Rolul literaturii în

perioada pasoptistă
,

Ioniță Miruna
Stănescu Evelina
Cavus Denis
 Introducere în perioada pașoptistă
❖ Din punct de vedere cronologic, epoca pașoptistă se situează între anii 1830 și
1860, fiind legată de Revoluția de la 1848, de ieșirea Țărilor Române de sub
dominația otomană, de începutul unei energizării economice și al dobândirii
libertăților politice.

❖ Epoca pașoptistă înseamnă, înainte de toate, epoca începutului literaturii

noastre moderne, conceptul de literatură incluzând acum noi valențe:
transmiterea emoțiilor estetice, trezirea sentimentului național și educația
morală. Cultura trecutului, predominant feudală și întârziată în raport cu
Europa Occidentală, este regândită în totalitate, din perspectiva modernizării.
 „Oamenii
începutului de
drum”
❖ Educați în Apus sau influențați de ideile Apusului, vorbind și scriind
franțuzește, aceștia sunt promotorii renașterii naționale. Foarte tineri și plini de
elan, pașoptiștii încearcă, pentru prima oară la noi, o sincronizare cu Europa
Occidentală, chiar dacă la început ea a fost una mai mult mimetrică.
❖ Exponenți ai unei epoci de pionierat, sunt grăbiți să ardă etapele care nu
fuseseră parcurse de literatura noastră, desfășurate succesiv în literaturile
occidentale, și să răspundă tuturor cerințelor timpului, fiind deopotrivă scriitori,
istorici și oameni politici.
❖ Înclinația lor este una comuna: toți sunt romantici, iar Parisul devine pentru o
jumătate de veac polul intelectualității românești. Teme, motive sau concepte
literare cultivate în Franța ajung rapid la modă și în Principate.
 REPREZENTANȚI

M. Kogălniceanu I. H. Rădulescu C. Negruzzi V. Alecsandri

 CURENTE LITERARE SPECIFICE
❖ Chiar dacă romantismul este curentul literar dominant, în paralel cu el
se manifestă(cu ecouri mai estompate) tendințe clasice, pre romantice
și realiste.
❖ Din graba „recuperării” și din dorința sincronizării, literatura
pașoptistă amestecă încontinuu „vârstele” literare. Astfel,
romantismul, marele adversar al clasicismului, ajunge să coexiste cu
acesta.
 Romantismul

❖ Romantismul pătrunde în literatura română după 1830, cu oarecare

întârziere, prelungindu-şi însă influenţa până la Mihai Eminescu şi chiar mai
târziu, în secolul XX, ca o stare de spirit ce nu dispare niciodată.
❖ Romantismul, în ţara noastră, este stimulatorul luptei pentru eliberare şi al
deșteptării conştiinţei naţionale. Literatura romantică din perioada paşoptistă
nu se pierde în zugrăvirea zbuciumului şi a căutărilor intime, ea este o
literatură angajată, pusă în slujba idealului naţional.
❖ Romantismul românesc este o reacţie la imobilismul şi schematismul
clasicist, presupunând o eliberare a minții de “închisoarea vieţii”.
Ideologia
literară:
articole programatice și de
doctrină
 Curierul românesc
❖ Cel dintâi care a schițat un program teoretic având ca scop modernizarea
literaturii române a fost Ion Heliade-Rădulescu.
❖ Marea influenţă pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii s-a exercitat
mai ales prin articolele teoretice publicate în ziarul „Curierul românesc”,
începând cu anul 1829, prin care îndemna în primul rând la scris şi mai
puțin la spirit critic.
❖ Este faza entuziastă şi oarecum „ naivă " a romantismului pașoptist, când
distincția între opera originală şi prelucrarea unui model străin aproape că
nu se făcea.
❖ Datorită Însă atmosferei create de îndemnurile lui Heliade Rădulescu, a
fost posibil debutul, între 1830 şi 1840, a unei întregi generații, din care s-
au remarcat Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu,
Cezar Bolliac.
 Dacia literară
❖ A apărut în perioada pasoptista, în anul 1840, la Iași, sub
redacția lui Mihail Kogălniceanu, și a reprezentat un nou
început pentru literatura română.
❖ Revista își propune să publice scrieri originale, din oricare
parte a provinciilor românești, pentru a fi un repertoriu
general al literaturii românești.

