Sunteți pe pagina 1din 3

Alexandru Lapuneanul

Demonstratie nuvela istorica de Costache Negruzzi

Romantismul paoptist marcheaz nsi naterea literaturii premoderne, ceea ce presupune formarea genurilor literare,evoluia limbii literare i integrarea n sincronia manifestrilor artistice europene. Etapele literaturii paoptiste sunt:prima etap,ntre iluminism i paoptism, a fost delimitat ntre anii 1820-1840.Manifestrile intelectuale ale acestei etape sunt determinate de emergena ideii naionale.Creaia literar capt tonul grav al ceasurilor de cumpan i manisfest o incontestabil dorin de a lrgi hotarele inspiraiei, apropiindu-se de istorie si natur.Reprezentani :Ion Heliade Rdulescu, Gheorghe Bariiu; Gheorghe Asachi; Cezar Boliac; Grigore Alexandrescu. A doua etap a literaturii paoptiste,romantismul naional(1840-1860), aceast perioada ilustreaz cel mai bine toate caracteristicile paoptismului.Rolul esenial n crearea unor principii literare unitare i revine revistei Dacia literara, care apare la Iai n anul 1840, condus fiind de M.Kogalniceanu n Introducie cu claritatea i pregnana expresiv ce-i erau proprii, este promovarea specificului naional in literatur.Dac Ion Heliade Rdulescu ndemna n egal msura traducerile ct i creaia original Scrii ct vei putea i cum vei putea!, M.Kogalniceanu pune capt ambiguitii criteriilor, el afirma c originalitatea naionala este nsuirea cea mai preioas a unei literaturi i condamn violent nmulirea imitaiilor i a traducerilor, deoarece s-a facut la noi o manie primejdioas, pentru c omoara n noi duhul naional. Un alt punct dezvoltat logic din cel anterior adreseaz scriitorilor apelul de a se inspira din realitatea naionala :Istoria noastr are destule fapte eroice,frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre destul de pitoreti i poetice pentru ca s putem gasi i la noi sujeturi fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naii.. Un alt punct al Daciei literare cuprinde i dezideratul unitii culturale a naiunii, redactorii se angajeaz s militeze pentru ca romnii s aib o limba i o literatura pentru toi. n final se pune problema legitimittii spiritului critic : Critica noastr va fi neprtinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana.. Programul Daciei literare nu folosete cuvntul romantic, dar prin istorism, prin descoperirea folclorului, prin specificul naional, prin recomandarea insistent a originalittii se nscrie clar n hotarele romantismului.Reprezentani : M.Koglniceanu,A.Russo,C.Negruzzi,V.Alecsandri,D. Bolintineanu. Epigonismul paoptist i tranziia spre perioada marilor clasici (1860-1870).Reprezentani:Bogdan P.Hasdeu,Alexandru Odobescu cu Pseudokinegeticos, este o faz de tranziie ce mbin vechiul cu noul, pregtindu-se terenul pentru perioada marilor clasici. Nuvela provine din fr. Nouvelle i din italienescul novella,noutate i apoi nuvel,este o specie a genului epic, o naraiune cu un singur fir epic fabulativ,urmrind un conflict unic si concentrat,personajele nu foarte numeroase sunt caracterizate in funcie de contribuia lor la inchegarea aciunii. Cantitativ nuvela se plaseaz intre povestire i roman. Nuvela se deosebete de povestire prin urmtoarele:daca povestirea are un caracter subiectiv prin nsi situaia de transmitor a povestitorului, n nuvel tendina este spre obiectivare;nuvela isi construiete personajul cu mai mult atenie dect povestirea.n nuvel sunt prezente datele biografice,mediul ambiant i motivarea reaciilor psihologice.In raport cu realitatea,povestirea pornete de la date ndeprtate ale realului, n timp ce nuvela pstreaz o legtura strns cu evenimentele reale, ceea ce i confer o mai mare verosimilitate. Nuvela se deosebete de roman prin:romanul este o form sintetic, pe cnd nuvela este o form narativ,fundamental si original;n roman se creeaz centre de interes paralele, pe cnd n nuvel totul tinde spre o concluzie. n funcie de curentul literar avem mai multe tipuri de nuvele:nuvela psihologica(Moara cu noroc de Ioan Slavici;n vreme de rzboi de I.L.Caragiale);nuvela fantastica(La ignci de

