnul îi trecuse.
– Ai pus bine cheile de pe ladă?
– Pus, în cui după ușă.
– Oare n-ar fi bine să mă duc marți la târgul Ludușului și să cumpăr o junincă până nu se împrăștie banii?
Femeia nu mai răspunse.
Simion văzu pe perete, lângă ușă, o umbră lunguiață în forma unei mâini de om care se urcă dibuind
în dreapta și stânga. Apoi văzu bine cum se mișcă, urcându-se și retrăgându-se.
– Care-i acolo?
Mâna încremeni. Apoi începu iar să se miște. Mâna căuta, dibuia, urcându-se și retrăgându-se.
Ușa se crăpă încet și Simion văzu cum se strecoară afară o mogâldeață neagră.
– Banii! Duce banii, îi șopti parcă cineva la ureche. Dintr-o săritură fu jos și puse mâna pe barda mare.
La doi pași de prag ajunse mogâldeața, și cu barda ridicată în bătaia lunii strigă înfiorător:
– Cine-i, că-l crăp în două!
– Eu, eu, Uliana. Nu da, Simioane, dragul meu. Am fugit de turbatul ăsta.
Cheile erau la ea; banii n-apucase să-i ia.
Biertan – Biserică fortificată din Transilvania
 Pavel Dan s-a născut la 3 septembrie 1907, în localitatea Clapa. Fiu de țărani, a fost elev al „Liceului
Regele Ferdinand” din Turda (azi Colegiul Național „Mihai Viteazul”). După terminarea Facultății de
Litere a Universității din Cluj, funcționează câțiva ani ca profesor la Liceul de Băieți din Blaj, timp în
care se îmbolnăvește. Este spitalizat la o clinică din Cluj. Pleacă la Viena, dar boala se agravează.
Revine în țară și moare în clinica „Sturdza” din Cluj, la data de 2 august 1937, la vârsta de numai 30
ani. Necrologul a fost rostit de Ion Agârbiceanu.
134
zdravăn: puternic, vânjos, solid
împăcat: mulțumit
vinars: rachiu tare
a dibui: a căuta pipăind prin întuneric
încremenit: înțepenit, nemișcat, neclintit
mogâldeață: ființă sau obiect cu contururi vagi,
greu de identificat din cauza întunericului
a se crăpa (ușa): a se întredeschide
toană: furie
turbat: furios, violent

zdravăn, bardă, a crăpa, puternic, a striga, țuică, în grabă, a căpăta, topor, toană, furie,
turbat, a obține, a țipa, în pripă, violent, a sparge, vinars

a aprinde, a găsi, alb, noroc, a vinde, a coborî, a înnoda, a încuia, sus, a stinge, jos, a urca, a
descuia, negru, a cumpăra, ghinion, a pierde, a deznoda
7. Completați fragmentul cu termenii potriviți dintre paranteze.

(ridică, e, deznodă, dezlegați, puse, duce, înnodă, apucă)
Nastasia ... basmaua, înșirui banii pe masă, numărându-i. Îi ... și îi puse în ladă, între haine. Încuie lada
și ... cheile pe masă. Uliana se ... încet, zicând:
– M-oooi duuce și eu acasă. Că … târziu.
– Nu ... câinele în noaptea asta, zise Uliana. Dacă îl ... iar toanele și va trebui să fug, tot la voi voi veni,
că n-am unde mă ... .
8. Asociați, în mod corespunzător, termenii din cele două coloane.

fugind urmele
spală într-alta
nu-i aveau de vinars
dintr-o clipă cât o ținea picioarele
câteva porții toanele
îl apucă grija
9. Precizați modul și timpul următoarelor verbe:

se întrebau, fusese, se mulțumea, să cumpere, încapi, am mâncat, ar fi, să se miște.
10. Precizați forma literară a structurilor/enunțurilor.

a. ce o fi fost omul: ...
b. te-a bate Dumnezeu: ...
c. M-oi duce și eu: ...
d. Până nu se împrăștie banii: ...
135
11. Ce gânduri/sentimente se transmit prin următoarele enunțuri?
a. – Îți dau eu ție!… amabilitate/amenințare/curiozitate
b. Doamne, nu ne lăsa! rugăminte/amenințare/nepăsare
c. Ai mai venit pe la noi? bucurie/curiozitate/indiferență
d. – Cine-i, că-l crăp în două! curiozitate/indiferență/amenințare
12. Recitiți textul „Uliana”, apoi completați enunțurile, alegând

termenul potrivit.
A. Îi fu teamă să nu o ... bărbatul.
a. alunge; b. ajungă; c. aprindă; d. ajute
B. Era femeie tânără, ..., dar n-avea niciun copil.
a. măritată; b. mărită; c. mărginită; d. măruntă
Camil Ressu, Țărănci
C. A avut noroc că a ... mai de dimineață.
a. luat-o; b. văzut-o; c. muls-o; d. dat-o
D. Simion văzu o umbră lunguiață în forma unei ... .
a. mâini; b. pâini; c. câini; d. sâni
E. Simion puse mâna pe ... mare.
a. varza; b. barza; c. barda; d. petarda

a. Cine sunt personajele din text? Ce aflăm despre ele?
b. Cine este „turbatul”, „hoțul”?
c. Cum arăta Costan în tinerețe?
d. De ce merge Simion la Luduș?
e. Cu cât vinde Simion vaca?
f. Unde pune Nastasia banii?
g. A cui umbră se vede, noaptea, pe perete?
h. Cum se scuză Uliana pentru tentativa de furt?
i. Cine este hoțul/sunt hoții din text?
j. Cum se comportă Simion și Nastasia față de Uliana?
k. Cum se comportă satul față de Uliana și Costan?
14. Povestiți conținutul textului „Uliana”. Vilmos Aba-Novák,

Târg la Miercurea Ciuc /
15. Cum este prezentată viața la țară în textul „Uliana”? Csíkszeredai vásár
16. Realizați interviuri imaginare, de 10-12 replici, cu Uliana și Nastasia. Interpretați-le în fața clasei.
17. Recitiți dialogul dintre Nastasia și Uliana. Prezentați asemănările și diferențele dintre cele două
femei.
18. Scrieți și prezentați în fața clasei monologuri și dialoguri, pornind de la textul „Uliana”.
19. Puneți-vă în situația lui Simion și scrieți, în urma incidentului cu Uliana, o pagină de jurnal (de
aproximativ 100 de cuvinte).
136
20. Lucrați în patru echipe! Ghiciți personajul! Fiecare grupă extrage un bilet pe care scrie numele
personajului pe care urmează să-l prezinte. Modalitatea de prezentare poate fi la alegere: poezie, desen, cântec,
mimă, costumaţie, descrierea calităţilor etc. Grupa îşi prezintă personajul, ceilalţi elevi vor ghici cine a fost
prezentat.
21. Citiți textul.
Mănăstirea Dealu
Mănăstirea Dealu este foarte veche, fiind atestată documentar din 1431, când domnitorul Alexandru Aldea
îi dăruieşte un număr de sate. Biserica mănăstirii, cu hramul Sfântul Nicolae, a fost reconstruită în piatră în timpul
domniilor lui Radu cel Mare şi a fratelui său, Vlad cel Tânăr, zugrăveala fiind terminată în 1515.
Mănăstirea a fost reparată în timpul lui Constantin Brâncoveanu şi apoi în vremea lui Gheorghe
Bibescu. Între anii 1912 şi 1940, aici a funcţionat liceul militar Nicolae Filipescu, unde a învăţat o perioadă şi
fostul rege Mihai al României. Marele cutremur din 1940 a afectat grav ansamblul arhitectonic de la Dealu.
Turlele bisericii şi partea superioară a clopotniţei au căzut. Între anii 1953 şi 1958, biserica a fost reparată,
toate celelalte clădiri ale mănăstirii fiind refăcute din temelii.
Biserica de la Dealu a fost gropniţă domnească, aici fiind îngropaţi numeroşi voievozi munteni. În 1603,
Radu Buzescu a adus aici capul lui Mihai Viteazu. Sarcofagele de marmură ale lui Radu cel Mare şi Mihai
Viteazu sunt opera sculptorului Fritz Stork, fiind terminate în anul 1913.
Astăzi, Dealu este o mănăstire de călugăriţe.
a ctitori: a funda, a întemeia (o mănăstire)
gropniţă: încăpere în care se găsesc morminte
ansamblu: totalitate
temelie: fundament, bază
sarcofag: monument funerar în formă de sicriu
22. Lucraţi în echipe! Menționaţi sinonime pentru cuvintele:

a termina, călugăriţă, grav, a ctitori, glas, perioadă.
23. Identificați și corectați greșelile din enunțuri.

a. Biserica mănăstirii, cu ajutorul călugărului Nicolae, a fost reconstruită în piatră în timpul domniilor
lui Radu cel Mare şi a fratelui său Vlad cel Tânăr.
b. Mănăstirea a fost cumpărată în timpul lui Constantin Brâncoveanu şi apoi în vremea lui Gheorghe
Bibescu.
c. Între anii 1953 şi 1958, biserica a fost reparată, toate celelalte biserici ale mănăstirii fiind refăcute
din temelii.
24. Formaţi familiile lexicale ale următoarelor verbe: a repara, a sluji, a cânta, a funcţiona.
137
25. Continuaţi şirul cu alţi termeni din același câmp lexical.
 frate, tată, bunic, ...
 biserică, slujbă, preot, ...
 voievod, rege, prinţ, ...
 catehism, liturghier, evangheliar, ...
 copertă, pagină, titlu, ...
26. Formulați trei enunţuri despre mănăstirea Dealu.
27. Descrieţi mănăstirea Dealu. (aprox. 5-6 rânduri)
28. Realizați o descriere a unei biserici, mănăstiri sau a unui

alt lăcaş de cult din zona voastră. Sfântul Nicolae
Articolul demonstrativ
Articolul demonstrativ (adjectival) însoțește un adjectiv sau un numeral, stabilind legătura dintre
aceste părți de vorbire și substantivul determinat.
Se numește articol demonstrativ, deoarece provine din forma veche a pronumelui demonstrativ:
cel (acel), cea (aceea), cei (aceia), cele (acelea) și adjectival, deoarece, de obicei, însoțește un adjectiv.
Articolul demonstrativ (adjectival) se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat de
adjectivul sau de numeralul pe care-l însoțește:
N./A.: eleva cea curajoasă; cel de-al doilea copil;
D./G.: elevei celei curajoase; celui de-al doilea copil.
29. Folosiți articolul demonstrativ potrivit.

a. copilul ... mare f. copilului ... mic
b. bunicul ... mărinimos g. părinților ... maturi
c. profesoara ... meticuloasă h. turiștii ... mascați
d. elevii ... muncitori i. călugărițele ... motivate
e. vecinii ... mici j. cățeilor ... minunați
30. Folosiți articolul demonstrativ potrivit.

 Ștefan ... Mare  Constantin ... Mare
 Mircea ... Bătrân  Ecaterina ... Mare
 Radu ... Frumos  Ivan … Groaznic
 Vlad … Tânăr
138
31. Citiți textul!
De ce bat clopotele bisericilor catolice

în fiecare zi la ora 12?
În fiecare zi, la ora 12.00, clopotele din bisericile catolice bat în

întreaga lume. Acest lucru se întâmplă neîntrerupt de peste cinci sute
de ani şi are o legătură directă cu Iancu de Hunedoara, voievod al
Transilvaniei. Victoria acestuia la Belgrad, împotriva armatei turce
condusă de Mahomed al II-lea, în anul 1456, i-a adus recunoştinţa
întregii lumi catolice.
Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara sau Ioan Corvin (1407–1456) a repurtat
câteva victorii care au rămas în istorie, împotriva Imperiului Otoman, care viza ocuparea Europei. Una dintre
cele mai mari bătălii s-a dat în 1456, la Belgrad. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, Iancu
a reuşit să ridice o oaste de circa 30 000 de oameni, în cea mai mare parte vlahi şi sârbi ortodocşi, şi o flotă
improvizată, formată din 200 de vase. Sultanul Mahomed al II-lea a mobilizat, pentru cucerirea Belgradului
forţe impresionante: circa 150 000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva
Constantinopolului şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60-65 de galere şi circa 150 de vase mai mici).
După mai multe zile de luptă foarte grea, turcii s-au retras în timpul asediului, lăsând în urmă, după sursele
creştine, foarte mulţi morţi (circa 24 000), cărora s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (circa
4 000). Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, circa 3 000–4 000”, afirmă istoricul Camil Mureşan în cartea
„Ioan de Hunedoara şi vremea sa“.
Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan, în ciuda raportului de forţe
defavorabil creştinilor, şi să obţină cea mai mare victorie de până atunci a creştinătăţii împotriva turcilor. Ca
omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind „cel mai fericit moment
al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală, emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice
din Europa să fie trase, în fiecare zi, la ora 1200. Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită
în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad contra oştirii otomane a
sultanului Mahomed al II-lea (Mehmed al II-lea), Cuceritorul Constantinopolului.
Voievodul transilvan a murit, însă, la câteva zile după victorie, în tabăra de la Zemun, din cauza ciumei.
Mormântul acestuia se află în Catedrala Romano-Catolică de la Alba Iulia. Pe piatra sa funerară stă înscris
„S-a stins lumina lumii”. Până şi sultanul Mahomed al II-lea i-a adus omagiul său: „Cu toate că a fost inamicul
meu, la moartea lui, m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.
139
a repurta: a câștiga o victorie galeră: navă militară cu vâsle și pânze
bulă papală: act oficial emis de papă (pápai bulla) creștinătate: totalitatea creștinilor
recunoștință: recunoaștere a unei binefaceri a elogia: a aduce laude, a slăvi
primite; răsplată a decreta: a ordona printr-un decret
a mobiliza: a aduna, a întruni, a convoca oștire: oaste, armată
asediu: încercuire cu forțe armate a unui loc omagiu: manifestare (prin cuvinte, gesturi)
întărit, pentru a-l cuceri a respectului, admirației sau recunoștinței
artilerie: ansamblu de arme de foc față de cineva
(puști, tunuri etc.)

oștire, a elogia, armată, triumf, omagiu, contra, a lăuda, timp, nefavorabil, mondial, a întrista,
recunoștință, a repurta, victorie, a câștiga, defavorabil, a îndurera, internațional, împotriva, vreme

prieten, inferior, greu, dușman, a afirma, a nega, a se retrage, a câștiga, superior, creștin,
păgân, a înainta, a pierde, ușor
împotriva Imperiului asediului

în timpul clopotelor
flotă papală
cea mai mare Otoman
cel mai fericit tradiţional
contra oştirii transilvan
bulă improvizată
trasul victorie
în mod moment
voievodul otomane
Catedrala Romano-Catolică
„Sfântul Mihail”, Alba Iulia
35. Recitiți textul „De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi la ora 12?” Completați enunțurile
alegând varianta corectă.
a. Clopotele din bisericile catolice bat în întreaga ... la ora 12. (lume/țară/regiune)
b. Iancu de Hunedoara ... câteva victorii care au rămas în istorie. (a deportat/a purtat/a repurtat)
c. Una dintre cele mai mari ... s-a dat în 1456, la Belgrad. (bătăi/bătălii/bătăuși)
d. Concepţia ... modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan. (stradală/stranie/strategică)
e. Papa Calixt al III-lea ... victoria obţinută de Iancu de Hunedoara. (a elaborat/a alungat/a elogiat)
140
36. Continuați enunțurile conform informațiilor din textul „De ce bat clopotele bisericilor catolice
în fiecare zi la ora 12?”.
a. Armata turcă a fost condusă de ...
b. Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa ...
c. Printr-o bulă papală s-a dispus ca toate clopotele
bisericilor catolice din Europa să fie trase, în fiecare zi, ...
d. Iancu de Hunedoara a murit după victorie, din cauza ...
e. Lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea ...
37. Redați oral, în 6-8 enunțuri, conținutul textului „De ce bat clopotele bisericilor catolice în fiecare zi
la ora 12?”.
Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunilor adjectivale
1. Atribut adjectival:
Am citit o carte interesantă. (Ce fel de carte?)
Prietenul tatălui meu este om de treabă. (Ce fel de om?)
2. Nume predicativ: Ziua era frumoasă. (Cum era ziua?)
Acest lănțișor este de preţ. (Cum este acest lănțișor?)
38. Precizați adjectivele care pot înlocui următoarele locuţiuni adjectivale.

