Simulare februarie

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

Citeşte următorul text:
Pe lângă un copac mare În sumă de ani mulțime,
Un dovleac, din întâmplare D-ai fi crescut voinicește,
Primăvara răsărise Precum și vrejul meu crește,
Și pe dânsul să suise, Mai, mai ajungeai la stele,
Care într-atât crescuse, După părerile mele.”
Încât vârfu-i întrecuse, Iar copacul cel cu minte
În lung și-n lat să-ntinsese, I-a răspuns aste cuvinte:
Ramurile-i cuprinsese, — „Ei, te lauzi tu acuma,
Și pretutindeni umpluse Că încă n-ai văzut bruma,
De dovleci care făcuse. Dar când va da și zăpadă,
Deci cu această istețime Atuncea ești jos grămadă!”
Văzându-se la înălțime, Văzându-te la înălțime,
Începu să se mândrească Gândește la viitoare
Și zicând să se fălească: Și la cele-ntâmplătoare.
— „Vezi, eu numa-ntr-o vară Nu te înălța cu firea
Cât crescui și tot cresc iară, Pân’ nu încerci nenorocirea.
Și tu copac din vechime,
(Anton Pann, Copacul și dovleacul)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: să se fălească,
nenorocirea. 4
puncte
2. Menţionează rolul virgulei în secvenţa: Ei, te lauzi tu acuma... 4
puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Și la cele-ntâmplătoare./ Nu te
înălța cu firea/Pân’ nu încerci nenorocirea. 4 puncte
4. Precizează numărul de litere și numărul de sunete pentru fiecare dintre cuvintele: dovleci și
nenorocirea. 4
puncte
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4
puncte
6. Prezintă, într-un enunţ, motivul pentru care copacul afirmă: „Ei! te lauzi tu acuma,/Că încă n-ai
văzut bruma,/Dar când va da și zăpadă,/Atuncea ești jos grămadă!”
4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la specia
literară fabulă a textului dat. 16
puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale fabulei;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
– să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

SUBIECTUL al II-lea (36 de

puncte)
 Ziua 21 a lui Făurar. Ninsoarea se potolise, iar Radu Brâncuși împreună cu câțiva apropiați
de-ai casei au plecat la Registratura Stării Civile de unde au scos certificatul de naștere al ultimului
membru al familiei. Au declarat că micuțul se născuse ”alaltăieri”, au semnat și au plecat degrabă la
casele lor. Așa avea să rămână: pe 19 februarie 1876 s-a născut în satul Hobița, comuna Peștișani,
județul Gorj, Constantin Brâncuși.
Costache a venit pe lume ca al șaselea copil al familiei Brâncuși, din neamul Bejuicanilor.
Tatăl său, Radu, se ocupa mai mult cu lucrul pământului – moștenise șapte hectare de teren și, în
plus, administra un domeniu al mănăstirii Tismana. A cunoscut-o pe Maria când era văduv și avea în
grijă trei copii, dar pentru fata de diacon nu a contat acest lucru. Avea 24 de ani când a născut
primul băiețel, fratele mai mare al lui Constantin. Casa era plină cu băieți, iar Radu aștepta ca cel
de-al șaselea copil să fie fată – atunci n-a fost să fie. În 1885, la 52 de ani, tatăl lui Constantin moare,
lăsându-i pe cei șapte copii orfani de tată – șapte, căci Maria era însărcinată cu mezina familiei,
Frusina.
Cu toate că muica lui l-a visat îmbrăcat în hainele preoției, viața i-a deschis lui Constantin
încă de mic drumuri aspre, pe care nu avea cum să le evite. La șapte ani e trimis cu oile, la stână,
unde stătea cât era vara de mare – de la Paște până la Sânmedru nu mai dădea pe la școală, ci-l
găseai în vârf de munte. Acolo, în cei patru ani de ciobănit, a cunoscut minunile naturii și a început să
privească lemnul și piatra ca elemente de neînlocuit în viața lui. Acolo a aflat, din poveștile
ciobanilor bătrâni, povestea pasărei măiestre cu ouăle de aur. Și tot acolo a găsit imensitatea cerului,
pe care nici munții nu o puteau ajunge. Deși era foarte mic, Costache avea să-și aducă aminte de anii
ciobănitului toată viața.(...)
Costache abia ce împlinise nouă ani când dorința de a pleca i se înfiripă în minte. Vrăjit de
poveștile fratelui său mai mare, Vasile, care era negustor, Brâncuși se hotărî că e momentul să plece
de acasă. Așa se face că, după ce își încărcă secăteul (denumirea oltenească a traistei) cu de-ale
gurii, Costache plecă la Târgu Jiu. Ajuns la podul de peste Jiu, în fața lui i se deschise o lume nouă,
colorată și gălăgioasă – târgul. Însă cum Costache plecă de acasă pentru a face un ban cinstit, lăsă
mirajul iarmarocului în urmă și se opri la destinația pe care și-o propusese. Tot hoinărind pe străzile
Târgu Jiului, Costache rămase cu ochii țintuiți la vitrina unei boiangerii. Intră cu îndrăzneală și
întrebă dacă au nevoie de ajutor. Stăpânul vopsitoriei îl acceptă pe micul ucenic, mai ales că auzise
prin împrejurimi de numele Brâncușilor. Și așa, iată cum prima slujbă a lui Constantin Brâncuși a
fost de boiangiu
(De la Costache boiangiu la Constantin Brâncuși. Dorul călător în Historia special, nr.24)
boiangiu = vopsitor de textile
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– cum ajunge Constantin Brâncuși să fie fascinat de pietre și lemn;
– în ce oraș devine boiangiu. 4
puncte
2. Scrie titlul articolului din care a fost extras fragmentul şi numele publicației . 4 puncte
3. Menţionează diateza şi timpul verbelor subliniate în textul dat. 4
puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate, menţionând partea de vorbire prin care se
exprimă: Ajuns la podul de peste Jiu, în fața lui i se deschise o lume nouă, colorată și gălăgioasă –
târgul. 4
puncte
5. Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare, precizând felul acestora: Brâncuși se hotărî
că e momentul să plece de acasă. 4
puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată
atributivă, introdusă prin adverbul relativ când.
4 puncte

B. Redactează o compunere de 150 – 300 de cuvinte, în care să descrii un peisaj rural surprins
primăvara.
12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să descrii peisajul, folosind un limbaj figurat;
– să precizezi două elemente ale cadrului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat tipului de compunere cerut;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 14 puncte pentru
redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.;
aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).