I.L.Caragiale;Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu) i nuvela istoric (Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi). Nuvela istoric are ca trstur fundamental veridicitatea faptelor prezentate,majoritatea fiind atestate de documentele vremii evocate;scriitorul are ca izvor de inspiraie cronici,letopisee,documente de epoc,mrturii pe marginea crora intervine ns cu amnunte fictive,d de multe ori un alt curs evenimentelor,creeaz noi personaje, conflicte,relaii astel nct s nvluie faptul istoric nud ntr-o atmosfer credibil si autentic.Culoarea local si de epoc este conturat n primul rnd prin limbajul arhaic,dar si prin descrierea unor obiceiuri, a vestimentaiei,a obiectelor.n literatura romn acest tip de nuvel a fost consacrat de Costache Negruzzi prin nuvela Alexandru Lpuneanul. Nuvela Alexandru Lpuneanul a fost publicat n anul 1840,n primul numr al revistei Dacia literar condus de Mihail Kogalniceanu. Structura i compoziia nuvelei este fiind organizat n 4 capitole,fiecare purtnd un moto semnificativ pentru coninutul acestuia:IDac voi nu m vrei,eu v vreu-cuvintele apartin lui Lpuneanul,ca rspuns la ndemnul de a renuna la tronul Moldovei,adresat lui de ctre boierii venii sl ntmpine;IIAi s dai sam,doamn!-este replica vduvei unui boier ucis de Lpuneanul,ameninare adresat doamnei Ruxanda,soia domnitorului;IIICapul lui Mooc vrem!-sunt cuvintele mulimii de rani,venii la Curtea domneasc s se plng de asuprirea boierilor,de srcie,de foamete,de viaa lor devenit insuportabil;IVDe m voi scula,pre muli am s popesc i eu-sunt cuvintele lui Alexandru Lpuneanul,aflat pe patul de suferin,ca o ameninare mpotriva celor care-l clugriser. Alexandru Lpuneanul,izgonit dupa prima domnie,se rentoarce cu armata de mercenari turci si intr in ara Moldovei.Un grup si anume Mooc,Stroici,Spancioc si Veveri,l ateapt si l roag s fac drum ntors,pentru c ara nu l vrea. Lpuneanul, ns le rspunde c el i vrea si asta este de ajuns. Instalat pe tron,domnitorul se rzbuna pe cei care i consider vinovai de eecul lui din timpul primei domnii:le confisc averile, iar pe unii ii ucide. Soia sa,Ruxanda,este oprit ntr-o zi de o jupaneas creia Lpuneanul i ucisese soul i i luase moia.Aceasta o roag pe domnia sa intervin pe lng voievod,s pun capat crimelor si o avertizeaz ca o s rspund pentru faptele soului su.Demersul Ruxandei pe lng Lpuneanul pare s aib succes.Lpuneanul i spune c va nceta s mai ucid si i va da un leac de fric. Merge la biseric i n faa ntregii obti boiereti,cere mpcare,invitndu-i la un osp domnesc.Stroici si Spancioc,intuind c este vorba despre un complot,fug peste grani.Lpuneanul organizeaz ntlnirea cu mult fast,dar nainte de a se aeza la mas,boierii sunt ucii de mercenarii domneti.Apoi capetele lor sunt aezate ntr-o piramid,dup rang.ntre timp,sub ferestrele domneti se adun srcimea oraului,revoltat din cauza vieii grele pe care o duce.Derutat,mulimea cere dreptate i pentru c cineva vehiculeaz numele vornicului Mooc,ei doresc capul acestuia. Lpunenaul se mbolnvete de friguri i se retrage n cetatea Hotin.Btrn i cu mintea rtcit,Lpuneanul vrea s fie clugrit dup obiceiul pmntesc pentru ca Dumnezeu s i ierte pcatele.Dar cnd se trezete i se vede clugrit cere s i se aduc fiul pentru a-l ucide,considerndu-l vinovat de complot.Sftuit de boierii fugari (Stroici i Spancioc) i de mitropolit,doamna Ruxanda l otrvete pe Lpuneanul. Relaia autor-narator-personaj:autorul Costache Negruzzi este o instan extradiegetic,emitor de gradul I care se adreseaz lectorului complet i subordoneaz toate instanele textului.Naratorul enun n timpul discursului la pers.aIII-a dintr-o perspectiv obiectiv si auctorial,adresndu-se lectorului abstract.Personajul este o instan introdiegeticce enun n timpul istoriei ca emitor si receptor de gradul al III-lea, un actor pe o scen imaginar,astfel avem mai multe tipologii de personaje: Alexandru Lpuneanul-pers.principal,eponim,rotund,dinamic,antagonist;domnia Ruxanda-pers. secundar,plat,static;Mooc,Stroici,Veveri si Spancioc-pers. episodice,plate,statice;Cei 47 de boieri i norodul-pers colective;Mitropolitul Teofan-personaj episodic,plat,static;si Stefan Toma . personaj absent,prezent doar prin evocare. Tema nuvelei este inspirat din realitatea istoric i are n centru un personaj construit pe baza antitezei romantice. Cronotopul nuvelei este bine determinat,Moldova 1564 cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lpuneanul. Pentru nuvela A.L Costache Negruzzi se inspir din Letopiseul rii Moldovei de Grigore Ureche, o anumit fidelitate fa de acest text fiind uor de ilustrat.