(oameni) de seamă: (oameni) cu cap:
(lucru) de trebuinţă: (lucru) de folos:
(om) cu noroc: (om) fără minte:
(obiect) de preţ: (om) cu stare:
39. Construiţi câte un enunț în care să integrați locuţiunile adjectivale: de credinţă, de nădejde, cu stare,
de seamă, cu judecată, de nimic.
40. Identificaţi numele predicative.

a. Vulpile din pădure sunt viclene. e. Vacanțele noastre sunt scurte.
b. Violetele din grădină sunt frumoase. f. Verzele lui Valer sunt verzi.
c. Valurile mării sunt reci. g. Vilele de la munte sunt scumpe.
d. Veverițele sunt flămânde.
41. Precizați funcţia sintactică a adjectivelor subliniate: atribut adjectival (a.a.) sau nume predicativ (n.p.)?
a. Lupul flămând este în pădure. e. Tema de casă nu este dificilă.
b. Mingea mea este albastră. f. Tinerii sunt guralivi.
c. Pe masă este o vază albastră. g. Ţi-ai cumpărat un dicţionar bilingv?
d. Băieţii cuminți primesc cornuri.
141
42. Analizaţi adjectivele subliniate conform modelului.
Teddy e un copil isteţ, îşi face temele cu grijă, este manierat şi este o plăcere să fii în preajma lui.
Hainele sale erau neîngrijite şi era murdar mai tot timpul. Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii săi,
dar este tulburat de faptul că mama sa suferă de o boală incurabilă, iar viaţa de acasă a devenit foarte grea.
Model:
adjectivul genul, numărul cazul funcţia sintactică
isteţ masculin, singular nominativ atribut adjectival
43. Citiți textul despre Peștera Urșilor. Identificați predicatele.
Peștera Urșilor
Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări

executate la cariera de marmură din Munţii Apuseni. Este unul dintre principalele
obiective turistice ale zonei, ea aflându-se în judeţul Bihor, în imediata apropiere
a localităţii Chişcău, comuna Pietroasa, la o altitudine de 482 m.
Interiorul se distinge prin diversitatea formaţiunilor de stalactite şi
stalagmite existente, ca şi prin cantitatea impresionantă de urme şi fosile ale
ursului de cavernă (Ursus spelaeus) care a dispărut acum 15 000 de ani. Pe
lângă acestea, au mai fost descoperite şi fosile de capră neagră, ibex, leu şi
hienă de peşteră. La intrarea în peşteră se află un pavilion, compus dintr-o sală
de aşteptare, casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic şi un stand cu
suveniruri şi obiecte artizanale specifice zonei.
Cu o lungime de peste 1 500 de metri, peştera se compune din galerii aflate pe două niveluri: prima
galerie, cea superioară, în lungime de 488 de metri, poate fi vizitată de turişti, iar cea de-a doua, lungă de
521 de metri, este rezervată cercetărilor ştiinţifice.
dinamitare: distrugerea cu ajutorul dinamitei sau a altui exploziv
carieră: loc de unde se scoate piatră, marmură
altitudine: înălţime
stalactită: formaţie calcaroasă în formă de con alungit, care atârnă de tavanul peşterilor
ibex: capră sălbatică cu coarne mari şi curbate
pavilion: clădire făcând parte dintr-un ansamblu de construcţii
fosilă: resturi organice conservate în roci
galerie: coridor subteran în formă de tunel
speologie: ştiinţă care se ocupă cu studiul peşterilor
44. Menționați termenii științifici din textul „Peștera Urșilor”.
142
45. Formulați enunțuri, folosind structurile de mai jos.
a. în imediata apropiere
b. diversitatea formaţiunilor
c. cantitatea impresionantă
d. fosile ale ursului
e. muzeu speologic
f. obiecte artizanale
g. cercetări ştiinţifice
46. Completați structurile cu prepoziția potrivită.

a. unul ... principalele obiective turistice
b. diversitatea formaţiunilor ... stalactite
c. ... intrarea ... peşteră
d. un stand ... suveniruri
e. peştera se compune ... galerii
47. Descrieți Peștera Urșilor, folosind informațiile din text și imagini.
48. Realizaţi un proiect (digital), pentru adolescenți, cu tema „Obiective turistice din țara noastră”.
Proiectul poate conține: o descriere a regiunilor propuse, cele mai importante obiective din acele regiuni,
ilustraţii, hărți (geografice și lingvistice).
49. Ascultați întregul material despre János Bolyai pe: http://radiotimisoara.ro/2015/09/26/janos-

bolyai-matematicianul-care-a-revolutionat-geometria/. Completați textul de mai jos cu alte informații
auzite în reportajul de la radio.
János Bolyai – matematicianul

care a revoluţionat geometria
János Bolyai a fost atras de ştiinţele exacte şi iniţiat

în tainele matematicii de tatăl său, Farkas Bolyai,
matematician la rândul său. János Bolyai a fost preocupat
şi de numerele complexe. Tot el a formulat principiile
geometrizării fizicii, şi, din acest motiv, poate fi considerat
un precursor al lui Albert Einstein. Se spune că nu a
supravieţuit secolelor niciun portret original al lui János
Bolyai. Oamenii de ştiinţă sunt unanim de acord: a rămas
în istorie pentru că a conceput o geometrie nouă, diferită de cea clasică, atribuită lui Euclid. János Bolyai a
dedus că geometria lui Euclid nu este unica posibilă și că se poate dezvolta o nouă geometrie, absolută. Bolyai
era un poliglot desăvârșit, vorbea nouă limbi, inclusiv chineza. A fost un violonist pasionat, dar și un foarte
bun spadasin. Matematicianul Carl Friedrich Gauß l-a considerat un geniu de primă mărime.
143
S-a născut la Cluj, în anul 1802, iar familia lui s-a mutat la Târgu-Mureş, doi ani mai târziu, pentru că
tatăl lui a primit un post de profesor la Colegiul Reformat din oraş. Tot în Târgu-Mureş a făcut primele studii,
apoi s-a înscris la Academia de Geniu din Viena, devenind ofiţer-inginer al armatei austriece. Primele
contribuţii majore în domeniul matematicii datează încă de la vârsta de 19 ani când, într-o scrisoare trimisă
tatălui său, spune: „din nimic am creat o lume nouă”.
50. Lipsesc conjuncțiile! Completați textul.

Oamenii de ştiinţă sunt unanim de acord: a rămas în istorie ... a conceput o geometrie nouă, diferită
de cea clasică, atribuită lui Euclid. János Bolyai a dedus ... geometria lui Euclid nu este unica posibilă … ... se
poate dezvolta o nouă geometrie, absolută. Bolyai era un poliglot desăvârșit, vorbea nouă limbi, inclusiv
chineza. A fost un violonist pasionat, … un foarte bun spadasin.
51. Precizați formele de infinitiv și gerunziu ale verbelor de mai jos.

a fost preocupat, a rămas, vorbea, s-a mutat, datează, am creat
52. Menționați la ce mod se află următoarele forme verbale: atras,

preocupat, formulat, considerat, supravieţuit, rămas, mutat, înscris, creat.
Precizați forma de infinitiv acestor verbe.
53. Formulați trei enunțuri despre marele matematician János Bolyai.
54. Căutați informații și prezentați alți oameni de știință din țara

noastră (de exemplu, Grigore Antipa, Oszkár Asboth, Ana Aslan, Victor Babeș,
Carol Davila, János Irinyi, Hermann Oberth, George Emil Palade, Emil Márkos Ferenc,
Racoviță, Anghel Saligny, Aurel Vlaicu, Traian Vuia etc.). Bolyai János
Monologul argumentativ
Textul argumentativ conține opinii şi idei susţinute prin argumente şi dovezi, prin care se urmăreşte
schimbarea opiniei sau a comportamentului interlocutorului. Punctele de vedere exprimate se bazează pe
judecăţi de valoare (bine/rău, frumos/urât), care pot fi împărtăşite sau nu de destinatari.
Monologul reprezintă vorbirea unui singur personaj.
Monologul argumentativ constă în expunerea viziunii, opiniilor, gândurilor și sentimentelor privitoare
la un subiect, la persoana I.
55. Citiți fragmentele de mai jos. Despre ce fel de text este vorba: dialog sau monolog?
a. – Păi... m-am dus în ograda lui şi i-am zis: Măi, da purceii mei îs de făcut pomană pentru sufletul
bunică-tei? De ce mi-i înjunghii, măi, c-o să te ieu de beregată. El atunci, cum era cu barda în mâna dreaptă,
a trecut-o în stânga şi mi-a trântit o palmă zdravănă. Eu i-am smuncit barda şi i-am făcut odată vânt. Şi Dămian
144
numai ce-a căzut moale la pământ... Eu, când am văzut aşa, şi cum eram singur, că
nu mai era nimeni cu noi, am strigat la fecioru-meu, să vie, să-mi ajute să ridicăm
pe Dămian de jos, că ţipa şi gemea de durere. Pe urmă au venit şi oamenii de ne-
au găsit pe amândoi, pe mine şi pe fecioru meu, acolo... Iaca aşa...
Emil Gârleanu, Ucigaşul
b. – Nu mai moare el, că doar nu l-am lovit să moară. L-a bătut tot satul
odată, şi n-a murit, că-i soi rău. Soiul rău nu moare.
– Şi cum l-ai lovit?
Moşneagul stătu puţin pe gânduri:
– Păi cum... Ia, aşa, bine...
– Nu: Aşa, bine! Spune-mi: cum?
Emil Gârleanu Emil Gârleanu, Ucigaşul
56. Scrieți și prezentați în fața clasei monologuri argumentative, cu următoarele teme: „Nota la limba
și literatura română”, „Pauza mare”, „La plimbare”, „Crăciunul”, „Singur în cameră” etc.
57. Scrieți și prezentați în fața clasei dialoguri, cu următoarele teme: „La picnic”, „Pauza mare”, „La
plimbare”, „Pomul de Crăciun”, „O după-amiază de duminică” etc.
58. Lucraţi în echipe! Discutați despre proverbe: În ce situaţii se folosesc? Au corespondent în limba
maghiară?
a. Vorba multă, sărăcia omului. h. La omul sărac, nici boii nu trag.
b. Şi în colibă se nasc oameni mari. i. Omul fără patrie e ca puiul fără mamă.
c. Sărăcia îl învaţă pe om să fie econom. j. Omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie.
d. Omul sfinţeşte locul. k. Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
e. Când omul cade, îi piere şi umbra. l. Omul care-i prost, n-are niciun rost.
f. Haina îl face pe om. m. Omul cât trăieşte, învaţă.
g. Să fii domn e o întâmplare, să fii om n. Omul la mânie cade-n nebunie.
e-un lucru mare.
Paronimele
Paronimele sunt cuvinte cu formă aproape identică şi cu sensuri diferite: atlas (colecţie de hărţi)/ atlaz
(ţesătură); eminent (cu calităţi intelectuale excepţionale)/ iminent (inevitabil); pronume/prenume,
prepoziție/propoziție, test/text. Când vorbitorul nu cunoaşte sensul unui cuvânt, are tendinţa de a-l compara
cu unul pe care îl cunoaşte, apărând astfel confuzii paronimice.
59. Construiţi enunţuri cu următoarele perechi de paronime: literal/literar; ordinal/ordinar;

glacial/glaciar; oral/orar; petrolier/petrolifer; test/text; lacună/lagună.
145
60. Pronunțați și folosiți în enunțuri cuvintele omografe (care se scriu la fel, dar se pronunță diferit):
móbile/mobíle, tórturi/tortúri, cópii/copíi, módele/modéle, acelé/acéle, (a) ochí/óchi!
Exemplu:
Afară plouă, de aceea avem nevoie de umbréle.
Soarele apune, iar úmbrele caselor sunt tot mai lungi.
61. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele G, E, L, P, I, N.
Reguli:
• Timpul de lucru este de trei minute.
• Se permit cuvinte de cel puțin trei litere.
• Nu se permit substantive proprii.
• Punctajul se calculează în felul următor: Fiecare literă valorează un punct. De exemplu, dacă se
62. Rezolvați rebusul. (Nu folosiți semne diacritice.)

Orizontal: 1. parte a feței; pe ele ... cunosc; 2. instrument muzical
popular de suflat; un râu mare din țara noastră; 3. abreviere pentru 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
Timiș; o ață, două ...; Mircea Antonescu; 4. a ului, a stârni mirare, a
2
zăpăci; vas mic, luntre mică; 5. decorai; în acest ... școlar; 6. au ...-ul
3
ajută familia la îngrijirea copiilor; cauciuc al autoturismului; 7. eram
4
vrednic, mi se cuvenea; 8. un ... de albine; 9. eu cred, tu ...; tu ai, el are,
5
eu ...; prietenește;
6
7
Vertical: 1. mănâncă pâine cu ...; merge la teatru și la ...,
8
2. parte a copacului; persoană; 3. nu numai ele, ci și ...; bat în piept;
9
4. medicamentele sunt ...; 5. oamenii care fură; Radu, Constantin,
Maria; 6. nu numai ei, ci și ...; Piroska, pe scurt; 7. colindul este un ...
tradițional; 8. strălucește; 9. avânt, entuziasm; neînsemnat/modest;
146
1. Citiți fragmentul.
– Acu văd, boierul, că ţi-a fost puţintel dor de-o biată fată... Se întinse
lângă mine. Am cuprins-o în braţe. O desmierdam.
Şi ea avea o înfiorare ş-un giamăt ca de sălbăticiune rănită.
– Ce ai tu, Margă? am întrebat-o eu într-un răztimp.
Ca şi cum aş fi lovit-o, răsări în capul oaselor şi prinse a-şi bate fruntea cu
pumnii.
– Boierule! Calcă-mă-n picioare, omoară-mă şi zvârle-mă-n fîntână căci
nu ţi-am spus mai degrabă!
I-am cuprins braţele strâns îngrijat de-odată.
– Ce este? Nu înţeleg. Vorbeşte lămurit!
Ea acuma plângea, şi se apleca spre mânile mele, sărutându-le.
– De ce nu mă baţi? De ce nu mă sdrobeşti? Iaca ce-i! Uncheşul Hasanache
m-a trimes ieri dimineaţă la crâşmă. A băgat de samă că te uiţi lung la mine
şi mi-a spus să viu şi să-ţi intru în suflet şi să ne-ntâlnim... Şi să-i spun lui unde
Adler, Ciobani din zona
mă găseşti. Şi el, cu cei doi fraţii mai mici ai lui, Dimachi şi Turcu, să vie când
Brașovului la crâșmă
îi fi cu mine, unul să-ţi fure calul şi ceilalţi doi să sară şi să te doboare...
Abia-i dezluşeam vorbele din tânguire.
– Şi tu ce-ai făcut? Le-ai spus unde vin să te găsesc?
– Le-am spus, că altfel mă omorau.
– Şi de ce n-au venit asară?
– Au aşteptat să te-întorci cu paralele de pe vin.
– Ş-acuma au să vie?
– Au să vie! răcni ea, înăbuşit. N-am putut răbda de dragoste şi-am vrut să mai stai cu mine, de-aceea
nu ţi-am spus cum am venit. Dar acuma nu mai pot, şi-ţi spun; căci vor să te omoară şi să-ţi ieie banii. Au mai
făcut ei fapte de-acestea şi nu se tem de nimica! Acuma eu ştiu c-au să mă înjunghii, căci au înţeles că-mi eşti
drag, ş-au să priceapă de ce-ai scăpat, dar de-acuma înainte nu-mi pasă!
Mă ridicasem din locul meu, răcit de-un fior. Fata îmi îmbrăţişa genunchii:
– Du-te repede! Du-te repede!
(Mihail Sadoveanu, Hanul Ancuței)
a. Boierul a lovit-o pe Marga. …
b. Uncheşul Hasanache a fost ieri la crâșmă. ...
c. Cei trei frați urmau să-i fure boierului calul și să-l doboare. ...
d. Marga era în pericol de moarte. ...
e. Cei trei frați urmau să-i fure banii boierului. ...
147
C. Precizați ce fel de text este: monolog sau dialog? Transformați două replici din dialog în enunțuri
narative.
D. Menționați zece adverbe din text.
E. Identificați cinci regionalisme.

C. 10 puncte: din care 5 puncte pentru recunoașterea monologului și
câte 2,5 puncte pentru fiecare transformare în enunț narativ;
D. 10 puncte: câte 1 punct pentru fiecare adverb;
E. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare regionalism)
2. Citiți fragmentul. a) Completați-l cu termenii potriviți:

fosile, capră, ani, pavilion, diversitatea. b) Identificați cinci
atribute adjectivale.
Interiorul se distinge prin ... formaţiunilor de stalactite şi
stalagmite existente, ca şi prin cantitatea impresionantă de urme
şi ... ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus) care a dispărut acum
15 000 de ... . Pe lângă acestea, au mai fost descoperite şi fosile
de … neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. La intrarea în peşteră
se află un ..., compus dintr-o sală de aşteptare, casa de bilete, un
bar, un mic muzeu speologic şi un stand cu suveniruri şi obiecte
artizanale specifice zonei.
(20 de puncte: A. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare cuvânt corect;
B. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare atribut adjectival)
3. Completați enunțurile, folosind predicate nominale cu verbul copulativ „a fi” și adjective diferite.
a. Dorina ...
b. Doru …
c. Daniela ...
d. Daniel ...
e. Dalma ...
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare predicat nominal corect)
4. Scrieți un e-mail, de 60-80 de cuvinte, în care vă invitați prietenii/prietenele la un picnic.

(20 de puncte: 10 puncte pentru integrarea cuvintelor în text și 10 puncte pentru corectitudinea
gramaticală, stil, vocabular, ortografie, punctuație)
148
Sportul
1. Observați imaginile. Povestiți mici întâmplări legate de aceste sporturi.
2. Priviți norul de cuvinte alăturat și faceți

presupuneri în legătură cu textul pe care urmează
să-l studiați:
a. Despre ce sport și despre care sportivă
va fi vorba?
b. Care sunt cuvintele care aparțin
câmpului lexical „sport”?
c. Ce fel de sporturi cunoașteți?
d. Ce presupune practicarea unui sport?
3. Ascultați textul despre Nadia Comăneci

de două ori.
a) Notați cinci termeni din domeniul
sportului.
b) Completați enunțurile conform informațiilor din textul audiat.
 Primul antrenor al Nadiei Comăneci a fost .... .
 La vârsta de 10 ani cucerește ... medaliile Cupei României.
 Jocurilor Olimpice de Vară de la Montreal au avut loc în anul ... .
 În 1994 s-a logodit cu gimnastul … Bart Conner.
 Ea s-a retras din activitatea competițională după Jocurile Olimpice din ... de la Moscova.
149
4. Citiţi textul.
Nadia Comăneci
Nadia Elena Comăneci (născută la 12 noiembrie 1961, Onești, România)

este o gimnastă româncă, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-
un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoarea a cinci medalii olimpice de
aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului al XX-lea și
una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile. „Zeița de la
Montreal” este prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut.
A început gimnastica la vârsta de 6 ani, în orașul natal, unde a fost descoperită de antrenorul Béla
Károlyi, de care se leagă cele mai mari succese obținute de viitoarea stea a gimnasticii mondiale. A concurat
pentru prima dată la nivel național, în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său. Gimnasta cu
deosebite calități pentru acest sport, s-a făcut remarcată încă din primii ani ai carierei. La 10 ani, cucerește
toate cele cinci medalii de aur ale Cupei României, categoria copii, pentru ca exact în ziua când împlinea
11 ani să câștige primul său titlu de campioană absolută a țării.
La vârsta de 13 ani, primul succes major al lui Comăneci a fost câștigarea a trei medalii de aur și una
de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an, agenția de știri Associated
Press a numit-o „Atleta Anului".
La 14 ani, Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976, de la Montreal (Canada).
Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu
acest titlu.
Punctul culminant al carierei, care i-a adus celebritatea,
a fost obținerea, în 1976, la Montreal, a titlului de campioană
olimpică absolută la Jocurile Olimpice. Micuța româncă a primit
de cinci ori nota 10 și a câștigat trei medalii de aur la individual
compus, bârnă și paralele, una de argint, cu echipa, și bronz la
sol. Comăneci și-a apărat titlul european și în 1977.
A participat și la Jocurile Olimpice din 1980 de la Moscova,
clasându-se a doua, după Elena Davâdova, la individual compus,
când a fost nevoită să aștepte pentru notă până ce Davâdova și-a
încheiat exercițiul. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă, dar a câștigat și
o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa.
Nadia Comăneci a fost una dintre cele mai bune
gimnaste din lume. Ea s-a retras din activitatea competițională
după Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova. Antrenorii Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, au
emigrat, mai târziu, în Statele Unite, devenind antrenori ai multor gimnaste americane.
Între 1984 și 1989 a fost membră a Federației Române de Gimnastică și a ajutat la antrenarea
gimnaștilor juniori români. În noaptea de 27-28 noiembrie 1989 a trecut ilegal granița româno-maghiară, în
cele din urmă, solicitând azil politic guvernului Statelor Unite. Nadia și-a petrecut următorii ani promovând
linii vestimentare pentru gimnastică, lenjerie, echipament de aerobic și rochii de mireasă. În 1994 s-a logodit
cu gimnastul american Bart Conner și s-a întors în România, pentru prima dată de la plecare. Comăneci și
Conner s-au căsătorit în România, în luna aprilie a anului 1996.
Nadia este în prezent ocupată cu gimnastica și munca de caritate în întreaga lume. Ea și soțul său sunt
proprietarii Academiei de Gimnastică Bart Conner Gymnastics Academy, Perfect 10 Production Company și ai câtorva
magazine de echipamente sportive, precum și editori ai Revistei de Gimnastică Internațională.
150
În decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte, Scrisori către o tânără gimnastă (în engleză: Letters
to a Young Gymnast). Nadia a creat o clinică de caritate în București pentru a ajuta copiii orfani din România.
Nadia Comăneci a spus că este fericită că a ales să practice sportul care a făcut-o cunoscută în
întreaga lume: „Viața pe care o am în prezent este rezultatul a ceea ce am făcut în copilărie. Când privesc
în trecut, pot zice că sunt fericită că mama mea m-a dus la gimnastică. Nu m-am apucat de acest sport
pentru a dobândi celebritatea, pur și simplu, așa a fost să fie”.
Fosta sportivă consideră că gimnastele din Romania au avut mereu performanțe, deoarece s-au
antrenat mai mult decât rivalele lor din alte tări. „Oamenii mă întrebau mereu care este secretul nostru. Noi,
româncele, ne antrenam de două ori mai mult decât toate celelalte. În prezent, competiția a devenit mai
puternică pentru că toate gimnastele au cam același mod de antrenament", a mai spus prima gimnastă din
lume care a primit nota 10.
a promova: a face reclamă
a se logodi: a (se) angaja în mod solemn pentru o căsătorie viitoare

caritate, rival, taină, a cere, binefacere, a păstra, actualmente, deoarece, concurs, alături, celebritate,
faimă, în prezent, din cauză că, concurent, secret, competiție, împreună cu, a menține, a solicita

puternic, a răspunde, precedent, ilegal, ultima, simplu, slab, zi, a întreba, prima, noapte, legal,
complicat, următor