❖ Mihail Kogălniceanu, mentor al perioadei pașoptiste,

publică în primul număr al revistei un articol program numit
„Introductie”, considerat manifestul literar al romantismului
românesc.
 Combaterea imitației scriitorilor
1 străini și a traducerilor mediocre

Îngrijorat de sărăcia literaturii române, ale cărei opere se

puteau număra pe degete, Ion Heliade-Rădulescu lansează
un apel către tinerii scriitori: “Scrieți, băieți, orice, numai
scrieți!”.
Interpretând îndemnul din punct de vedere cantitativ, multe
publicații ale epocii au încurajat o literatură mediocră,
adesea imitată după creații siropoase occidentale.
 Crearea unei literaturi de specific
2 național
În loc să îi imite pe scriitorii străini, românii ar putea compune lucrări
autohtone, inspirate din istorie, folclor și natură.
Astfel, această triplă recomandare se va găsi în scrierile pașoptiștilor:
folclorul(„Poezii poporale ale românilor”; ”Balade” ; „Doine și lăcrimioare”
de V. Alecsandri ; „Zburătorul” de I. H. Rădulescu) natura(„O plimbare la
munți” ; „Balta Albă” ; „Pasteluri” de Vasile Alecsandri ; „Memorial de
călătorie” de Grigore Alexandrescu) istoria(„Alexandru Lăpușneanu” de
Costache Negruzzi; „Dan, căpitan de plai” ; „Dumbrava Roșie” ; „Despot-
Vodă” de V. Alecsandri.
3 Lupta pentru unitatea limbii
”Ţelul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o
limbă și o literatură comună pentru toţi”
susține Mihail Kogălniceanu.
Eforturile Școlii Ardelene de unificare a limbii sunt
continuate de pașoptiști, care încearca sa formuleze normele
limbii literare, respingând exagerările latiniste și pledând
pentru introducerea alfabetului latin.
4 Dezvoltarea spiritului critic

Sperând ca prin impunerea acestor reguli să creeze un sistem

de valori pentru publicul român, Mihail Kogălniceanu
introduce și conceptul de critică obiectivă, subliniind că
analiza critică se va face numai asupra operei:
“Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar
nu persoana." -Mihail Kogălniceanu
 Propășirea
❖ Propășirea este o revistă săptămânală de cultură, apărută la Iași
între 9 ianuarie și 29 octombrie 1944.
❖ Continua ideile revistei „Dacia Literara” pe plan literar și
cultural, venind în sprijinul atitudinii revoluționare a epocii.
❖ În articolul-program se sublinia ideea unei reviste care trebuie să
se ocupe mai puțin de treburile politice și mai mult de
„adevăratele materiale și intelectuale a românilor”, care să
limiteze, precum „Dacia literară”, mania traducerilor.
❖ Se specifica faptul că în revistă vor fi promovate numai
„compuneri originale românești”, științifice și îndeosebi literare.
 Proza în perioada pașoptistă
1. Cea mai frapantă trăsătură a prozei în epoca pașoptistă este caracterul memorialistic,
lipsa invenției pure, a ficțiunii. Aflată la început de drum, proza românească pune, înainte
de orice, faptul trăit, am putea vorbi chiar de o anumită pornire, comuna tuturor
prozatorilor epocii, de a respinge invenția.
Tudor Vianu spunea: “primul nostru realism este memorialistic” dar observația se poate
extinde la proza pașoptistă în ansamblul ei.
2. A doua trăsătură globală a prozei pașoptiste o constituie importanța pe care continuă
să o aibă retorismul, moștenirea oratoricală a perioadei clasice și a culturii din secolele
precedente. Proza largă, în care scriitorul caută să provoace efecte retorice, a înflorit mai
cu seamă în Muntenia și în Transilvaia.
 Costache Negruzzi
❖ Costache Negruzzi a fost un om politic și scriitor român din
perioada pașoptistă.
❖ Nuvela „Alexandru Lăpuşneanul” de Costache Negruzzi este
prima nuvela istorică din literatura română.
❖ Publicată în perioada paşoptistă, în primul număr al „Daciei
literare”(1840 ), nuvela ilustrează două dintre cele patru idei
formulate de Mihail Kogălniceanu, în articolul-program intitulat
„Introductie”:
- promovarea unei literaturi originale;
- inspirația din istoria națională
❖ Sursa de inspiratie principala este „Letopiseţul Ţării Moldovei” de
Grigore Ureche, capitolul „Când au omorât Alexandru Vodă 47 de
boiari”
 Alexandru Lăpușneanu
❖ Capitolul 1 -“Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu…”- Alexandru
Lapusneanu se întoarce cu oaste otomana, recuperandu-si tronul după
ce a fost trădat de boieri