Conflictul este opozitie,o stare de tensiune ce are loc intre doua personaje,doua mentalitati,doua principii sau in interiorul aceluiasi personaj. Conflictul principal este bine determinat intre A.L si boierii si este completat de conflicte secundare.Intre A.L si doamna Ruxanda are loc un conflict secundar,exterior,explicit si direct. Intre doamna Ruxanda si vaduva care ii adreseaza acea imprecatie retorica(cu rol de anatemablestem) se desfasoara un conflict secundar exterior,direct si explicit. ntre A.L si sine exista un condlict secundar,interior, indirect i implicit. Din punct de vedere al conflictului,firul narativ este ascendent de la clima pana la deznodamant cnd se soluioneaz izbucnirea conflictului din intrig. Tehnica narativa dominanta este antiteza completata de paralelism,pauza descriptiva si pasajul rezumativ. Pauza descriptiva apare in nuvela istorica atunci cand naratorul se opreste inaintea conflictului secundar si portretizarea personajelor:-A.L si domana Ruxanda, dar si la inceputul fiecarui episod cand sunt realizate descrieri spatiale si temporare. Pasajul rezumativ apare la inceputul fiecarui cap,astfel naratorul aducand informatii lectorului abstract despre evenimentele domniei lui Tomsa in cap.I,iar in celelalte rezuma evenimentele din episoadele anterioare. Paralelismul se observa atat la nivelul structurii intre cele 4 cap si cele 4 motouri,intre discurs si istorie dar si la nivelul evolutiei pers principal prin relevarea statutului acestuia de persoana,domn si calugar. Antiteza atat ca tehnica narativa cat si ca fig de stil este o dominanta a romantismului,in nuvela ea observandu-se prin caracterul contradictoriu al personajului principal. Ca orice pasoptist,C.Negruzii se lasa influentat deopotriva de clasicism si de romantism.Nuvela prezinta o interferenta si o simbioza de curente literare,de aceea o putem considera drept produsul unui amestec.Elementele dominante sunt cele romantice si se manifesta prin :preferinta unui erou exceptional in situatii exceptionale si pentru imprejurari spectaculoase in care sa evolueze acesta;inspiratia din istoria nationala; atitudinea subiectiva a naratorului; folosirea predominanta a antitezei ca tehnica narativa si figuri de stil. Elementele clasicismului:nunitatea de continut epic;echilibrul perfect al compozitiei (structura celor 4 capitole,mottou,simetria incipit-final,circularitatea);comentariile moralizatoare de pe pozitii epiciste. Se intrevede o doza mica de realism ce reiese din intentia naratorului de a reproduce credibil chipul si mentalitatile unei epoci prin documentarea din instografia nostra veche. Din cele demonstrate reiese c Alexandru Lpuneanul de Costache Negruzzi este o nuvel istoric.