(aștepte, fost, păstrat, încheiat, retras, participat, câștigat)
A ... și la Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova, clasându-se a doua după Elena Davâdova la
individual compus, când a fost nevoită să ... pentru notă până ce Davâdova și-a ... exercițiul. Nadia și-a ... titlul
la bârnă, dar a ... și o nouă medalie de aur, la sol, și una de argint, împreună cu echipa.
Nadia Comăneci a ... una din cele mai bune gimnaste din lume. Ea s-a ... din activitatea competițională
după Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova.
151
8. Recitiți textul „Nadia Comăneci”. Alegeți termenul potrivit raportându-vă la textul „Nadia Comăneci”.
A. A început gimnastica la vârsta de 6 ani, în orașul .... .
a. notat; b. natal; c. nota; d. natural.
B. La 10 ani ... toate cele cinci medalii de aur ale Cupei României, categoria copii.
a. cucerește; b. dovedește; c. nimerește; d. iubește.
C. A participat și la Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova, clasându-se a doua după Elena
Davâdova la ... compus.
a. dual; b. anual; c. individual; d. punctual.
D. Ea s-a retras din activitatea … după Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova.
a. concurențială; b. competentă; c. condițională; d. competițională.
E. Nadia este în prezent ocupată cu gimnastica și munca de ... în întreaga lume.
a. claritate; b. caritate; c. cantitate; d. calitate.
9. Alegeți enunțurile corecte, având în vedere informațiile din textul „Nadia Comăneci”.
A. a. În ziua când a împlinit 11 ani a câștigat primul său titlu de campioană absolută a lumii.
b. În ziua când a împlinit 11 ani a câștigat primul său titlu de campioană absolută a Europei.
c. În ziua când a împlinit 11 ani a câștigat primul său titlu de campioană absolută a țării.
B. a. La Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova, Nadia s-a clasat a doua, după Elena Davâdova, la
individual compus.
b. La Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova, Nadia s-a clasat prima, înaintea Elenei Davâdova,
la individual compus.
c. La Jocurile Olimpice din 1980, de la Moscova, Nadia s-a clasat a treia, după Elena Davâdova, la
individual compus.
C. a. În 1989, Nadia a emigrat în Canada.
b. În 1989, Nadia a imigrat din Ungaria.
c. În 1989, Nadia a emigrat în Statele Unite ale Americii.
D. a. Nadia este fericită că a ales să practice gimnastica.
b. Nadia nu este fericită că a ales să practice gimnastica.
c. Nadia este fericită că a ales să practice sportul.
E. a. Gimnastele din Romania s-au antrenat mai mult decât rivalele lor din alte tări.
b. Gimnastele din Romania s-au antrenat mai mult decât dușmancele lor din alte tări.
c. Gimnastele din Romania s-au antrenat mai mult decât inamicele lor din alte tări.
10. Povestiți conținutul textului „Nadia Comăneci”.
11. Ascultați:
https://www.youtube.com/watch?v=Xz7GRXyhPIE&fbclid=IwA
R035lwovWBnK0KdcxJwS8fZ0CdVf_Z3WVNLmK9ijIcdBL0SRUU
OgYgEpqA!
Răspundeți la întrebări.
a. Câte medalii a cucerit Nadia Comăneci la vârsta de 13
ani și jumătate?
b. Câte note de 10 a obținut Nadia la Montreal?
c. Câte medalii a câștigat Nadia pentru România?
d. Ce fel de simbol este Nadia pentru noi?
152
Complementul direct
Complementul direct este partea secundară din propoziție care arată obiectul asupra căruia se
exercită în mod direct acţiunea exprimată de verb. Răspunde la întrebările pe cine?, ce?, ultima dintre ele
întâlnindu-se şi la subiect. Diferenţa se poate face astfel: dacă propoziţia are un subiect exprimat sau
neexprimat, atunci partea de propoziţie care răspunde la întrebarea „ce?” este complement direct.
Norii acoperă cerul. (Norii ̶ subiect, cerul – complement direct)
 Complementul direct se exprimă prin:
a. substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ;
Am învăţat poezia.
Pe tine nu te aşteaptă nimeni.
Pe cei patru îi cunosc bine.
b. verb la un mod nepersonal:
 infinitiv: Începusem a citi un roman.
 supin: Are de rezolvat exerciţii.
 gerunziu: Am auzit zburând porumbeii.
12. Identificaţi complementele directe din propoziții.

a. Davâdova și-a încheiat exercițiul.
b. Nadia și-a păstrat titlul la bârnă.
c. A câștigat o nouă medalie.
d. Nadia și-a petrecut următorii ani în Statele Unite ale Americii.
e. Prima gimnastă a primit nota 10.
13. Completați propozițiile cu substantive cu funcția sintactică

de complement direct.
a) Liliana a văzut … f) Lidia, ascultă …!
b) Livia mi-a scris … g) Liviu, mi-ai adus …?
c) Lehel le-a povestit … h) Lucian a citit toată noaptea …
d) Lenuța a băut …? i) Luca și Lăcrămioara ascultă …
e) Liana și-a dorit un … j) Laura și-a cumpărat …
14. Identificaţi complementul direct exprimat printr-un substantiv, în următoarele enunțuri:

a. Îl cunosc pe băiat. d. Am pierdut un caiet.
b. Trebuie să citesc poezia. e. Îi aştept pe prietenii mei.
c. Nu am văzut compunerea ta. f. O invit pe Mariana la teatru.
153
15. Precizați funcția sintactică a cuvintelor subliniate: subiect (s.) sau complement direct (c.d.)?
a. Caut un desen.
b. Compunerea sa este interesantă.
c. Şi noi scriem compuneri interesante.
d. Desenele sale sunt pe masă.
e. Eu desenez un lac.
f. Lacul este plin de nuferi.
16. Precizaţi cazul substantivelor subliniate: nominativ (N.) sau acuzativ (A.)?
a. Pe bancă stă un motan. f. Şoarecii aleargă sub bancă.
b. Pisica prinde şoareci. g. Motanul aleargă şoarecii.
c. Şoarecii visează pisici. h. Pisica nu prinde şoareci.
d. Pisica nu-l cunoaşte pe motan. i. Pisica se supără pe şoareci.
e. Motanul îi vede pe şoareci. j. Şoarecii îl văd pe motan.
17. Citiți textul următor. Menționați calcurile.
Istoria tricoului,
cel mai popular obiect vestimentar
Tricoul a fost prima dată purtat de bărbați. Soldații din Primul Război
Mondial purtau o variantă primitivă a tricoului, pe sub uniformele militare.
Înainte de război, acest gen de piesă era populară printre muncitori.
Prima persoană care a folosit oficial cuvântul „t-shirt” a fost Scott
Fitzgerald, care a văzut potențialul acestei haine. În 1932, o universitate
din America folosea tricouri în echipamentul echipei de fotbal. Asta spre
bucuria studenților care au început să poarte tricoul și în afara meciurilor.
Tricoul își păstrează originile muncitorești, fiind extrem de popular
și în rândul muncitorilor. În 1942, tricoul își face debutul în media, apărând
Marlon Brando (1950) pe coperta revistei „Life”. Debutul în cinematografie a avut loc mai
devreme, în 1939, în filmul „Vrăjitorul din Oz”. Un alt film, „Un tramvai
numit dorință”, va face din tricou o piesă iconică. Marlon Brando și al său tricou alb au intrat în istoria cinema-
tografiei și a modei și au schimbat modul în care ne îmbrăcăm.
În anii ’60, tricoul devine un adevărat mijloc de exprimare. Tricourile imprimate devin tot mai populare,
și afaceriștii încep să vadă un nou potențial al piesei. Așa s-a născut tricoul cu slogan. Un magazin din Londra
a vândut primele tricouri cu slogane, inspirate de Disney.
Istoria tricoului nu s-a încheiat însă. Obiectul vestimentar este astăzi purtat în orice țară, de către
oricine. O prezență constantă pe podiumuri, dar mai ales pe stradă, tricoul a devenit suvenir, obiect de artă
sau declarație politică. Nu a încetat, însă, niciodată să fie o piesă vestimentară practică și confortabilă.
18. Formulați enunțuri, folosind structurile de mai jos.

a. variantă primitivă; e. originile muncitorești;
b. uniformele militare; f. în rândul muncitorilor;
c. echipamentul echipei; g. adevărat mijloc;
d. bucuria studenților; h. obiect vestimentar.
154
un adevărat Mondial
primele tricouri acestei haine
echipamentul echipei al piesei
Primul Război cu slogane
un nou potențial de fotbal
își păstrează originile muncitorești
a văzut potențialul mijloc de exprimare
20. Identificați greșelile din text și corectați-le. Conține 10 greșeli.

În anii ’60, tricoul devin un adevărat mijloc de exprimare. Tricouril imprimat devin tot mai popular, și
afaceriștii încep să vadă un nou potențial al piesei. Așa s-a născut tricoul cu slogan. Un magazin din Londra a
vândut primel tricouri cu slogan, inspirat de Disney.
Istoria tricoului nu s-a încheiat însă. Obiectul vestimentar est astăzi purtat în orice țară, de către oricin.
O prezență constantă pe podiumuri, dar mai ales pe stradă, tricoul a devenit suvenir, obiect de artă sau
declarați politică. Nu a încetat, însă, niciodată să fie o piesă vestimentară practică și confortabilă.
21. Povestiți conținutul textului „Istoria tricoului, cel mai popular obiect vestimentar”.
22. Discutați în echipe despre sport.
Un mic ajutor:
a. Ce fel de sport practicați?
b. Unde îl practicați?
c. Ce fel de echipament sportiv purtați?
d. Ce fel de echipament sportiv v-ați dori să purtați?
e. Care este sportivul/sportiva pe care îl/o admirați? De ce?
f. De ce este bine să faceți sport?
g. Ce reguli trebuie să respectați când practicați sportul
preferat?
h. Cum arată orele de sport în școala voastră?
i. Cum vă simițiți după orele de sport/după antrenament?
j. Ce sporturi pot fi practicate în afara sălii de sport?
k. Ce sporturi se pot practica numai iarna/vara?
Complementul indirect
Complementul indirect arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acţiunea exprimată de verb.
Organizatorii spectacolului le-au oferit actorilor un sejur la o pensiune.
Complementul indirect în cazul dativ
 răspunde la întrebarea: cui?
 poate fi exprimat prin substantiv, pronume, numeral, în cazul dativ:
Le dau copiilor câte o bomboană.
Acestuia i s-a făcut foame.
Le-am arătat celor doi tabloul.
155
Complementul indirect în cazul acuzativ (cu prepoziţie)
 răspunde la întrebările: cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre
cine?, despre ce?, de la cine? de la ce? etc.
El vorbeşte despre poezie. (despre ce vorbeşte?)
Au plecat în excursie cu prietenii. (cu cine au plecat?)
 poate fi exprimat prin:
 substantiv: Am discutat despre prietenul tău.
 pronume: Voi călători cu tine.
 numeral: Am auzit de la cei doi veştile.
 verb la modul infinitiv: M-am săturat de a repeta regulile.
 verb la modul supin: S-a plictisit de aşteptat.
 adjectiv precedat de prepoziţie: Din gri s-a făcut alb.
23. Puneţi întrebări pentru cuvintele subliniate.

a. Am vorbit cu mama despre portul popular.
b. Am primit o scrisoare de la prietena mea.
c. Profesorul a vorbit despre substantivele proprii.
d. Mama mea a vorbit cu profesorul.
e. Mi-e frică de poeziile lungi.
f. Noi venim cu prietenii noștri.
24. Lucraţi în echipe! Precizați funcția sintactică a cuvintelor

subliniate: complement direct (c.d.) sau complement indirect (c.i.)?
a. A realizat un interviu cu autorul.
b. Se vorbeşte de autor.
c. Eu citesc toate interviurile.
d. Ai vorbit cu autorul?
e. Am primit de la autor un autograf.
25. Lucraţi în echipe! Alcătuiţi trei propoziţii în care să aveţi

complemente directe şi încă alte trei în care să aveţi complemente
indirecte, exprimate prin substantive.
26. Lucraţi în echipe! Identificați complementele indirecte în următoarele enunțuri și menționați

pentru fiecare, partea de vorbire prin care se exprimă și cazul acesteia.
a. Și i-am spus hoțului: mă, nu te temi d. Am primit de la ea cheile.
că te-a bate Dumnezeu? e. El se mulțumea cu dijma.
b. Iei de la oameni necăjiți. f. Îți dau eu ție!
c. Am fugit de turbatul ăsta. g. Ți le dau înapoi îngrășate.
156
27. Lucraţi în echipe! Stabiliți cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate.
El a organizat o excursie la muzeu. Nu a mers singur, ci cu încă 13 prieteni. Prietenii l-au ajutat să ducă
laptopul. Excursia le-a plăcut foarte mult.
Model: o excursie: substantiv, cazul acuzativ, funcţia sintactică de complement direct
28. Citiți textul.
Ladislau Bölöni
Ladislau Bölöni, întâlnit și cu numele maghiar de László Bölöni,

(născut în anul 1953), este un fost jucător și actual antrenor de fotbal
la echipa Royal Antwerp FC. S-a născut în Târgu Mureș, într-o familie
de etnici maghiari. A copilărit în orașul Târnăveni. În 1967 a debutat
ca fotbalist la echipa Chimica Târnăveni, echipă în care a jucat până
în 1969. Este şi medic stomatolog.
Timp de 14 ani, între 1970 și 1984, a făcut parte din echipa ASA Târgu Mureș, fiind transferat apoi la
Steaua București. Bölöni a jucat pentru Steaua trei ani, în perioada 1984–1987. A fost jucător al naționalei
României, în perioada 1975–1988.
În anii 1977 și 1983 a fost desemnat cel mai bun fotbalist al României. A jucat 108 meciuri în echipa
națională pentru care a marcat 25 de goluri. A fost de 23 de ori căpitan al echipei naționale de fotbal a
României. Din anul 2000 și până în 2001 a fost antrenor al acestei echipe, cu un bilanț de 13 meciuri jucate,
dintre care opt câștigate, două egaluri și trei meciuri pierdute. A fost de 23 de ori căpitan al tricolorilor.
Între 2001 și 2003 a antrenat echipa portugheză Sporting Lisabona. În primul sezon pe banca lui
Sporting a reușit să câștige atât Campionatul Portugaliei cât și Cupa Portugaliei. A dus o politică de promovare
a jucătorilor tineri și de perspectivă, printre care și Cristiano Ronaldo.
„Sunt oameni care s-au născut ştiind să cânte la vioară şi cei care se străduiesc nu ştiu cât timp.
Întotdeauna va fi mai puternic cel care are mai mult talent căzut din cer. În cariera mea, am avut doi jucători
care, când începeam să vorbesc despre o problemă, înţelegeau deja după trei cuvinte unde vreau să ajung. E
vorba de Raphael Varane şi Cristiano Ronaldo”, a spus Bölöni.
Între 2003 și 2006 a antrenat echipa franceză din Rennes. Din 2006 conducea AS Monaco. Pe data de
6 aprilie 2007 a semnat un contract, pe un an și jumǎtate, cu echipa Al-Jazeera (Emiratele Arabe Unite), pe
care a antrenat-o până în mai 2008.
În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa a II-a.
În data de 9 iunie 2008 a semnat un contract cu echipa belgiană Standard Liège. Pe 24 mai 2009 a
câștigat Campionatul Belgiei. „Aventura” sa la Standard s-a încheiat în februarie 2010.
În mai 2010 a revenit în Emiratele Arabe Unite unde a semnat
un contract cu Al Wahda FC, echipă din Abu Dhabi.
În ianuarie 2011 a preluat conducerea echipei din Ligue 1
RC Lens, a patra echipă din Franța din cariera sa. Obiectivul său a fost
salvarea echipei de la retrogradare, ceea ce nu a reușit.
La 21 iunie 2012 a fost angajat de clubul Al Khor SC din Qatar,
unde a antrenat până în 2015. Din 2017 antrenează, din nou, o echipă
din Belgia, respectiv pe Royal Antwerp FC, echipă cu care se află, în
prezent, în prima parte a clasamentului.
157
a desemna: a indica, a numi
promovare: susținere, sprijinire, dezvoltare, stimulare
bilanț: rezultat sintetic al activității dintr-o perioadă
clasament: ordinea în care sunt clasați concurenții într-o întrecere
29. Completați profilul jucătorului/antrenorului Ladislau Bölöni!
Numele
Prenumele
Data nașterii
Locul nașterii
Activitatea sa de jucător în perioada 1967 – 969
Activitatea sa de antrenor în perioada 2000 – 2001
Activitatea sa de antrenor în prezent
30. Indicați infinitivul și gerunziul următoarelor verbe: a debutat, a reușit, să câștige, se străduiesc,
începeam, să vorbesc, a antrenat, a semnat.
31. Completați tabelul, după model, cu formele adjectivelor: actual, tânăr, puternic.
comparativ de comparativ de comparativ de superlativ relativ superlativ

pozitiv
superioritate egalitate inferioritate de superioritate absolut
talentat mai talentat la fel de talentat mai puțin cel mai talentat foarte talentat
talentat
actual
tânăr
puternic
32. Indicați numeralele din fragmentul de mai jos:

