C.

Negruzzi- Alexandru Lăpuşneanul

Alexandru Lăpuşneanu, izgonit după prima domnie, se reîntoarce cu armată de mercenari turci şi intră în Ţara Moldovei.

Un grup şi anume Moţoc, Stroici, Spancioc şi Veveriţă, îl aşteaptă şi îl roagă să facă drum întors, pentru că ţara nu îl vrea. Lăpuşneanu, însă le
răspunde că el îi vrea şi asta este de ajuns.

Instalat pe tron, domnitorul se răzbună pe cei pe care îi consideră vinovaţi de eşecul lui din timpul primei domnii: le confiscă averile, îi ucide, comite
numeroase atrocităţi.
:
Soţia sa, Ruxandra, este oprită într-o zi de o jupăneasă căreia Lăpuşneanu îi ucisese soţul şi îi luase moşia. Aceasta o roagă pe domniţă să intervină pe
langă voievod, să pună capăt crimelor şi o avertizează că o să raspundă pentru faptele soţului său. Demersul Ruxandrei pe lângă Lăpuşneanu pare să
aibă success. Lăpuşneanu îi spune că va înceta să mai ucidă şi că îi va da un leac de frică.
Merge la biserică şi în faţa întregii obşti boiereşti, cere împăcare, invitându-i la un ospăţ domnesc. Stroici şi Spancioc, intuind că este vorba despre un
complot, fug peste graniţă. Lăpuşneanul organizează întâlnirea cu mult fast, dar înainte de a se aşeza la masă, boierii sunt ucişi de mercenari domneşti.
Apoi capetele lor sunt aşezate într-o piramidă, după rang. Între timp, sub ferestrele domneşti se adună sărăcimea oraşului, revoltată din cauza vieţii
grele pe care o duce. Derutată mulţimea cere dreptate şi, pentru că cineva vehiculează numele vornicului Moţoc, ei doresc capul acestuia.

Lăpuşneanul se îmbolnăveşte de friguri şi se retrage în cetatea Hotin. Bătrân şi cu mintea rătăcită, Lăpuşneanul vrea să fie călugarit după obiceiul
pământesc pentru ca Dumnezeu să îi ierte păcatele. Dar când se trezeşte şi se vede călugărit cere să I se aducă fiul pentru a-l ucide, considerându-l
vinovat de complot. Sfătuită pe boierii fugari (Stroici şi Spancioc) şi de mitropolit, Ruxandra îl otrăveşte pe Lăpuşneanul.

Costache NEGRUZZI Alexandru Lapusneanul

Costache Negruzzi (1808-l868), prozator, poet si dramaturg. Se naste la Trifestii-Vechi, judetul Iasi, intr-o familie de randul micii boierimi. Invata, cu
profesori particulari, greaca si franceza. Deprinde slovele romanesti de unul singur, dupa cartea lui Petru Maior, Istoria pentru inceputul romanilor in
Dachia, episod marturisit in scrierea sa Cum am invatat romaneste.

In 1821, datorita tulburarilor produse de miscarea eterista, se refugiaza impreuna cu familia in Bsarabia, la Chisinau. Aici il intalneste pe Aleksandr
Puskin, mare poate rus, aflat in surghiun. Acest contact il marcheaza si contribuie la trezirea dorintei de a scrie.

Reintors la Iasi, incepe o cariera administrativa, consonanta cu temperamentul sau cumpanit si rezervat. Publica in revista Dacia literaa (1840) nuvela
istorica Alexandru Lapusneanul, capodopera sa, opera de referinta pentr nuvelistica romaneasca. Impreuna cu Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu
este codirector, intre 1840 si 1842, al Teatrului National din Iasi. Fire conservatoare, nu se implica alaturi de prietenii sai moldoveni, in Revolutia de la
1848, considerand ca asezarea vietii nationale trebuie facuta printr-o evolutie organica.
In anul 1857 editeaza volumul Pacatele tineretelor (o selectie a scrierilor sale d epana atuncI), structurat in patru parti: Amintiri de junete, Fragmente
istorice, Neghina si palamida, Negur pe alb - Scrisori la un prietin. Bolnav, scrie tot mai putin in ultimii ani ai vietii. In 1867 este ales membru al Societatii
Academice Romane.

Opera literara Alexandrul Lapusneanul este o nuvela romantica de inspiratie istorica. Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare,
nuvela ilustreaza una dintre sursele literaturii romantice, istoria nationala, potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanul din articolul program al revisei,
intitulat "Introductie", care constituie si manifestul literar al romantismului romanesc.Ulterior, nuvela Alexandru Lapusneanul a fost inclusa in ciclul
"Fragmente istorice", din volumul "Pacatele tineretilor".