❖ Capitolul 2 -“Ai să dai sama, doamna!”- Pentru a se răzbuna pe

boierii acesta îi omoare la prima plangere. Soția lui, Ruxandra îi cere
sa opreasca baia de sange din cauza fricii

❖ Capitolul 3 -“Capul lui Motoc vrem…”- aici este prezentată

uciderea celor 47 de boieri

❖ Capitolul 4 -“De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu…”-Domnitorul

moare otrăvit de soția lui,punând capăt tiraniei sale
 Poezia în perioada pașoptistă
❖ Trăsături
- melancolia adâncă, organică, învăluie versurile tuturor poeților
- se cultivă meditația pe teme romantice(ruine, morminte, nestatornicia soartei), evocarea
trecutului glorios, descrierile de natură
- se face apel la folclor
- scade numărul versurilor enigmatice, lipsite de lirism
- eul poetic se adresează direct, folosind retorica sentimentelor
- speciile clasice(epistola, satira, fabula) coexistă cu cele romantice (meditația, elegia)

❖ Atmosfera poeziei „noi” este prezentă într-o serie de creații precum cele ale lui Grigore
Alexandrescu(Anul 1840, Meditație, Umbra lui Mircea. La Cozia), Ion Heliade
Rădulescu(Zburătorul), Vasile Alecsandri(Doine), Dimitrie Bolintineanu(Legende
istorice).
 Vasile Alecsandri

❖ Vasile Alecsandri a fost un poet, folclorist, om politic și academician

român, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în
România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a
lungul întregului secol al XIX-lea.
❖ Vasile Alecsandri reprezintă un model pentru mentalitatea scriitorului
paşoptist. Opera sa se află la întretăierea romantismului cu
clasicismul, expresie a încercării de recuperare, într-un timp relativ
scurt, a diferențelor dintre literatura română şi cea occidentală.
❖ Deşi sunt publicate mai târziu , pastelurile reflectă o trăsătură a
literaturii paşoptiste, coexistenţa curentelor literare (clasicism,
romantism), şi o temă specific acestei perioade: tema naturii.
 Concluzie

❖ Momentul paşoptist a fost prima explozie a ideii de

libertate a culturii române. O afirmare memorabilă,
revoluţionară şi profund creatoare.
❖ Literatura paşoptistă aduce pe scena culturală o
frenetică deschidere spre arta scrisului, urmată de o
integrare şi asumare, fără precedent a românilor. Pentru
conştiinţa spirituală românească reprezintă o iniţiativă şi
o experienţă unică, de mari proporţii. O adevărată
"premieră absolută".
BIBLIOGRAFIE

https://www.slideshare.net/vladbodareu/rolul-lit
eraturii-in-perioada-pasoptista-41924087

https://prezi.com/p/hw37zxhzajh4/rolul-literatur
ii-in-perioada-pasoptista/

https://www.slideshare.net/rusuis/rolul-literaturi
i-in-perioada-pasoptista-48146303?next_slidesh
ow=48146303

Manual Limba și literutura română clasa a11a

Vă mulțumim!