A jucat 108 meciuri în echipa națională pentru care a marcat 25 de goluri. A fost de 23 de ori căpitan
al echipei naționale de fotbal a României. Din anul 2000 și până în 2001 a fost antrenor al acestei echipe, cu
un bilanț de 13 meciuri jucate, dintre care opt câștigate, două egaluri și trei meciuri pierdute. A fost de 23 de
ori căpitan al tricolorilor.
158
33. Apreciați talentul fotbalistic al lui Ladislau Bölöni. Aduceți cinci argumente în acest sens.
34. Observați invitația de mai jos. Formulați invitații de participare la evenimente sportive.
lui Răzvan Ionescu
INVITAŢIE
Cu ocazia galei de patinaj artistic, te invit duminică, 17 octombrie,

de la ora 16, la patinoarul din oraș. Te aştept la programul echipei noastre.
Cu drag,
Eszter Takács
Dinamica vocabularului
Prin dinamica vocabularului se înțelege totalitatea schimbărilor care au loc în cadrul ansamblului
vocabularului unei limbi, aflat într-o permanentă schimbare. Dinamica vocabularului este rezultatul unor
factori care țin de progresul comunității lingvistice care folosește acel vocabular. Printre acești factori se află
și evoluțiile științifice și tehnice, diversificarea relațiilor culturale și sociale, transformările politice și sociale,
relațiile cu alte popoare, dar și schimbările care țin de mentalitate și de modul în care este percepută
realitatea înconjurătoare.
Schimbările în vocabular pot fi descrise pe trei coordonate: 1) apariția unor cuvinte noi, 2) dispariția
unor cuvinte și 3) cuvinte care-și modifică sensul.
1) Apariția unor cuvinte noi

Apariția unor cuvinte noi în vorbire este urmarea necesității de a denumi obiecte sau fenomene noi,
inexistente anterior și se realizează cu ajutorul neologismelor (energie, febră, virus, internet, computer).
2) Dispariția unor cuvinte

O serie de cuvinte care denumesc obiecte, acțiuni sau fenomene sunt scoase din uz deoarece obiectul
de referință al cuvintelor dispare. Aceste cuvinte devin arhaisme (ienicer, plăieș, spahiu, hatman, zeciuială,
jalbă, jude).
3) Cuvinte care-și modifică sensul

O serie de cuvinte din vocabular își modifică sensul, astfel că, pe lângă sensul vechi, dobândesc unul
sau mai multe sensuri noi.
 războinic (tâlhar, hoț) – războinic (luptător, viteaz)
Există și cuvinte vechi care sunt înlocuite de altele noi, dar care își păstrează sensul.
 slujbaș – funcționar
159
35. Identificați cuvintele care nu se mai folosesc în ziua de azi. Transcrieți textul: a) înlocuind formele
populare cu forma literară a cuvintelor.
a) – Boierule! Calcă-mă-n picioare, omoară-mă şi zvârle-mă-n fântână căci nu ţi-am spus mai degrabă!
Uncheşul Hasanache m-a trimes ieri dimineaţă la crâşmă.
– Au aşteptat să te-întorci cu paralele de pe vin.
Mihail Sadoveanu, Hanu Ancuţei
b) Şi opreşte negustori, Pintea însă cam zâmbea
De-i scapă de gălbiori. Şi din grai aşa grăia:
……………………… .................................
Şi cei domni, când auzeau,
Oaste mare pregăteau,
....................................
Pintea viteazul. Baladă poporală
36. Formulați enunțuri cu sensurile vechi și noi ale următoarelor substantive: boier, țăran, baron.
37. Cunoașteți sensul învechit al cuvintelor? Realizați corespondența între termenii celor două coloane.
bani oaste
cronică a grăi
poet-cântăreț pandur
a vorbi trubadur
soldat letopiseț
profesor parale
armată dascăl
38. Grupați cuvintele: principe, episcop, bani, a grăi, a zâmbi, haiduc, boier, țăran, agricultor, parale,
casetofon, computer, sultan, oaste, telefon, radio, pick-up, centrifugă, locomotivă, gramatică, antrenor, jucător,
gramofon, mașină de scris, telefon, a discuta, ceasornicar, croitor, telefonistă, actor, porcar, țesătoare, după
criteriile de mai jos.
a. nu se mai folosesc b. sunt pe cale de dispariție c. sunt în uz
39. Citiți textul.
Inteligența și sportul
Mintea sănătoasă stă într-un corp sănătos! Și nu e doar o
zicală. Există o relație strânsă între performanța școlară și activitatea
fizică, demonstrată de studii și îndelung discutată de specialiști în
domeniu. Dincolo de doza de distracție, relaxare și sănătate, rutina
unei activități fizice educă ambiţia, concentrarea, curajul, atenția,
respectul, răbdarea, fermitatea, perseverenţa, spiritul de competiție
și multe alte trăsături de voinţă şi caracter.
Se întâmplă adesea ca elevi cu rezultate foarte bune să aibă
probleme de concentrare sau perioade grele. Adulții dau vina pe
oboseală, însă motivul poate fi lipsa echilibrării dintre munca fizică și
cea intelectuală.
160
Sportul ajută la dezvoltarea unor noi conexiuni neuronale, în special, în regiuni implicate în funcțiile de
coordonare (ochi-mână), memorie și orientare spațială. Astfel, copiii pot avea rezultate benefice în
deprinderea mai ușoară a scrisului, în a-și aminti lejer informațiile primite și în a-și crește timpul în care rămân
atenți și concentrați. Sportul stimulează interacțiunea socială, astfel prieteniile se pot lega mai ușor, precum
și adaptarea la situații sau medii noi.
Sportul crește spiritul de colaborare și de competiție benefică. Competiția benefică se referă la
creșterea personală, la dorința de a ne depăși propriile performanțe. Sportul ajută la scăderea impulsurilor
agresive și ajută la starea de calm, relaxare.
40. Completați enunțurile cu semnele de punctuație necesare.

Dincolo de doza de distracție relaxare și sănătate rutina unei activități fizice educă ambiţia
concentrarea curajul atenția respectul răbdarea fermitatea perseverenţa competiția și multe alte trăsături
de voinţă şi caracter
Sportul stimulează interacțiunea socială astfel prieteniile se pot lega mai ușor precum și adaptarea la
situații sau medii noi
41. Formați adjective din următoarele substantive:

relaxare, sănătate, ambiţie, concentrare, curaj, atenție, respect, răbdare, fermitate,
perseverenţă, informație, adaptare, performanță
Model: distracție – distrat
Alcătuiți enunțuri cu cinci dintre substantive.
42. Menționați formele de feminin, singular și plural, pentru următoarele adjective: agresiv, lejer,
benefic, implicat, spațial, fizic, sănătos.
Model: atent – atentă, atente
43. Precizați funcția sintactică a cuvintelor din următoarele enunțuri, indicând partea de vorbire prin
care sunt exprimate.
a. Sportul stimulează interacțiunea socială.
b. Sportul ajută la scăderea impulsurilor agresive.
44. Lucrați în echipe! Observați colajele.

a. Identificați sporturile ilustrate în imaginile următoare, folosind lista de termeni.
b. Discutați despre sporturile de iarnă și despre cele nautice. Completați lista termenilor.
c. Dezbateți: Sunteți pentru sau împotriva
practicării unui sport de performanță?
Țineți cont de părerea fiecăruia din grupă.
Trageți concluzii.
Lista de termeni: rafting, schi alpin, înot,
bob, hochei pe gheață, kaiac canoe, freestyle
snowboard, sărituri cu schiurile, canotaj,
snowboarding, înot sincron, patinaj viteză, polo,
sărituri în apă, surfing, patinaj artistic, sanie,
iahting, curling, biatlon, freestyle schi …
161
45. Joc de rol cu tema: Înscrierea într-un club sportiv în scopul practicării unui sport nou.
Un mic ajutor:
 Solicitați adresa clubului.
 Solicitați o programare pentru vizitarea clubului.
 Solicitați un formular de înscriere în club.
 Solicitați părerea unor colegi/prieteni despre noul sport.
46. Enumerați avantajele pe care le reprezintă sportul, pentru elevi, având în vedere textul
„Inteligența și sportul”.
47. Aduceți imagini cu sportivi îndrăgiți și prezentați-i clasei/grupei.
48. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele L, E, S, C, U, M.
Reguli:
• Punctajul se calculează în felul următor: Fiecare literă valorează un punct. De exemplu, dacă se
formează trei cuvinte din câte trei litere (9 puncte), un cuvânt din patru litere (4 puncte) și unul
din cinci litere (5 puncte), elevii vor obține 18 puncte, în total.
49. Completați rebusul și veți găsi cuvântul care a făcut-o fericită pe Nadia.
a. Handbalul este un joc cu ...;
b. .... Comăneci;
c. Pur și ...; a. b. c. d. e. f. g. h. i. j.
d. Competiție;
e. Onești este orașul ei ...;
f. A obținut o altă notă de 10, la ...;
g. A obținut ... 10.
h. A promovat ... vestimentare.
i. Un sport se ...
j. Nu este bătrână, ci foarte ...
162
1. Citiți fragmentul.
Prin fotbal, copiii își dezvoltă agilitatea și îndemânarea
Fotbalul este un sport de echipe, în care jucătorii învață de mici se

interacționeze cu coechipierii. Practicându-l, copiii își dezvolte spiritul de echipă de
la vârste fragede, fiind nevoiți să gândească rapid strategi și să dea dovadă de
agilitate și îndemânare. Aceste calități le sunt benefice atât în calitatea de sportive,
cât și pe plan educațional și social. În plus, responsabilitate devine unul dintre
elementele principale în viața copilului, dorindu-și să câștigă mereu prin forțe
proprii și învățând să piardă atunci când este cazul.
Fotbalul contribuie la dezvoltarea armonioase a corpului, punând în mișcare
majoritate grupelor de mușchi, dându-i capacitate de a rezista la efort fizic
prelungit. Pe lângă acest lucru, își va dezvolta și capacitatea de a interacționa cu
alte persoane.
A. Identificați greșelile (10 greșeli). Corectați-vă reciproc.

a. Fotbalul este un sport individual.
b. Copiii își dezvoltă spiritul de echipă de la vârste fragede.
c. Fuga de responsabilitate devine unul dintre elementele principale în viața copilului.
d. Fotbalul contribuie la dezvoltarea armonioasă a capului.
e. Prin fotbal, copiii învață să câștige prin forțe proprii.
C. Menționați cinci verbe la modul gerunziu.
D. Menționați cinci adjective.
E. Precizați cinci subiecte exprimate prin substantive!
C. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare verb la gerunziu;
D. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare adjectiv;
E. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare subiect)
2. Identificați cinci termeni care nu mai sunt folosiți în ziua de azi.

Dar vătaful cel mai mare, …………………………………
Când era carnea-n frigare, Pandurii se bucurau,
Se scăpă şi adormi; Mai tare că mi-i legau
Dar degrabă se trezi Şi la temniţă-i duceau.
Şi din grai aşa grăi: .........................................
.............................................. Şi opreşte negustori,
Pintea însă cam zâmbea De-i scapă de gălbiori.
Şi din grai aşa grăia: .........................................
Pintea viteazul. Baladă poporală, Ed. II, Braşov, 1915)
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare arhaism)
163
3. Identificați cinci complemente directe în textul de mai jos.
Mingea de fotbal
Charles Goodyear este considerat inventatorul mingii

moderne de fotbal. Goodyear a găsit o nouă metodă de a trata
cauciucul, făcându-l mai tare și mai durabil. În 1872 s-au stabilit
dimensiunile pe care trebuie să le aibă mingea (27-28 inchi),
dimensiuni care se păstrează până astăzi. Acum aproximativ 3000 de
ani, civilizația din China folosea piele de animal pentru a confecționa
mingea. Recent, un american a inventat o minge indestructibilă. Nu
poate fi dezumflată, nu se poate îmbiba cu apă şi este construită să
reziste folosirii intense. Aceasta a fost creată pentru a ajuta copiii din
zonele mai puțin dezvoltate.
(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare complement direct)
4. Construiţi cinci propoziții în care să aveţi complemente indirecte.

(10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare enunț care conține un complement indirect)
5. Completaţi tabelul, referindu-vă la cuvintele subliniate.

Mâine vom citi poezii româneşti. I-am dat colegei mele de bancă o carte de poezii româneşti. Poeziile
lui George Coşbuc sunt frumoase.
termenul parte de vorbire funcţia sintactică
(20 de puncte: câte 4 puncte pentru fiecare parte de vorbire și funcție sintactică stabilite corect)
164
Amintiri
1. Observați imaginile. Identificați obiectele din imagini. Povestiți mici întâmplări legate de aceste
obiecte. Ce amintiri vă trezesc aceste obiecte?
Un mic ajutor:
a. Câțiva termeni: mașinuță, radiouri, fântână cu roată, sticlă de sifon, ceas de perete, sobă din fontă,
seceri, mașină de cusut, leagăn, bicicletă, lampă de masă cu petrol;
b. La ce și cum s-au folosit/se folosesc?
c. De ce există atât de puține exemplare?
d. Unde se mai găsesc asemenea obiecte?
e. De ce este important să le cunoaștem și să le păstrăm?
f. Cunoașteți și alte obiecte vechi dintr-o gospodărie?
165
2. Priviți norul de cuvinte de mai jos și faceți presu-
puneri în legătură cu textul pe care urmează să-l studiați.
b. Unde se va petrece acțiunea?
c. Care sunt membrii unei familii?
d. Despre ce va fi vorba în text?
3. Înainte de ascultarea primului text („Puterea

copilăriei”), observați „șarpele” acțiunii de pe tablă și preziceți
un fir al acţiunii. Un posibil „șarpe” al acțiunii: stradă ‒ deținut ‒
gloată ‒ copil ‒ vecină ‒ eliberarea deținutului.
Ascultați ambele texte.
I. Puterea copilăriei
după Lev Tolstoi
– Omorâți-l!.. Împușcați-l!.. Împușcați ticălosul chiar acum! Omorâți-l! Tăiați gâtul ucigașului! Omorâți-l,
omorâți-l! – strigau voci bărbătești și femeiești din gloată.
O uriașă gloată escorta, pe o stradă, un om legat. Acest om înalt pășea ferm înainte, cu capul sus.
Era unul din acei oameni care în războiul poporului împotriva puterii luptă de partea puterii. El a fost
capturat și acum era dus la execuție.
Nu mai rămăsese mult până în piață când, într-o clipă de tăcere, în rândurile din spate ale gloatei s-a
auzit o voce de copil plângând.
– Tată, tată! – striga suspinând un băiețel de șase ani, strecurându-se printre oameni ca să ajungă la
deținut. Tată! Ce fac ei cu tine? Stai, stai, ia-mă cu tine, ia-mă!...
Strigătele au încetat în partea din care mergea copilul, și gloata, despărțindu-se în fața lui ca în fața
unei puteri, îl lăsă să treacă tot mai aproape și mai aproape de părinte.
– Ce drăguț e! – a zis o femeie.
– Pe cine cauți? – a zis alta, aplecându-se spre băiețel.
– Pe tata! Lăsați-mă la tata! – țipa băiețelul.
– Câți ani ai, copile?
– Ce vreți să faceți cu tata? – răspundea băiatul.
– Du-te acasă, băiete, du-te la mama! – i-a zis unul din bărbați.
Deținutul deja a auzit vocea băiețelului și a auzit și ce i se spunea. Fața lui a devenit și mai sumbră.
– Nu are mamă! ‒ i-a strigat celui care îi trimitea copilul la mamă.
Străbătând prin gloată tot mai aproape și mai aproape, băiatul a ajuns la tată și i s-a suit în brațe.
În gloată strigau la fel: „Omorâți-l! Spânzurați-l! Împușcați ticălosul!”
– De ce ai plecat de acasă? ‒ l-a întrebat tatăl pe băiat.
– Ce vor să-ți facă? – zicea băiețelul.
– Uite ce să faci – a zis tatăl.
– Ce?
– O știi pe Katiușa?
– Vecina? Cum să n-o știu?!
– Păi, uite, du-te la dânsa și stai acolo. Iar eu… eu o să vin.
– Fără tine nu plec ‒ a zis băiatul și a început să plângă.
166
Și copilul l-a ascultat. O femeie l-a scos din gloată.
Când copilul a dispărut din priviri, deținutul a zis:
– Acum sunt gata, omorâți-mă.
Și în acest moment s-a întâmplat ceva absolut de neînțeles, neașteptat. Un oarecare spirit s-a trezit în
toți acești oameni, pentru o clipă, cruzi, nemiloși, plini de ură, și o femeie a zis:
– Știți ce? Puteți să-i dați drumul.
– Da, Dumnezeu cu el, ‒ a mai zis cineva. Dați-i drumul!
– Dați-i drumul, dați-i drumul! ‒ a tunat gloata.
Iar omul mândru, nemilos, care cu o clipă înainte ura gloata, a izbucnit în plâns, și-a acoperit fața cu
mâinile și, ca un vinovat, a fugit din gloată, și nimeni nu l-a oprit.
ferm: hotărât, sigur
execuție: (aici) ucidere
a străbate: a trece, a traversa
deținut: arestat
a tuna: (aici) a vorbi cu glasul ridicat, a striga
II. Amintiri: o mașină de scris, un aparat foto și o tablă de șah

după Leonard Relea
În 1991 am primit cadou prima mea mașină de scris

(mecanică). Putem spune că este un fel de bunică a laptop-ului. Am
scris sute de pagini la ea. Ajunsesem la performanța de a scrie o
pagină în circa 8-10 minute. Era o minune a tehnicii. N-am mai
folosit-o de peste 20 de ani. E ușor îmbătrânită. Ar trebui curățată și
unsă cu ulei. Dar cine se mai ocupă cu așa ceva în ziua azi? După
1990, am lucrat pe vreo 4-5 modele de mașini de scris: mecanice,
electrice și electronice. Mi-ar fi plăcut să am una din acelea cum mai
vedem doar prin filme sau la muzee. La un moment dat, în podul unei
școli am văzut aruncată una. Probabil că fusese folosită la secretariat,
prin anii '70–'80. Școala a intrat în renovare și probabil că mașina de
scris a ajuns în vreo groapă de gunoi.
Într-o cutie, ca un fel de birou pentru obiecte pierdute, mi-am găsit aparatul foto. Are peste 30 de ani.
Nu e genul de aparat la care trebuia doar să apeși pe declanșator. Erau o serie întreagă de calcule legate de
lumină, diafragmă, timp de expunere etc. Mai ales că filmele aveau maximum 36 de poziții și nu-mi
permiteam să pierd vreuna. L-am folosit în timpul liceului pentru fotografii pe care le au și astăzi colegii mei.
Aparatul foto l-am folosit până prin 2007, când mi-am cumpărat unul digital. Iar bătrânul aparat a devenit
obiect de muzeu. E greu să-l uit.
Am o tablă de șah și piesele acelea micuțe, de vreun centimetru înălțime. Tabla are latura de 10 centimetri.
Este un șah pe care îl am de vreo 35 de ani. Am jucat pe el sute de partide. În liceu, mai ales. În pauze, chiar și în ore,
pe sub bancă. În special cu doi dintre colegi. Aveam cărți de șah. Le studiam. Încă le mai am. Nu le mai studiez. Mi-ar
fi plăcut să fac șah de performanță. Ceva mi-a lipsit. Probabil voința. Am ales altceva.
(declanșator: kioldó; diafragmă: blende; timp de expunere: zársebesség)
167
Amintirile sunt o specie literară epică în proză, aparținând literaturii memorialistice, în care autorul
descrie fapte din propria viață, impresii, întâmplări trăite.
Leonard Relea este un politehnist pasionat de presă până în măduva oaselor. A intrat în mass-media
tipărită din anul 1991. A lucrat apoi la diverse publicații locale și naționale, dintre care amintim cotidianul
Evenimentul Zilei, în perioada 1992 ‒ 1998, și săptămânalul Expres Magazin, între anii 1994 și 1998. Mai pot
fi menționate colaborări la cotidiane locale: Evenimentul de Iași, Opinia, Monitorul de Roman, Monitorul de
Neamț etc. La cotidianul Flacăra Iașului a lucrat în perioada 2002 ‒ 2012, unde a fost redactor specializat pe
reportaje, redactor-șef adjunct, redactor-șef și secretar general de redacție.
(până în măduva oaselor: până în adâncul sufletului)

a omorî, clipă, deținut, a prinde, vreme, a ucide, maximum, hotărât, moment, timp, a dispărea,
a însoți, cel mult, ferm, arestat, a escorta, a captura, a pieri

sub, întinerit, peste, înălțime, a permite, nehotărât, în fața, a înceta, scund, adâncime,
îmbătrânit, înalt, a interzice, a începe, ferm, în spatele
7. Completați enunțurile cu termenii potriviți din paranteze, referindu-vă la textul „Amintiri: o mașină
de scris, un aparat foto și o tablă de șah”. (intrat, ajuns, plăcut, vedem, scris, văzut)
Mi-ar fi ... să am una din acelea cum mai ... doar prin filme sau la muzee. La un moment dat, în podul
unei școli am ... aruncată una. Probabil că fusese folosită la secretariat prin anii '70–'80. Școala a ... în renovare
și probabil că mașina de ... a ... în vreo groapă de gunoi.
8. Identificați, în textul „Puterea copilăriei”, trei verbe la modul imperativ.
9. Stabiliți care dintre cuvinte nu se potrivesc în șir:

a. aparat de fotografiat, aparat de ras, aparat de tuns, fântână cu pompă;
b. gloată, stradă, alee, bulevard;
c. a omorî, a trăi, a spânzura, a împușca;
d. mecanice, vechi, electrice, electronice;
e. masă, gloată, popor, femeie.
10. Alcătuiți câte două enunțuri despre copil, deținut și gloată, având în vedere textul „Puterea
copilăriei”.
11. Recitiți textul „Puterea copilăriei”. Alegeți varianta corectă.

A. O uriașă gloată ... pe o stradă un om legat.
a. Excorta; b. escorta; c. exscorta; d. ecsorta.
B. Acest om înalt ... ferm înainte, cu capul sus.
a. pășea; b. pășia; c. pășa; d. pășe.
C. El a fost capturat și acum era dus la ... .
a. execuția; b. execuției; c. execuție; d. execuțiile.
D. În acest moment ... ceva absolut de neînțeles.
a. s-a întâmpla; b. se întâmplat; c. s-a întâmplat; d. sa întâmplat.
E. Deținutul a auzit vocea ... .
a. băiețel; b. băiețelul; c. băieței; d. băiețelului.
168
12. Răspundeți la întrebările referitoare la textul „Puterea copilăriei”.
a. Cum voia mulțimea să fie pedepsit deținutul?
b. Cine era deținutul?
c. De ce mergea deținutul legat?
d. Ce aflăm despre copilul deținutului?
e. Cum s-a salvat copilul?
f. De ce l-a iertat gloata pe deținut?
13. Rezumați, în scris, textul „Puterea copilăriei”.
14. Prezentați povestirea „Puterea copilăriei”, folosindu-vă de îndrumările de mai jos. Harta povestirii vă
poate fi de folos.
 precizați autorul, titlul povestirii;
 precizați locul, timpul povestirii;
 precizați personajele povestirii;
 indicați întâmplările povestirii (în ordinea desfășurării lor);
 alegeți citatul din povestire care v-a plăcut cel mai mult;
 menționați ce ați învățat din povestire;
 realizați un desen care să ilustreze povestirea.
15. Identificați predicatele din fragmentul de mai jos:

Mai ales că filmele aveau maximum 36 de poziții și nu-mi permiteam să pierd vreuna. L-am folosit în
timpul liceului pentru fotografii pe care le au și astăzi colegii mei. Aparatul foto l-am folosit până prin 2007,
când mi-am cumpărat unul digital. Iar bătrânul aparat a devenit obiect de muzeu. E greu să-l uit.
16. Indicați verbele la persoana I și a III-a, numărul singular, din fragmentul următor:
În 1991 am primit cadou prima mea mașină de scris (mecanică). Putem spune că este un fel de bunică a
laptop-ului. Am scris sute de pagini la ea. Ajunsesem la performanța de a scrie o pagină în circa 8-10 minute. Era
o minune a tehnicii. N-am mai folosit-o de peste 20 ani. E ușor îmbătrânită. Ar trebui curățată și unsă cu ulei.
Verbe la persoana I, singular

Verbe la persoana a III-a, singular
169
17. Recitiți textul „Amintiri: o mașină de scris, un aparat foto și o tablă de șah”, apoi alegeți varianta
corectă.
A. Putem spune că este un fel de ... a laptop-ului. (mămică/dădacă/bunică)
B. Ar trebui curățată și unsă cu ... . (ulei/unt/margarină)
C. Probabil că fusese folosită la ..., prin anii '70–'80. (seceră/secară/secretariat)
D. Școala a intrat în ... . (renovare/reciclare/renaștere)
E. Filmele aveau maximum 36 de ... și nu-mi permiteam să pierd vreuna. (poliții/ poziții/poeții)
F. Am jucat pe el sute de … . (partituri/partide/participii)
18. Ordonați cuvintele pentru a obține enunțuri.

a. am primit, mașină de scris, în 1991, prima mea, cadou;
b. în, una, podul, am văzut, unei școli, aruncată;
c. unul, digital, în 2007, mi-am cumpărat;
d. de muzeu, bătrânul, aparat, a devenit, obiect;
e. de șah, de 10 centimetri, tabla, are, latura;
f. îl am, este, un șah, 35 de ani, pe care, de vreo.
19. Povestiți conținutul textului „Amintiri: o mașină de scris, un aparat foto și o tablă de șah”!
20. Completați tabelul, după model.

Model:
Obiecte din locuință pe care le folosim Obiecte din locuință pe care nu le mai folosim
și la ce servesc ele și la ce au servit ele
În camera de zi avem un televizor color, cu În debara avem un televizor color, mic și
ecran curbat, pe care l-am cumpărat în urmă cu vechi, pe care nu îl mai folosim de când îl avem pe
vreo 2-3 ani. Părinții mei se uită zilnic la televizor. cel nou. Când eram mic/ă, mă uitam la acest
Tatălui meu îi place să urmărească meciurile de televizor, la desenele animate. Nu ne-am decis să-l
fotbal. Mama mea se uită la filmele de dragoste. aruncăm. La început, ne-am zis că poate îl vom dărui
cuiva. Dar nu am avut cui să-l dăruim, așa că a rămas
în casă.
Interjecţia
Interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă care sugerează, cu ajutorul unei intonații specifice și
într-un anumit context, stări fizice și psihice sau imită sunete și zgomote din natură.
 a! ah! of! vai! văleu! oho!
 cip-cip! zbrr! buf! ham!
170
Clasificare
1. După sens:
 interjecții propriu-zise, care exprimă stări psihice, reacții afective etc.
 interjecții onomatopeice, care imită sunete (miau!, hapciu!, buf!, poc!, trosc!)
2. După structură:
 interjecții simple (au!, miau!, na!, of!)
 interjecții repetate (cioc-cioc!, ham-ham!, cuțu-cuțu!, pis-pis!)
 interjecții compuse (tic-tac!, bing-bang!, hodoronc-tronc!)
 locuțiuni interjecționale (Doamne ferește! Păcatele mele! Bravo!)
3. După origine:
 interjecții primare, a căror valoare inițială este de interjecție (ah!, of!, zău!, vai! etc.)
 interjecții secundare, provenite din alte părți de vorbire (Slavă cerului! Marș! Doamne ferește!)
Funcţii sintactice
a. subiect: De departe se aude: cioc! cioc! cioc!
b. predicat verbal: Hai acasă!
c. nume predicativ: Este vai de el!
d. atribut interjecţional: Halal exemplu ai dat!
e. complement direct: Am auzit cioc, cioc!.
f. complement circumstanţial de mod: Porni lipa-lipa!
Interjecțiile sunt utilizate cu precădere în exprimarea orală, familiară și contribuie la

expresivitatea comunicării.
21. Identificaţi interjecţiile din propoziții.

a. Aoleo! Auleu! se auzea din stradă.
b. ‒ Iaca na!
c. ‒ Oho! Cât au muncit!
d. Dintr-odată am auzit: bum!
e. Şi cum aștepta el, buf!
22. Grupaţi interjecţiile în funcţie de ceea ce exprimă ele:

 ah!  ei!  măi!
 au!  hai!  Miau!
 bre!  ham!  oh!
 brrr!  hăis!  tic-tac!
 cip-cirip!  he-he!  ura!
 cri-cri-cri!  lipa-lipa!  vai!
 cucurigu!  măăă!  zbârr!
sentimente adresare îndemn imitarea sunetelor din natură
23. Construiţi enunţuri în care interjecţiile hai!, na!, vai! să îndeplinească rol de predicat verbal.
171
Concordanţa timpurilor
În limba română, timpurile verbale nu au un rol cronologic, ci unul stilistic. În general, se folosește
timpul prezent pentru a arăta o acţiune care se desfăşoară în momentul vorbirii, viitorul pentru a exprima o
acţiune sau o stare care se va derula la un moment posterior momentului vorbirii și unul dintre timpurile
trecute pentru a exprima anterioritatea. Alegerea între două timpuri verbale sinonimice, de exemplu, între
perfect simplu sau perfect compus este dictată de consideraţii de expresivitate. În textele literare, perfectul
simplu funcţionează ca formă verbală specializată în configurarea unei situaţii comunicate, având acelaşi rol
ca şi perfectul compus: introduce noi procese, asigurând dinamicitatea relatării. Dar nu se recomandă
folosirea permanentă a perfectului compus (cu verbul auxiliar „a avea”), căci s-ar obține texte monotone.
Exemplu
„– Mai ai ceva de zis? repetă (perfect simplu) întrebarea cu neliniște, când văzu (perfect simplu) că
răspunsul meu întârzia.
– N-am nimic de spus, Bibia. Ești extraordinar! l-am asigurat (perfect compus) cu cinism.”
Cezar Petrescu, Baletul mecanic
24. Precizați motivul pentru care se folosesc în fragmentul de mai jos mai multe moduri și timpuri:
a) Indicați timpurile și modurile verbelor. b) Menționați timpurile verbale folosite în partea narativă și
timpurile verbale folosite în dialog.
„Nu mai rămăsese mult până în piață când, într-o clipă de tăcere, în rândurile din spate ale gloatei s-a
auzit o voce de copil plângând.
– Tată, tată! – striga suspinând un băiețel de șase ani, strecurându-se printre oameni ca să ajungă la
deținut. Tată! Ce fac ei cu tine? Stai, stai, ia-mă cu tine, ia-mă!...”
25. Citiţi textul.
Castelul Peleş
Castelul din Valea Peleşului, reşedinţa de vară a

regilor României, a fost construit pe vremea regelui
Carol I al României (1866 – 1914) şi a devenit unul
dintre cele mai importante monumente ale Europei
secolului al XIX-lea. Până la terminarea castelului
(1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta au locuit în
casa de vânătoare, terminată înaintea castelului.
Datorită uzinei electrice proprii, Peleşul a fost primul
castel electrificat din Europa.
Castelul Peleș
172
Sala oglinzilor Sala de teatru Marele Salon
Prin amenajările de după 1900, reşedinţa a fost supraînălţată cu un etaj, la fel, şi turnul principal. În
forma sa finală, clădirea, cu o suprafaţă de 3200 mp, are 160 de camere şi peste 30 de băi. În cele 160 de
încăperi ale sale, castelul a adăpostit una dintre cele mai importante colecţii de tablouri din Europa şi o bogată
colecţie de arme, cu peste 4000 de piese europene şi orientale, din secolele al XIV-lea ‒ al XVII-lea.
Frumuseţea şi bogăţia lemnăriei sculptate şi vitraliile obţin, pe drept, admiraţia vizitatorilor. Castelul
Peleş se vizitează în procent de 35%. Holul de onoare, o sală de recepţie, realizat în anul 1911 de Karel Liman
dintr-o fostă curte interioară, este bogat ornamentat în lemn şi are acoperiş din vitralii. Sălile de arme au fost
amenajate între anii 1903 – 1906, iar sala de consiliu, bogată în intarsii, în 1914. Sala Florentină (numită şi
Marele Salon) este decorată în stilul neorenaşterii italiene. Sala de teatru în stilul Ludovic al XIV-lea, are
60 de locuri. Apartamentul imperial a fost amenajat în 1906, în stilul Maria Theresa, pentru vizita împăratului
Austro-Ungariei, Franz Josef. După abdicarea Regelui Mihai, în 1947, castelul Peleş a intrat în circuitul turistic,
iar celelalte clădiri au fost folosite de oamenii de cultură ai vremii. După ce în ultimii ani ai comunismului tot
complexul era închis, astăzi doar Foişorul rămâne reşedinţă prezidenţială.
(mp: metri pătrați; onoare: cinstire, arătarea respectului)
26. Asociaţi corespunzător termenii din cele două coloane.

a. lemnărie electrificat
b. reşedinţă italiană
c. formă bogată
d. turn sculptată
e. uzină principal
f. castel prezidenţială
g. colecţie electrică
h. piese interioară
i. curte europene
j. neorenaştere finală
27. Completaţi enunţurile. „S-a pierdut” câte un cuvânt.

a. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta au locuit la casa de …,
terminată înaintea castelului.
b. În forma sa finală, clădirea cu o … de 3200 mp, are 160 de camere şi peste 30 de băi.
173
c. Holul de onoare, o sală de recepţie realizată în anul 1911,
este bogat ornamentat în lemn, şi are … din vitralii.
d. Sala Florentină (numită şi Marele Salon) este decorată în …
neorenaşterii italiene.
e. După ce în ultimii ani ai comunismului tot complexul era
închis, astăzi doar Foişorul rămâne … prezidenţială.
28. Identificaţi, în următorul fragment, verbele la diateza pasivă.

Holul de onoare, o sală de recepţie realizată în anul 1911 de Karel Liman dintr-o fostă curte interioară,
este bogat ornamentat în lemn şi are acoperiş din vitralii. Sălile de arme au fost amenajate între anii
1903 ‒ 1906, iar sala de consili, bogată în intarsii, în 1914. Sala Florentină (numită şi Marele Salon) este
decorată în stilul neorenaşterii italiene. Sala de teatru în stilul Ludovic al XIV-lea are 60 de locuri.
Apartamentul imperial a fost amenajat în 1906, în stilul Maria Theresa, pentru vizita împăratului Austro-
Ungariei, Franz Josef.
29. Identificaţi atributele substantivale exprimate prin substantive în genitiv, din următorul fragment:
Castelul din Valea Peleşului, reşedinţa de vară a regilor României, a fost construit pe vremea regelui
Carol I al României (1866–1914) şi a devenit unul dintre cele mai importante monumente ale Europei
secolului al XIX-lea. Până la terminarea castelului (1883), Regele Carol I şi Regina Elisabeta au locuit în casa
de vânătoare, terminată înaintea castelului.
30. Completaţi enunțurile cu prepoziţiile potrivite.

Apartamentul imperial a fost amenajat … 1906, … stilul Maria Theresa, … vizita împăratului Austro-
Ungariei, Franz Josef. … abdicarea Regelui Mihai, … 1947, castelul Peleş a intrat … circuitul turistic, iar celelalte
clădiri au fost folosite … oamenii de cultură ai vremii.
31. Citiţi enunţurile referitoare la conţinutul textului „Castelul Peleş”. Precizaţi dacă acestea sunt
adevărate (A), sau false (F), nu se regăsesc în text (n.t.).
a. Castelul Peleş se află la Sinaia. ...
b. Castelul Peleş se află în Valea Prahovei. ...
c. Castelul Peleş a fost construit în 1883. ...
d. Castelul Peleş a fost terminat în 1883. ...
e. Castelul Peleş a fost construit pe vremea regelui Mihai al României. ...
f. Castelul Peleş a fost primul castel electrificat din Europa. ...
g. Castelul Peleş are o suprafaţă de 3200 mp, are 160 de băi şi peste 30
de camere. …
h. Castelul Peleş se vizitează în procent de 35%. ...
i. Castelul Peleş are un apartament imperial care a fost amenajat în
1906, în stilul Franz Josef. ...
j. Castelul Peleş a fost vizitat de preşedintele ţării. ...
32. Rezumaţi, oral, textul „Castelul Peleş”.
33. Lucrați în echipe! Discutați: a) Ce fel de evenimente s-ar putea organiza în castelul Peleș?
Prezentați-vă ideile în fața clasei. b) Vă pricepeți/place să organizați evenimente? Povestiți.
174
34. Joc de rol cu tema: „Organizarea unei vizite la castelul Peleș”.
Un mic ajutor:
 Prezentați-vă și precizați scopul apelului telefonic.
 Întrebați despre condițiile de vizitare a castelului (număr de elevi/grup, prețul unui bilet, reduceri
pentru grupuri de elevi, preț pentru folosirea aparatului de fotografiat etc.).
 Solicitați un termen de vizitare a castelului (data, ora).
 Exprimați-vă acordul/dezacordul față de răspunsurile primite.
 Solicitați alte informații referitoare la vizitarea castelului (despre parcare, cumpărarea unor
suveniruri etc.).
Contextualizarea. Recontextualizarea
Contextualizarea este o modalitate prin care se deduce sensul unui termen în funcție de context
(susținând înțelegerea și folosirea corectă a unor termeni și alegerea cuvântului potrivit unui context
semantic).
Sinonimele, antonimele, omonimele, paronimele, cuvintele polisemantice etc. pot contribui la
înțelegerea în context a unor termeni și conținuturi. Cuvintele și conținuturile se înțeleg mai bine într-un
context, căci se află în relație cu alte cuvinte și conținuturi, decât dacă ar apărea izolate. Prin urmare,
contextul reprezintă o unitate logico-semantică ce ajută la stabilirea sensului termenilor.
Recontextualizarea vizează așezarea referentului (lucrului, noțiunii la care se face referire) într-un nou
context.
35. Explicați sensul următoarelor verbe, în contextele date. Folosiți dicționarul, dacă este cazul.
a adăposti
 Castelul a adăpostit una dintre cele mai importante colecţii de tablouri din Europa.
 Femeia l-a adăpostit pe copil în timpul războiului.
a juca
a. A jucat pe tabla de șah sute de partide.
b. Actrița mea preferată a jucat rolul principal în acest
film.
c. Nu mă joc cu viața nimănui.
d. Cuvintele noi joacă un rol important în înțelegerea
textului.
a lega
 Deținutul era legat la mâini.
 Copiii leagă multe prietenii.
 Nu a putut să lege trei cuvinte.
36. Plasați în contexte diferite următoarele cuvinte: greu, timp, aer.

Model: clar: Paul vorbește clar. Aerul este clar. Ne plimbăm sub clar de lună. Este clar că am dreptate.
175
37. Recontextualizați cuvintele, folosindu-le în enunțuri diferite.
 vânătoare (casă de vânătoare, câine de vânătoare)
 teatru (sală de teatru, piesă de teatru)
 vară (haine de vară, vacanță de vară)
38. Creați câte două contexte pentru structurile:

 și-a acoperit fața cu mâinile
 despărțindu-se în fața lui
39. Creați contexte din care să reiasă înțelesurile următoarelor omofone:

s-a, sa; i-au, iau; mi-au, miau; n-ai, nai; l-a, la;
40. Precizați antonimele cuvintelor din paranteze și creați contexte din care să reiasă înțelesul lor.
(atent, deschis, vizibil, împachetat, legal, ordonat, activ)
41. Citiți textul următor, identificând verbele la modul gerunziu.
Oina
Oina – sau hoina cum i se mai spunea – este

socotită un joc sportiv naţional pentru români,
având, pe pământul românesc, o vechime de cel
puţin șase secole, aşa cum menţionează cronici
care îi subliniază popularitatea de care se bucura
printre copii şi tineri, printre oşteni şi voievozi. Aşa,
de pildă, aflăm că pe timpul lui Vlaicu Vodă, adică
prin anul 1364, oina se juca pe plaiurile Ţării
Româneşti, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viaţa oamenilor. A „oina” oile înseamnă a le coborî
toamna de la munte la şesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit
transhumanţă.
În anul 1898, ministrul învăţământului, Spiru Haret, introduce practicarea obligatorie a oinei în școlile
de toate gradele și decide organizarea anuală a concursurilor şcolare de oină. Primul campionat naţional de
oină a avut loc la noi, în anul 1899, la Bucureşti. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial,
punându-se accent pe dezvoltarea sportului de masă, oina îşi capătă locul printre celelalte sporturi.
42. Alegeți termenul corect.

 popularitate/popolaritate
 voevozi/voievozi
43. Precizați structuri cu sens identic/asemănător pentru structurile date.

 de pildă
 pe timpul
 pe plaiurile
176
44. Completați structurile cu prepoziția potrivită:
a. popularitatea ... care se bucura
b. ... timpul lui Vlaicu Vodă
c. punându-se accent ... dezvoltarea
d. joc sportiv naţional ... români
e. concursuri şcolare ... oină
45. Lucrați în echipe! Discutați despre oină.

Un mic ajutor:
 Ce este oina?
 De când există acest sport în țara noastră?
 În ce constă jocul de oină?
 Unde, când și cum se joacă oina în școala voastră?
 De ce nu se bucură azi oina de mai multă popularitate? Riscă să rămână doar o amintire?
 Altceva: ...
46. Citiți textul! Menționați termenii care se referă la corp.
Ciobănescul Mioritic
Ciobănescul Mioritic a fost selecționat dintr-o rasă naturală existentă în Carpați, principalul motiv fiind
utilitatea. Este un excelent câine de turmă, paznic incoruptibil și un minunat câine de însoțire. Este o rasă
foarte veche, care s-a păstrat numai datorită păstorilor, fiind foarte folosit de cei din regiunea Sibiului
(mărgineni) sau Săcelele Brașovului.
Grație aspectului viguros, această rasă are mulți iubitori în România. Este considerat de unii singurul
câine care are șanse de a scăpa cu viață când atacă ursul. Câinii ciobănesc mioritic au un corp masiv, care
este acoperit în întregime cu o blană lungă și ciufulită, colorată în nuanțe deschise. Nasul lor este bine
dezvoltat, larg și negru. Urechile acestor câini nu sunt foarte mari, așezate mai degrabă în partea de sus,
triunghiulare, atârnând de fiecare parte a capului. Ochii lor sunt de mărime medie, puțin în formă ovală, de
culoarea chihlimbarului sau căprui-deschis. Gâtul câinilor este musculos și masiv, de lungime medie. Corpul
lor este rectangular, de lungime medie; spatele este solid, larg și musculos; pieptul acestor câini este larg,
moderat pronunțat. Umerii le sunt și ei largi. Coada este așezată sus. Blana acestor câini este lungă și
abundentă, acoperind întregul lor trup, inclusiv capul și picioarele. Standardul la mioritici: blana albă, cu
marcaje negre, alb sau gri.
Pe lângă multitudinea de rase de câini existente, câinele ciobănesc este unul dintre cei mai răspândiți câini din
lume. Câinii de serviciu, după cum le spune și numele, au fost creați pentru apărarea turmelor și a stânelor.
Folosiți din timpuri străvechi în păstorit, fiind foarte curajoși în apărarea turmelor de atacurile
animalelor sălbatice (urs, lup, râs), câinii românești ciobănești sunt tot mai apreciați în zilele noastre pe post
de câine de companie, fiind afectuoși cu copiii și echilibrați. Sunt buni la paza gospodăriei, perfect adaptați
climei țării noastre și foarte frumoși.
Iată cartea de vizită a celei mai cunoscute rase de ciobănesc din România, Ciobănescul Mioritic:
 origine: România
 grupa: ciobănești/pază
 greutate: 40–60 kg
 înălțime: 65–85 cm
 culori: alb, gălbui, cenușiu deschis
177
 dresaj: ușor de dresat
 blana: moale, aspect de lână, lungă, densă
 pui: 4–12
 media de vârstă: 12–14 ani
 alte nume: Ciobănesc Mioritic, Mioritic Românesc, Ciobănesc Mioritic Românesc
 standardizat: 2015
paznic: cel care păzește, strajă, gardian
incoruptibil: care nu poate fi corupt, integru, onest
chihlimbar: rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben)
moderat: potrivit, nu prea mare
pronunțat: accentuat, scos în evidență
rectangular: dreptunghiular
47. Asociați corespunzător termenii din coloane.

adaptați climei viață
câine de gospodăriei
din regiunea spune
a scăpa cu sălbatice
de culoarea însoțire
după cum le chihlimbarului
din timpuri Sibiului
atacurile animalelor străvechi
la paza țării
48. Identificați în textul „Ciobănescul Mioritic” trei adjective cu funcție de atribut adjectival și alte trei
adjective cu funcție de nume predicativ.
49. Prezentați Ciobănescul Mioritic pe baza datelor de mai sus.

50. Lucrați în echipe! Prezentați alte rase de câini.
178
51. Jocuri de rol. Tema: Câinele. Răspundeți la întrebări, folosind structurile: este sigur/ este adevărat/este
fals/este probabil/este posibil/este imposibil/este necesar/este bine/este rău/este important.
a. Consideri că primești de Crăciun un câine?
b. Îngrijești câinele vecinei?
c. Mergi la sfârșit de săptămână la plimbare cu câinele?
d. Hrănești câinii?
e. Sperii câinii, folosind petarde/pocnitori de Revelion?
f. Îi ajuți pe părinții tăi la îngrijirea câinelui?
g. Îți dorești un câine?
h. Duci câinele la medicul veterinar pentru vaccinare?
i. Consideri că ajuți la dresarea câinelui?
j. Alungi câinii vagabonzi?
k. Sunt câinii superiori pisicilor?
l. Ești tris/tristă pentru că nu ai un câine?
m. Consideri că toți câinii sunt animale de companie?
n. Ai citit cărți despre îngrijirea câinilor?
o. Consideri că trebuie legat câinele în lanț?
52. Lucrați în echipe! Discutați despre animalele

sălbatice din zona în care locuiți.
Un mic ajutor:
 Care este cel mai răspândit animal sălbatic?
 Pe care dintre animale trebuie să le protejăm?
 Cum putem ajuta animalele sălbatice?
 Cum ne protejăm de animalele sălbatice?
 De ce este importantă protecția animalelor?
 Altceva: ...
53. Joc pe grupe

Formați cât de multe cuvinte puteți cu literele L, E, S, C, U, N.
Reguli:
• Punctajul se calculează în felul următor: Fiecare literă
valorează un punct. De exemplu, dacă se formează trei
cuvinte din câte trei litere (9 puncte), un cuvânt din
patru litere (4 puncte) și unul din cinci litere (5 puncte),
elevii vor obține 18 puncte, în total.
179
1. Citiți textul!
Animale pe cale de dispariție în România
Peste 3000 de specii de animale din lume sunt în

pericol de dispariţie, la nivel mondial, precum urşii panda,
tigrii siberienii sau elefanţii asiaticii. România are, la rândul
ei, o serie de specii de animale pe cale de dispariţii.
Antilopa Saiga
După anii 1960, specialiştiii au mai semnalat doar
câteva exemplare izolate de antilopi saiga, în Moldova şi
Delta Dunării. Acestea mai trăiesc acum într-o mică rezervaţii
naturală în Lunca Prutului, din judeţul Botoşani.
Zimbrul
Probabil cea mai cunoscută specie pe cale de
dispariţie din România, zimbrul, este o specii de bizon şi
reprezintă cel mai masiv animal erbivor de pe uscat care
trăieşte în Europa. Ei au fost reintroduşii în România în
1958, când două exemplare au fost aduse din Polonia. În
prezent, zimbrii trăiesc în cinci locurii din ţară, cel mai
cunoscut fiind rezervaţia naturali de la Haţeg.
a. Peste 3000 de specii de animale din lume sunt în curs de apariţie. ...
b. În România există doar câteva exemplare izolate de antilope saiga. ...
c. Antilopele saiga trăiesc într-o mică rezervaţie naturală din judeţul Botoşani. ...
d. Zimbrul este o specie de bizon. ........
e. În prezent, zimbrii trăiesc în judeţul Botoşani. ...
C. Identificați cinci predicate din text.
D. Menționați cinci adjective din text.
E. Precizați cinci adverbe din text.
C. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare predicat;
D. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare adjectiv;
E. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare adverb)
180
2. Citiți textul.
Mierea
Mierea este magică. Pe lângă gustul ei a) ..., ea este cam
singurul aliment care nu se strică atunci când se află în stare
comestibilă. Ea a fost folosită şi cercetată pentru calităţile sale
b) ... din cele mai vechi timpuri, în special în ceea ce priveşte
tratamentul rănilor deschise. Herodot povestea cum
babilonienii îşi îngropau c) ... în miere, iar Alexandru cel Mare
se spune că ar fi fost îmbălsămat într-un sicriu plin cu miere.
Cea mai veche miere din lume a fost cea d) ... în urma excavaţiilor din Georgia şi datează de 5000 de ani.
Mierea este extrem de acidă. Are un pH între 3 şi 4,5, iar acest acid va ucide aproape orice
microorganism ce doreşte e) ... în miere. Mierea nu e bună pentru copiii sub un an. Sub 10 grade Celsius
cristalizarea încetineşte. Cât timp capacul este pus şi nu se adaugă apă, mierea nu se va strica.
A. Alegeți termenul potrivit pentru completarea textului.

a. delicat/delicios/deliciu;
b. medicale/medicii/medicinale;
c. morții/morcovii/morile;
d. acoperită/descoperită/tipărită;
e. să meargă/să citească/să crească.
B. Creați câte două contexte (diferite) pentru cuvintele descoperit și stricat.
C. Precizați cinci conjuncții din text.
D. Scrieți un dialog, de 14-16 replici, în care îi recomandați unui prieten bolnav/unei prietene bolnave
să se trateze cu miere.
(50 de puncte: A. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare termen corect;
B. 10 puncte: câte 2,5 puncte pentru fiecare context corect;
C. 10 puncte: câte 2 puncte pentru fiecare conjuncție;
D. 20 de puncte: 10 puncte pentru e-mail: integrarea cuvintelor în text;
10 puncte pentru corectitudinea gramaticală, stil, vocabular, ortografie, punctuație)
181
Recapitulare (II)
1. Discutați:
a. Care sunt avantajele cititului?
b. Ce importanță are copilăria în viața unui om?
c. De ce este important să recunoaștem și să dezvoltăm talentele sportive ale țării?
d. Ce obiecte vechi apreciați?
e. De ce este important să protejăm plantele și animalele pe cale de dispariție, dar nu numai pe acestea?
2. Descrieți:
a. un obiect dintr-o gospodărie țărănească;
b. un obiect vestimentar;
c. o rasă de câini;
d. un loc geografic interesant;
e. un sport;
f. un artist.
3. Prezentați:
a. un sportiv/o sportivă;
b. un inventator/o inventatoare;
c. o carte recent citită;
d. un personaj dintr-un text recent citit;
e. o persoană pe care o admirați;
f. un geniu.
4. Jocuri de rol
a. Vă întâlniți cu un prieten/o prietenă în fața unei statui/unui bust. Discutați despre statuie/bust.
b. Vă întâlniți cu un sculptor care vă invită în atelierul său. Discutați cu el despre operele sale.
c. Vă întâlniți cu un scriitor tânăr. Purtați cu el un dialog despre modul în care a reușit să se afirme.
5. Citiţi textul despre beneficiile cititului. A) Precizați adverbele din text. B) Identificați atributele
adjectivale din text. C) Identificați zece neologisme din text. D) Menționați cinci termeni științifici din text.
E) Precizați trei cuvinte împrumutate din limba engleză întâlnite în text.
Beneficiile cititului
Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de trei ore şi
jumătate pe săptămână au un risc cu 23% mai redus de a muri prematur, în comparaţie cu cei care nu fac
acest lucru, însă medicii îi atribuie şi mai multe beneficii pentru sănătatea mintală.
1) Reduce stresul
Stresul stă la baza a peste 60% dintre boli. Chiar dacă nu îl putem elimina în totalitate din vieţile
noastre, putem face anumite lucruri pentru a-l reduce, iar unul dintre acestea este cititul unei cărţi. Potrivit
unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, cititul poate reduce cu până la
68% nivelul stresului, fiind chiar mai eficient decât ascultatul muzicii preferate sau plimbările în parc.
182
2) Previne declinul cognitiv
Potrivit mai multor cercetări, cititul poate încetini sau chiar preveni declinul cognitiv, având inclusiv
capacitatea de a opri din evoluţie boli severe, precum maladia Alzheimer. Un studiu din 2013, realizat de
cercetătorii de la Universitatea din Chicago, a scos la iveală că cititul şi alte activităţi care stimulează funcţiile
mintale (şah, cuvinte încrucişate, integrame etc.) pot încetini evoluţia demenţei.
3) Te ajută să socializezi mai bine
Unii oameni văd în citit o metodă excelentă de a evada din cotidian, însă cercetările recente arată că
acest obicei poate avea un impact pozitiv în relaţiile cu celelalte persoane.
4) Îmbunătăţeşte calitatea somnului
Dacă ai probleme cu somnul, ai face bine să laşi deoparte smartphone-ul şi să citeşti câteva pagini din
cartea preferată. Conform celor mai recente studii, lumina emisă de ecranele telefoanelor poate duce la un
somn mai agitat, din cauza producţiei insuficiente de melatonină, hormonul care îi semnalează creierului că
este vremea să te odihneşti. În schimb, un ritual relaxant, precum cititul unei cărţi înainte de a merge la
culcare, te ajută să dormi mai bine şi mai mult.
5) Te face mai inteligent
„Cu cât citeşti mai mult, cu atât mai multe lucruri vei şti.
Cu cât înveţi mai mult, cu atât mai multe locuri vei vizita”,
spunea Dr. Seuss. Se pare că cercetătorii îi dau dreptate
acestuia, deoarece studiile au arătat că cititul nu numai că ajută
la îmbunătăţirea vocabularului, dar contribuie şi la creşterea
IQ-ului şi a gradului de inteligenţă.
IQ: coeficient de inteligență (intelligence quotient)
6. Completați enunțurile, alegând termenii potriviți.

a. Persoanele care citesc mai mult de trei ore şi jumătate pe săptămână au un ... cu 23% mai redus de
a muri prematur. (pisc/disc/risc)
b. Cititul poate ... cu până la 68% nivelul stresului. (reduce/aduce/conduce)
c. Cititul unei cărţi înainte de a merge la culcare te ajută să ... mai bine şi mai mult.
(adormi/dormitezi/dormi)
d. Studiile au arătat că cititul ajută la ... vocabularului. (îmbătrânirea/ îmbunătăţirea/ înmulțirea)
e. Lumina emisă de ecranele telefoanelor poate duce la un somn mai ... . (atent/ager/agitat)
7. Alegeți răspunsul corect.

A. Ce fel de beneficii are cititul, în primul rând?
 de sănătate mortală/de sănătate mintală/de sănătate natală
B. Ce poate încetini sau preveni cititul?
 declinul cognitiv/declinul constructiv/declinul colectiv
C. Ce fel de boală poate cititul opri din evoluţie?
 melodia Alzheimer/metafora Alzheimer/maladia Alzheimer
D. Când este important cititul unei cărţi?
 înainte de a merge la școală/după ce ne-am culcat/înainte să ne culcăm
E. La ce ajută cititul?
 la creşterea IQ-ului/la scăderea IQ-ului/la cercetarea IQ-ului
183
8. Completați fragmentul cu termenii potriviți.
Stresul stă la baza a peste 60% dintre ... . Chiar dacă
nu îl putem elimina în totalitate din vieţile ... , putem face
anumite lucruri pentru a-l reduce, iar unul dintre acestea
este cititul ... cărţi. Potrivit unui studiu al cercetătorilor de
la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, cititul ...
reduce cu până la 68% nivelul stresului, fiind chiar mai
eficient ... ascultatul muzicii preferate sau plimbările în
parc.
9. Completați structurile cu prepoziția potrivită.

a. a opri ... evoluţie;
b. a scoate ... iveală;
c. în relaţiile … celelalte persoane;
d. ... cauza producţiei insuficiente de melatonină;
e. a ajuta … îmbunătăţirea vocabularului;
f. a contribui ... creşterea IQ-ului.
10. Completați tabelul cu formele adjectivelor la gradele de comparație indicate.

superlativ
comparativ de comparativ de comparativ de superlativ
pozitiv relativ de
superioritate egalitate inferioritate absolut
superioritate
sever
eficient
11. Alcătuiți enunțuri cu termenii: beneficiu, cercetător, impact, creier.
12. Rezumați, în scris, textul „Beneficiile cititului”.
13. Identificaţi subiectele și predicatele din următorul fragment:

Fugeau săniile cu nuntaşii pe gheaţa Bistriţei. Bărbaţii împuşcau cu pistoalele asupra brazilor, ca să
sperie şi s-alunge mai degrabă iarna. (din: www.globusz.com/ebooks/Baltagul/00000019.htm)
14. Citiți știrea. A) Precizați atributele substantivale din text. B) Menționați formele de participiu ale
verbelor din text. C) Indicați pronumele relative din text. D) Precizați felul complementelor circumstanțiale
subliniate din text.
Muzeul apelor minerale
Un muzeu al apelor minerale a fost inaugurat, sâmbătă, în staţiunea harghiteană Borsec, cunoscută
pentru izvoarele sale tămăduitoare. În cadrul proiectului, finanţat în comun de primărie şi fabrica de
îmbuteliere a apelor minerale din localitate, a fost amenajat un spaţiu special, unde este prezentată istoria
zonei, care se întrepătrunde cu cea a exploatării apei minerale.
184
Turiştii, dar şi localnicii, au posibilitatea să vadă peste 100 de obiecte şi fotografii, de
la etichete de pe sticlele de apă minerală până la recipientele în care se transporta apa, în
urmă cu 200 de ani. Cel mai vechi exponat din Muzeul apelor minerale de la Borsec este o
sticlă care a fost folosită pentru păstrarea apei minerale, la sfârşitul anilor 1800.

a. Despre ce fel de muzeu este vorba?
b. Unde se află muzeul?
c. Cine a finanțat realizarea muzeului?
d. Ce pot vedea turiștii în acest muzeu?
e. Care este cel mai vechi exponat al muzeului?
16.Scrieți o știre despre un alt muzeu.
17.Scrieţi un dialog, de 16-20 replici, cu titlul „La librărie” în care să includeţi şi următoarele cuvinte:
volum, vânzătoare, valoare, vis, vreme.
18.Redactați mesaje de invitare a unor prieteni/prietene, de câte 30-40 de cuvinte, la următoarele

evenimente: prezentare de carte, întâlnire cu un scriitor/un pictor/un om de știință, ieșire la un picnic,
vizionare a unui film la cinematograf, vizionare a unui spectacol, tabără de vară etc.
185
Test recapitulativ
Alegeți varianta corectă.

1. Bunica era înaltă, avea păr alb și creț și ... .
a. ochiul căprui; b. ochi căpruii; c. ochi căprui; d. ochii căpruii.
2. Grigore Pişculescu, cunoscut azi în literatură ... Gala Galaction, a avut un destin special.
a. drept; b. drepți; c. drepte; d. dreaptă.
3. Ştefan Luchian pleacă la München, unde studiază două semestre şi execută ... după operele lui
Correggio şi Rembrandt.
a. copiii; b. copil; c. copile; d. copii.
4. Ca teolog, părintele Galaction a publicat un număr impresionant ... articole religioase.
a. de; b. cu; c. la; d. pentru.
5. În 1905, singurul cumpărător ... tablou al lui Luchian a fost pictorul Grigorescu.
a. al unei; b. al unui; c. al unuia; d. al uneia.
6. Nu știi care sunt ramurile ... și care sunt ale altuia.
a. unui; b. uneia; c. unuia; d. unii.
7. Tânăra a crescut ..., iar acum primește felicitările și onorurile dascălilor.
a. într-o orfelinat; b. între orfelinat; c. între orfelinate; d. într-un orfelinat
8. Carmen Sylva se numeşte prima companie de producţie românească ... de studio.
a. procesoare; b. posesoare; c. profesoare; d. posesive.
9. Se spune că familia ... dată, iar prietenii ți-i alegi.
a. ți-e; b. ție; c. ți-i; d. ții.
10. În limba română, substantivul are ... cazuri.
a. patru; b. trei; c. cinci; d. două.
11. Ştefan Szönyi s-a născut la Banloc (judeţul Timiş), în Imperiul ... .
a. austro-Ungar; b. Austro-Ungar; c. Austro-ungar; d. austro-ungar.
12. Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă ..., starea şi existenţa.
a. activitatea; b. actorii; c. acţiunea; d. acţiona.
13. Era un cuptor de făcut pâine, pe lângă care se ... dormi.
a. putut; b. pot; c. putând; d. putea.
14. Zâmbesc și hoinăresc prin … (Lucian Blaga)
a. dintre; b. între; c. printre; d. prin.
15. Biserica Sfântul Bartolomeu din Brașov datează din secolul ... .
a. al XIII-lea; b. ale XIII-lea; c. al XII-lea; d. a XIII-lea.
16. Ştefan Szönyi se ducea printre cerşetorii din Timişoara pentru ... .
a. a-i mortaliza; b. a le imortaliza; c. a-i imortalizeze; d. a-i imortaliza.
17. Pictura de pe pereţii bisericii impresionează prin motivele ... şi gotice.
a. romantice; b. românești; c. romane; d. romanice
18. ... este un mijloc prin care se susține sau se demonstrează un punct de vedere privitor la o anumită
temă.
a. argumentul; b. argumentarea; c. argumentele; d. argumenta.
19. În 1980 s-a ajuns la o producţie ... de 32 de filme de lung metraj.
a. acord; b. racord; c. record; d. decor.
186
20. Mimi ... arunca geanta pe umăr şi pornea zilnic la atac, în Manhattan.
a. îşi; b. îți; c. îi; d. îmi.
21. Folosirea ... ca a doua limbă este întâlnită între minoritățile etnice din România și Republica Moldova.
a. românei; b. românii; c. române; d. română.
22. Primele documente românești erau toate scrise cu ajutorul alfabetului ... .
a. chirilic; b. chiril; c. chirilice; d. chirilic.
23. Octavian Goga a tradus, încă de tânăr, texte din limba ... în limba română.
a. maghiar; b. maghiare; c. maghiare; d. maghiară.
24. A lucrat la un salon de cosmetică, în Soho, pe post ... .
a. de recepţioner; b. pe recepţioneră; c. de recepţionistă; d. de recepţioneră.
25. Livezile ... cu flori albe.
a. se împodobeau; b. s-au împodobeau; c. s-a împodobeau; d. se împodobea
26. Pintea ... din somn și a pornit imediat spre Baia Mare..
a. s-a trezită; b. s-a trezit; c. sa trezit; d. se trezit.
27. E mai bine ... bolnav decât închis. (Endre Ady)
a. fii; b. să fi; c. să fii; d. să fiii.
28. După 1947, „Deşteaptă-te, române!” ... .
a. au fost interzis; b. a fost interzise; c. a fost interzisă; d. a fost interzis.
29. Castelul de la Ciucea ... în urma revoluţiei şi a furturilor făcute de cei din sat.
a. a fost deprimat; b. a fost demascat; c. a fost depistat; d. a fost devastat.
30. Potrivit legendelor, Pintea reuşeşte ... de fiecare dată urmăritorilor.
a. să scadă; b. să scape; c. să scoată; d. să cadă.
31. ... în luntrea mică,/Îngânaţi de glas de ape,/ (Mihai Eminescu)
a. să sărim; b. să sărăm; c. să sărem; d. să săram.
32. Eul liric este marcat în text prin pronume şi verbe la ... .
a. persoana I; b. gerunziu; c. persoana a III-a; d. infinitiv
33. ... limbii române literare actuale participă la tendința generală de internaționalizare.
a. gramatica; b. ortografia; c. lexicul; d. textul.
34. Nadia Comăneci și-a petrecut următorii ani ... linii vestimentare pentru gimnastică.
a. prosperând; b. procurând; c. promovând; d. promițând.
35. Conectorii pragmatici au capacitatea de a stabili ... între două acte de vorbire.
a. contexte; b. conexiuni; c. convorbiri; d. conjugări.
36. Simion putea sosi dintr-o clipă ... .
a. întruna; b. într-altele; c. într-altul; d. într-alta.
37. Mănăstirea Dealu a fost reparată ... Constantin Brâncoveanu.
a. în timpul lui; b. în timpul; c. în timpul îi; d. la timpul lui.
38. Întâmplările sunt când hazlii, ... dramatice.
a. cum; b. unde; c. când; d. cât.
39. Noi, româncele, ne antrenam de două ori mai mult ... toate celelalte. (Nadia Comăneci)
a. decât; b. deloc; c. ca; d. de cât.
40. Articolul demonstrativ însoțește un ... sau un numeral.
a. adverb; b. atribut; c. arhaism; d. adjectiv.
41. ... au început să poarte tricoul și în afara meciurilor.
a. profesorii; b. studenții; c. preșcolarii; d. antrenorii.
42. După mai multe zile de luptă foarte grea, turcii s-au retras în timpul ... .
a. astronomiei; b. ascultării; c. astăzi; d. asediului.
43. Finalul textului trebuie să fie ..., pentru a crea surpriză.
a. neasigurat; b. neadaptat; c. neaşteptat; d. neadevărat.
187
44. Ladislau Bölöni a jucat 108 meciuri în echipa națională ... a marcat 25 de goluri.
a. din care; b. peste care; c. pentru care; d. în care.
45. Bolyai a fost un poliglot desăvârșit, ... nouă limbi, inclusiv chineza.
a. discuta; b. întreba; c. vorbea; d. povestea.
46. Aplicaţia dlmgLSR ... și promovată în zece școli speciale din nouă judeţe.
a. a fost testată; b. a fost textată; c. a fost contextuată; d. a fost terminată.
47. Mașina de scris ar trebui ... cu ulei.
a. curățat și unsă; b. csurățată și unsă; c. curățate și unsă; d. curățată și unse.
48. Stresul stă la baza ... peste 60% dintre boli.
a. al; b. a; c. ai; d. ale.
49. Câinii românești ciobănești sunt tot mai apreciați în zilele noastre pe post de câine de ... .
a. campanie; b. companie; c. companii; d. campanii.
50. În acest an școlar mi-am îmbogățit ... cunoștințele de limba și literatură română.
a. semnificând; b. semnificație; c. semnifică; d. semnificativ.
Total: 100 de puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect
188
Tabelul 1. Părţile de propoziţie
(sistematizare)
Principale
SUBIECT PREDICAT
cine? ce? ce se spune despre subiect?
 subiect exprimat: Elevul învaţă bine.  predicat verbal (p.v): Eleva învaţă bine.
 subiect neexprimat: Îl cunoşti? (tu)  predicat nominal (p.n): Eleva este silitoare.
secundare
ATRIBUT (A.) COMPLEMENT (C.)
care? ce fel de? al, a, ai, ale cui? câţi? C.D.: pe cine? ce?;
cât? câtă? câți? câte? C.I.: despre cine? despre ce? cu cine? cu ce? de la cine? de la ce?
pentru cine? pentru ce? la cine? la ce? cui? etc.;
Elevul silitor are note bune. C.C.L.: unde? de unde? până unde? încotro?; C.C.T.: când? de
Are un caiet de matematică. când? până când?;
Mi-a plăcut rezolvarea conform regulilor. C.C.M.: cum? cât?
Lupta împotriva fumatului trebuie C.C.Cz.: din ce cauză? din ce pricină?
continuată. C.C.S.: cu ce scop?, în ce scop?
Caietul elevei este ordonat.  complement direct (C.D.)
Oraşul Brașov este locul copilăriei Îl cunosc pe acest copil. Pe mine mă cheamă Anna. Am cumpărat
părinților mei. ciocolată. Am un caiet de exerciţii. Are de terminat compunerea.
Pâinea de ieri nu mai este proaspătă.  complement indirect (C.I.)
Dorinţa de a învăţa a fost puternică. Au discutat despre voi.
Ascultam sunetul tic-tac al ceasului. Am călătorit cu metroul.
Darurile de la el au fost cele mai scumpe. A primit o mașină de la părinţi.
Camera lui este ordonată. S-a gândit la bunica sa.
Le-a spus celor doi gândurile sale.
S-a plictisit de a învăța toată duminica.
Nu ştiu cui să mă adresez.
I-a dăruit mamei un buchet de flori.
Aceleia i-am dat caietul.
 complement circumstanţial de loc (C.C.L.)
El se duce în cameră.
Avionul va zbura deasupra orașului.
Aici este casa noastră.
 complement circumstanţial de timp (C.C.T.)
Concursul se va desfăşura poimâine.
Au venit înaintea lui.
Citind, a adormit.
 complement circumstanţial de mod (C.C.M.)
Vino mai repede! A plecat zâmbind.
A lucrat fără stres.
 Complement circumstanţial de cauză (C.C.Cz.)
Din cauza ploii, a întârziat de la şcoală.
 Complementul circumstanţial de scop (C.C.S.)
S-a dus după caiet.
189
Tabelul 2. Tipuri de discursuri
(sistematizare)
Discursul liric Discursul dramatic Discursul narativ

 Lirismul se identifică  Opera dramatică este  Genul epic cuprinde totalitatea
cu poezia, fiind scrisă cu scopul de a fi creaţiilor în proză sau în versuri în care
supusă unor mijloace pusă în scenă. modul predominant de expunere o
formale cum sunt  Întâmplările se reprezintă naraţiunea.
versul, strofa, ritmul desfăşoară în faţa  Într-o narațiune există povestitor,
sau rima. cititorului/spectatorului. personaje și acțiune. Faptele și
 De obicei, discursul  Modul de expunere întâmplările se povestesc într-o
liric este la persoana I, specific este dialogul, succesiune logică de momente.
dar este folosită și prin care personajele  Alături de naraţiune apar, ca moduri de
persoana a II-a. comunică idei, expunere, descrierea, dialogul şi
 Opera lirică poate fi sentimente, concepţii. Se monologul.
cultă (are autor folosește adeseori și  Ideile şi sentimentele sunt exprimate în
cunoscut sau are monologul. mod indirect.
originalitate) sau  Textul literar este însoţit  Elementele discursului narativ sunt:
populară (are caracter de indicaţii scenice, – Incipitul este secvenţa introductivă a
anonim, colectiv, notate între paranteze, textului narativ: prezentarea indicilor
oral). care aduc precizări legate de timp şi de spaţiu, a unor personaje,
 Specii literare care de loc, timp, atmosferă comentariul preliminar al naratorului.
aparţin genului liric sau stări sufleteşti. – Finalul este sfârşitul textului narativ,
(popular şi cult):  Structural, operele care aduce rezolvarea conflictului (final
pastelul, imnul, oda, dramatice sunt împărţite închis) sau nu (final deschis).
psalmul, elegia, în acte şi scene: actele – Secvenţa narativă este unitatea
meditaţia, doina, reprezintă diviziuni care elementară a discursului narativ care
haiku etc. structurează subiectul, conţine relatarea unei singure
 Operei lirice în versuri reprezentând o etapă a întâmplări.
îi sunt specifice desfăşurării acţiunii. – Episodul este acţiunea secundară
elementele de  Speciile literare ale dintr-o operă narativă, având un rol
versificaţie (măsură, genului dramatic sunt: relativ independent.
ritm, rimă etc.). comedia, drama, – Înlănţuirea este procedeul de legare a
 Sentimentele, tragicomedia, vodevilul, secvenţelor într-o operă epică,
gândurile, ideile şi melodrama, tragedia. constând în dispunerea cronologică a
impresiile autorului întâmplărilor.
sunt exprimate în – Alternanţa este procedeul prin care
mod direct. sunt prezentate alternativ două
întâmplări/povestiri, procedeu
evidenţiat prin formulări precum: în
acest timp, în acelaşi timp, pe când etc.
Procedeul presupune trecerea de la un
plan al naraţiunii la altul, având ca efect
complicarea naraţiunii.
190
Bibliografie
1. http://scoalaprahovei.ro/calcul-lingvistic-in-limbajul-politic-romanesc-actual/
2. http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/16.p.87-90_90_90.pdf
3. http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2011_2_6.pdf
4. http://www.diacronia.ro
5. https://dexonline.ro/
6. https://gramaticalimbiiromane.ro
7. https://translate.google.com/
8. https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/pastila-de-limba-calchierea-din-engleza-si-
posesivul-fortat-793650
9. https://www.goodreads.com/author/show/4939353.Oliviu_Craznic/blog/tag/alternanta-timpurilor
10. https://www.google.com/
11. https://www.morfologia.ro/
12. https://www.wortwolken.com/
191
Cheia exercițiilor și testelor
Unitatea de învăţare nr. 1: Prietenia

Ex. 35: AER, AMAR, AMICAL, ANI, ARE, ARTA, ARTĂ, ARTE, CAM, CAMARAD, CER, CHILIE, ILIE, CIAN,
DATĂ, DĂRUI, ELEVA, ERA, EVA, ELE, EVENIMENT, GARA, GARAJ, GER, GREU, HEI, IDEE, IELE, INDEX,
INTERVIU, JAR, JUR, JURNAL, LAT, LEVA, LUMINI, MAC, MAMUT, MINE, MINI, MONAH, MONAHI,
MUTE, NAVĂ, PĂTA, PETE, POSTURI, PREOT, RAGE, RAI, RAMA, RUJ, TAC, TEI, TERAPEUT, TRAGE, TRECI,
TUR, URNA, VEI, VINOVAT, VREAU, ZIAR;
Test:
1: A) împrietenit, mea, spună, voia, atâția, trecută, urâte, colegi, displăceau, râdem; B) a) f., b) a., c)
f., d) f., e) a.;
3: a) cu, atenție, în, contacte, b) posta, personale, c) poze, prin, d) merge, persoană;
4: a) se spune: diateza reflexivă, s-a ales: diateza reflexivă, a văzut: diateza activă, a luat: diateza activă,
cunoaște: diateza activă;
5: a fi, a informa, a elucida, a stabili, a construi;
6: să fi avut, să fi văzut, să fi decurs, să (ne) fi văzut, să se fi legat; aș fi fost, aș fi văzut, ar fi decurs, (ne-)
am fi văzut, s-ar fi legat;
Unitatea de învăţare nr. 2: Vremuri

Ex. 40:
a. Î N A L T
b. U M B R A
c. L I M P E D E
d. P Ă D U R E
e. M I E R E
f. C A I E R
g. S T A F I D E
h. P U Ț I N
i. L U N G
Test:
1. A) ani, veche, vizitată, arată, susţin, înconjurată, trupelor, armatei, distrugă, registre; B) a) f., b) f.,
c) a., d) a., e) a.;
3: infinitiv: a avea, a crede, a trece, a zâmbi, a hoinări; participiu: avut, crezut, trecut, zâmbit,
hoinărit;
4: haltă: nominativ, lupta: acuzativ, a eroinei: genitiv, regizorului: genitiv, atenția: acuzativ, publicului:
genitiv, de imagini-șablon: acuzativ, către o categorie: acuzativ, de eroine: acuzativ, din zona: acuzativ;
5: un ulcior: complement direct, de la Zâna Florilor: complement indirect, într-o câmpie: complement
circumstanțial de loc, merii: complement direct, cu laptele: complement indirect, merii: subiect, rod:
complement direct, florile: subiect, pe obrajii: complement circumstanțial de loc, în buruiană:
complement circumstanțial de loc;
192
Unitatea de învăţare nr. 3: Universul artei
Ex. 44.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 E C H I PA P N
2 X A AN U L A
3 P R I N C I P I I
4 O R G E M A
5 Z O O A R N O
6 I M I T A T T
7 Ț I N E E L E V
8 I I S E E E
9 E S T A T U I I
Test:
1: A. numele, legendă, directorul, personalitate, tatăl, mediul, înnăscut, ieşită, studiile, perioada; B. a)
f.; b) a.; c) a.; d) f.; e) a.;
3: a sa: acuzativ, atribut adjectival; el: nominativ, subiect; ei: genitiv, atribut pronominal genitival;
orișicare: acuzativ, atribut adjectival; cu dânsul: acuzativ, complement indirect; ceva: acuzativ,
complement direct; această: acuzativ, atribut adjectival; ne: dativ: complement indirect; a ta: acuzativ,
atribut adjectival; pentru mine: acuzativ, complement indirect;
4: a se plimba, plimbându-se, să se plimbe; a ajunge, ajungând, să ajungă; a zice, zicând, să zică; a face,
făcând, să facă; a răspunde, răspunzând, să răspundă;
Unitatea de învăţare nr. 4: Pintea

Test:
1: A. decedat, romanțată, maghiar, trimis, judecat, condamnat, grațiat, glorificate, considerat,
asemănător; B. a) f., b) a., c) a., d) a., e) f.;
2: Ad, Ba, Cb, Dc, Eb;
3: A. a) sate, b) voios, c) sunetul, d) juca, e) gluma; B: sate: late, date, frate, spate, ...; zării: mării, stării,
gării, dării, ...; horă: noră, oră, soră, floră, ...; nouă: ouă, plouă, două, vouă, ..., poate: scoate, coate,
roate, gloate;
4: a) astăzi, documentar, bine, astăzi, bine; b) al județului, familiei, regelui, ale orașului, lui Iancu de
Hunedoara, ale educației etc.;
5: a) neologismele, b) grade, c) adverbiale, d) silabelor, e) versuri;
6: mai bătrânește, la fel de bătrânește, mai puțin bătrânește, cel mai bătrânește, foarte bătrânește;
mai departe, la fel de departe, mai puțin departe, cel mai departe, foarte departe;
Unitatea de învăţare nr. 5: Limbi și vorbitori

Ex. 24: la, dintre, pentru, din, cu, împotriva, într-, pe, la, de la, după, între, în, de;
Ex. 41: ANI, BABE, BAL, BULGAR, CINĂ, GERMANĂ, GERMANIA, GREI, HAINA, HEPATIC, IAR, IAU, ICRE,
IMAGINE, IMAGINEA, IMITE, LABA, LIMBĂ, LIMITE, MAGHIARĂ, MANIA, MATERNĂ, MATERNE,
MORAR, PLÂNGE, POET, POR, PORȚIE, RAI, RAR, RARĂ, RAS, RASE, RATĂ, RĂI, REGI, REGRET, REN,
ROMÂNIA, RUSĂ, SAR, SÂRBĂ, STEA, TARI,TĂTARI,TIC,TIR,TURCUL,ȚARĂ,ȚIE, ULIU, UMBRE, URC,
VAMĂ, VARĂ, VORBI;
Test:
1: A. perioada, ianuarie, strânsă, cumpere, văduva, oficială, viața, piese, vechi, petrecuți; B. a. a., b. a.,
c. f., d. f., e. a.;
193
2: a) și b) al doilea: numeral cardinal, 60 000: numeral cardinal, cinci: numeral cardinal, trei: numeral
cardinal, 1862: numeral cardinal, două: numeral cardinal, şapte: numeral cardinal, primei: numeral
ordinal, ordinal, ordinal; c) din, de pe, în, în, sub, la, în;
3: (răspunsuri posibile) a) vii/mergi/pleci, b) fel, c) organizată, d) fost, e) tocmai, f)
planului/excursiei/programului, g) convins, h) oră, i) informez/conving/întreb, j) pe;
4: A. a) lângă, b) încet, c) vin, d) gura, e) cum; B) a) prezent, b) cratima face legătura dintre cuvintele
„apa în”, înlocuind vocala „î” din „prepoziția în”; c) Unde ...?, d) „undele de mor”; e) mor/lor,
lac/desfac, destramă/cheamă;
5: a) Vergissmeinnicht, b) sunflower, c) location, d) Blitzkrieg, e) keyboard;
Recapitulare (I)
12: a) (răspunsuri posibile) neologisme: aplicație, mimico-gestual, deficienţe, a testa, a promova, a
utiliza; calcuri: aplicație, tablete; b) gratuit, miercuri, gratuit, din jur, eficient; c) oricine, fiecare, d)
infinitiv- (a) fi, a discuta, a înţelege;
13: mamă!, tată!, bunico! bunicule!, frate!, prietene!, colegule! vecino! Ștefane! Daniele!
14: a. N., b. G., c. A, d. A., e. N., f. G., g. D., h. A, A.;
15: în toamna: C.C.T., la München: C.C.L., semestre-C.C.T., la Muzeul: C.C.L., în ţară: C.C.L., în 1890:
C.C.T.;
16: a) competiție: C.D., un camion: C.D., bolovani: C.D., muşchiuloşii: S., competiţiei: A., power lift:
C.D., câştigătorul: S.; b) s-a încheiat, au tras, au ridicat, au cărat, a fost câștigat, s-ar fi așteptat, s-au
luptat, erau osteniți, este primul, mă bucur, am ieșit învingător, fac, m-am antrenat, a declarat;
17: atributele substantivale genitiviale: pasului, haiduc, al răscoalei; atribute adjectivale:
spectaculoase, vestitului, maramureşean, marcată, roşie, numită;
18: primele ‒ numeral (ordinal), pe ‒ prepoziție, românesc ‒ adjectiv, au loc ‒ locuțiune verbală,
abia ‒ adverb (de timp), 1911-numeral (cardinal), României-substantiv (propriu), însemna ‒ verb,
un ‒ articol (nehotărât);
19: a. 1, b. 3, c. 2, d. 2, e. 3;
Unitatea de învăţare nr. 6: Departe

Ex. 19: că, şi, că, şi, să, că, iar, şi, să, dar;
Ex. 47:
a. b. c. d. e. f. g. h. i j. k. l.
B S P
U C B C L M
C A A A R S I V O
Ă R U L I A A A B
T T P D E I L N P I
Ă I L I I R T O T O L
R E C E P Ț I O N E R Ă
I R A M Ă I N R A
E L N I Ă Ș
Test:
1: A. considerat, foamea, adolescenţi, dragoste, iubirile, tânără, succes, cântat, veşnice, prezentate; B.
a. f., b. a., c. a., d. f., e. a.; C. de, de, cu, la, ca, de, în, cu, în, pentru, în, dintre, de, ca, cu, de, după, la,
de la, după, de la, în, de, din, de la, către; D. fiindcă, şi, şi, iar, să, să, şi; E. mai, mai, mai, mult, mai,
doar; F. inovator, imitaţia, verticale, inaugurarea, fascinant, expoziția, fulminant etc.;
2: a. spiritele, b. în scenă, c. trecutul, d. piesa, e. rolul;
194
Unitatea de învăţare nr. 7: Bucuria lecturii
Test:
1: A. puţinele, dintr-o, franciscanii, studiile, şcolii, al, orgi, manuală, tipărirea, cultă; B. a. a., b. f., c. a.,
d. a., e. f.; C. în, la, din, în, la, la, la, în, de, de la, în, peste, pentru, de, din;
2: (răspunsuri posibile) a. uriaș, colosal, b. entuziast, pasionat, c. a obține, d. a reveni, e. perioadă, eră;
3: a aproba, b. a tipări, c. a construi, d. a repara, e. a jura;
4: a. compunere, b. derivare, c. derivare, d. derivare, e. derivare;
5: a) a fost descoperită, a fost publicată, poate, a îndreptat, este considerată, au descoperit, a stârnit,
stârneşte, a fost interpretată și reinterpretată, este interpretată și reinterpretată, sunt inscripţionate;
b) 1846, prima, 1852, o mie, primele, două, 2013;
6: a) că, când, pentru că, care, ce, dar, și, pe care, să, fiindcă, dar, dar, că, deoarece, că;
Unitatea de învăţare nr. 8: Oameni și fapte

Ex. 62:
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 U R E C H E L E
2 N A I O L T U L
3 T M A T E M A
4 U I M I C I N
5 O R N A I A N
6 P A I R P N E U
7 E M E R I T A M
8 R O I C R E Z I
9 A M A M I C A L
Test:
1: A. boierule, geamăt, răstimp, fântână, deodată, zdrobeşti, fraţi, desluşeam, omoare, înjunghie; B. a.
f., b. f., c. a., d. a., e. a; C. dialogat; (variante posibile) 1. - Acu văd, boierule, că ţi-a fost puţintel dor
de-o biată fată... – Ea a spus că acum vede că boierului i-a fost puțin dor de ea, o biată fată. 2. - Ş-
acuma au să vie? – El/ea a întrebat dacă vor veni acum. D. puţintel, mai degrabă, îngrijat, deodată,
lămurit, acuma, ieri dimineaţă, altfel, asară, acuma, acuma, acuma, drag, de-acuma înainte, răcit,
repede, repede; E. acu, zvârle-mă, îi, acuma, mânile, a trimes, samă, să(-ţi) ieie, acuma, asară, nimica;
2: A) diversitatea, fosile, ani, capră, pavilion; B) stalagmite existente, cantitatea impresionantă, capră
neagră, pavilion compus, muzeu speologic, obiecte artizanale, obiecte specifice;
Unitatea de învăţare nr. 9: Sportul

Ex. 49:
a. b. c. d. e. f. g. h. i. j.
M N N L P T
I A S C A N I R Â
N D I O T O N A N
G I M N A S T I C Ă
E A P C L O A I T R
A L U L I Ă
U R C
S Ă
195
Test:
1: A. echipă, să, dezvoltă, dovadă, sportivi, câștige, piardă, armonioasă, mișcare, prelungit; B. a. f., b.
a., c. f., d. f., e. a.; C. practicând, fiind, dorind, învățând, punând; D. (răspunsuri posibile): mici, fragede,
benefice, principale, armonioasă, fizic, prelungit; E. fotbalul, jucătorii, copiii, calități, responsabilitatea,
fotbalul;
2: vătaf, grăi, pandur, temniță, negustor, gălbior;
3: metodă, cauciucul, -l, dimensiunile, pe care, piele, mingea, o minge, copiii etc.;
5: poezii: substantiv, complement direct; colegei: substantiv, complement indirect; românești:
adjectiv, atribut adjectival; poeziile: substantiv, subiect; frumoase: adjectiv, nume predicativ;
Unitatea de învăţare nr. 10: Amintiri

Test:
1: A. siberieni, asiatici, dispariţie, specialiştii, antilope, rezervaţie, specie, reintroduşi, locuri, naturală;
B. a. f., b. a., c. a., d. a., e. f.; C. sunt în pericol, are, au semnalat, trăiesc, este o specie, au fost
reintroduşi, au fost aduse, trăiesc; D. mondial, siberieni, asiatici, izolate, mică, naturală, cea mai
cunoscută, masiv, erbivor, cel mai cunoscut, naturală; E. precum, mai, doar, mai, acum, probabil, mai,
mai;
2. A) a) delicios, b) medicinale, c) morţii, d) descoperită, e) să crească; B) (răspunsuri posibile)
descoperit: 1. A fost descoperită o nouă planetă. 2. A dormit descoperită toată noaptea./ stricat:
1. S-a stricat ceasul bunicului. 2. Nu poate mânca peștele stricat. C) şi, iar, că, şi, iar, şi.
Recapitulare (II)
5: A) mai, mult, mai, prematur, nu, mai, chiar, precum, mai, bine, bine, deoparte, mai, precum, mai,
bine, mai, mult, mai, inteligent, mai, mult, mai, mai, mult, mai, nu, numai, și; B) trei, mai redus, acest,
mai multe, mintală, noastre, anumite, preferate, cognitiv, cognitiv, severe, realizat, alte, mintale,
încrucișate, unii, excelentă, recente, acest, pozitiv, celelalte, câteva, preferată, mai recente, emisă, mai
agitat, insuficiente, relaxant, mai multe, multe; C) (răspunsuri posibile): prematur, a atribui, a elimina,
totalitate, preferat, capacitate, a stimula, a evada, recent, agitat etc.; D) (răspunsuri posibile) demenţă,
maladie, cognitiv, maladie, demenţă, melatonină, hormon; E) stres, smartphone, IQ;
6: a. risc, b. reduce, c. dormi, d. îmbunătățirea, e. agitat;
7: A. de sănătate mintală, B. declinul cognitiv, C. maladia Alzheimer, D. înainte să ne culcăm, E. la
creşterea IQ-ului;
8: boli, noastre, unei, poate, decât;
9: a) din, b) la, c) cu, d) din, e) la, f) la;
10: mai sever, la fel de sever, mai puțin sever, cel mai sever, foarte sever; mai eficient, la fel de
eficient, mai puțin eficient, cel mai eficient, foarte eficient;
13: subiectele: săniile, bărbații; predicatele: fugeau, împușcau, să sperie, să alunge;
14. A) al apelor, Borsec, de îmbuteliere, a apelor, din localitate, zonei, a exploatării, apei, de obiecte,
(de) fotografii, de pe sticlele, de apă, de ani, apelor, de la Borsec, apei, anilor; B) inaugurat, cunoscută,
finanţat, amenajat, prezentată, folosită; C) care, în care; D) sâmbătă: C.C.T., în staţiunea: C.C.L., în urmă
cu: C.C.T., la sfârşitul: C.C.T.;
Test recapitulativ
1c, 2a, 3d, 4a, 5b, 6c, 7d, 8b, 9a, 10c, 11b, 12c, 13d, 14a, 15a, 16d, 17d, 18b, 19c, 20a, 21a, 22a, 23d,
24d, 25a, 26b, 27c, 28d, 29d, 30b, 31a, 32a, 33c, 34c, 35b, 36d, 37a, 38c, 39a, 40d, 41b, 42d, 43c, 44c,
45c, 46a, 47b, 48b, 49b, 50d.
196
Programa școlară poate fi accesată la adresa: http//programe.ise.ro

8C Manual

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8C Manual

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației și Cercetării

Acest manual este aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei și Cercetării

116.111 - numărul de telefon de asistență pentru copii

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ S.A. Comenzi pentru această lucrare se primesc:

Redactor: Valentina Jercea

Referent universitar: Brozbă Gabriela-Anidora

Apasă pe pentru a vedea un film

Apasă pe pentru a mări o imagine

Apasă pe pentru a rezolva exerciții

1. Receptarea textului oral în diverse situații de comunicare

2. Producerea textului oral în diverse situații de comunicare

3. Receptarea textului scris de diverse tipuri

4. Redactarea textului scris de diverse tipuri

1. Observați imaginile. Descrieți, pe scurt, ce înfățișează fiecare imagine.

Sfânta Scriptură Chișinău Mănăstirea Agapia

2. Priviți norul de cuvinte de alături și faceți presupuneri în legătură

3. Ascultați textul „Gala Galaction” de două ori. Rezolvați

Tudor Arghezi Colegiul Național „Sfântul Sava”, București

5. Identificați perechile de sinonime.

6. Identificați perechile de antonime.

7. Completați fragmentul cu termenii potriviți din paranteză.

8. Finalizați enunțurile, având în vedere informațiile din textul „Gala Galaction”.

12. Lucrați în echipe! Discutați maximele de mai sus.

13. Discutați despre proverbele de mai sus.

Gala Galaction Mănăstirea Cernica

14. Discutați despre citatele din „Jurnal” de Gala Galaction.

Carmen Firan: „Eu sunt rezultatul prieteniilor mele.”

17. Completați termenii cu literele potrivite.

18. Precizați forma următoarelor verbe pentru modul infinitiv.

19. Recitiți interviul cu scriitoarea Carmen Firan. Alegeți termenul corect.

20. Răspundeți la întrebări.

22. Gândește-te la trei prieteni/prietene.

23. Discutați despre prieteniile de pe site-urile de socializare.

27. Observați următorul „Catalog” (pag. 16). Răspundeți la întrebări.

Ø: diametru, g: gram, mm: milimetru

1 BAN, 2005 – 2017 1 BAN, 2018 –2019

5 BANI, 2005 – 2017 10 BANI, 2018 – 2019

5 BANI, 2018 –2019 50 BANI, 2005 – 2017

10 BANI, 2005 – 2017 50 BANI, 2018 - 2019

Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă

verbul verb auxiliar verb predicativ

b. verbe copulative (intră în alcătuirea predicatului

moduri nepersonale moduri personale

29. Completaţi tabelul cu verbele subliniate din text, după model.

30. Identificați verbele din următoarele enunţuri şi completaţi tabelul:

forma verbală conjugarea modul timpul persoana numărul

31. Precizați sensul locuţiunilor verbale.

34. Joc în grupe

A. Identificați greșelile din text( 10 greșeli). Corectați-vă reciproc.

2. Scrie-i profesorului de limba și literatura română un e-mail, de

3. Completaţi enunțurile, folosind cuvintele din paranteze.

5. Precizați forma de infinitiv a verbelor

6. Completaţi tabelul de mai jos cu formele indicate.

forma la modul conjunctiv, timpul forma la modul condițional-

(20 de puncte: câte 2 puncte pentru fiecare formă verbală corectă)

(Total: 100 de puncte)

3. Ascultați textul „Bunica”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea,

5. Identificați perechile de sinonime.

6. Identificați perechile de antonime.

7. Completați enunțurile cu termenii potriviți din paranteze.

8. Asociați substantivele cu adjectivele potrivite.

9. Recitiți textul. Alegeți varianta corectă.

11. Răspundeți la întrebări.