Nuvela este specia epica in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, iar personajele- nu prea numeroase - sunt puternic conturate. In
nuvela accentul este pus mai putin pe actiune si mai ales pe definirea personajului. Nuvela este de intindere mai mare decat povestirea si mai scurta
decat romanul. Ca in orice opera epica, autorul isi exprima indirect semtimentele cu ajutorul actiunii si al personajelor si povesteste intamplarile prin
intermediul naratorului. Intamplarile narate se constituie in subiect al operei literare, iar inlantuirea lor respecta ordinea clasica a momentelor subiectului.

Nuvela "Alexandru Lapusneanul" ilustreaza un moment zbuciumat din istoria Moldovei si anume cea de a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul
(1564-l5), venit pe tron cu gand de razbunare impotriva boierilor care-l tradasera in prima domnie.

Nuvela este alcatuita din patru capitole, fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu "; "Ai sa dai
sama, doamna! "; "Capul lui Motoc vrem "; "De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu ".

Opera literara Alexandrul Lapusneanu este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ central. Se
observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si verosimilitatea faptelor prezentate. Personajele sunt relativ putine,
caracterizate succinct si graviteaza in jurul personajului principal. Alexandru Lapusneanul este o nuvela romantica , insprata din istoria nationala,
datorita mai multor trasaturi ala speciei, tema,conflict, naratiune liniara , personaje exceptionale in situatii exceptionale, personaje construite in
antiteza ,culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara, nu cu valoare epica, "liniaritatea psihologica in constructia personajelor"- Nicolae
Manolescu, gesturi si replici spectaculoase si memorabile. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici.

Scriitorii pasoptisti cronici se inspira din si din folclor, conform esteticii romantice si recomandarilor din "Introductie" la Dacia literara. "Istoria noastra are
destule fapte eroice.pentru ca sa puteam gasi si la noi subiecturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii."

Costache Negruzii , intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr-o creatie literara cronicile moldovenesti.

Nuvela de inspiratie isorica aduce in momentul aparitiei, nu un model de patriotism, ci un antimodel de conducator, ca un avertisment adresat
contemporanilor intr-o perioada de efervescenta revolutinoara.

Din Cronica lui Ureche, Negruzzi preia imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapusneanul, ca si scene, fapte si replici, dar se distanteaza de
realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra isotriei, influentata de ideologia pasoptista. Transfigurarea artistica a faptelor
istorice este motivata estetic: gradarea tensiunii narative, reliefarea caracterelor personajelor in relatie cu spectaculosul actiunii, mesajul textului narativ.
"Negruzzi a inteles spiritul cronicile romane si a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealitati"-G.Calinescu, Isoria literaturii romane de la
origini pana in prezent.

Nu trebuie confundate personajele/personalitati istorice, a caror existenta este consemanata in cronici sau in lucrari stiintifice, si personaje literare, care
ilustreaza anumite tipuri umane, iar autorul le atribuie destine si profiluri psihologice care sustin coerenta narativa.

Naratorul este omniscient,omniprezent,sobru,detasat ,predominant obiectiv,dar intervine prin cateva epitete de caracterizare( "tiran","curtezan","miselul
boier"). Naratinunea la persaoana a III-a aminteste, prin obiectivitate si coinciziune, de relatarea cronicarilor.

Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala , in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea. Evocarea artistica a celei de-a doua domnii a
lui Alexandru Lapusneanul (1564-l569) evidentiaza lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de un domnitor crud si
tiran. Nuvela este impartita in patru capitole, facand trecerea intre povestire si roman.

Incpitul si finalul se remarca prin sobrietatea actoriala. Astfel paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapusneanul
si atitudinea lui vindicativa. Frazele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar si obiectiv, amintind de stilul cronicarului, iar prin
mentionarea portretului votiv se realizeaza caracterul verosimil, specific nuvelei: "Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul, care lasa o pata de
sange in istoria Moldaviei. La monastirea Slatina, zidita de el, unde este ingropat, se vede si astazi portretul lui si al familiei sale".

Fragmente istorice “Alexandru Lăpușneanu” (1840); “Aprodul Purice” (1837); “Sobieski și românii” (1845); “Regele Poloniei și Domnul Moldaviei” (1839);
“Cântec vechi” (1843). Poezii “Reverii” (1837); “Domnul P. Prunco” (1837); “Melancolie” (1838); “Gelozie” (1840); “La Maria” (1839); “Fabulă” (1839);
“Ursu și oaspeții săi”; “Lupu și mielu”; “Cucoșu și puica”; “Potârnichea și rândunica”; “Marșul lui Dragoș” (doină) (1848); “Doină nouă” (1842); “Eu sunt
român…” (1855); “Princesei Catinca Conaki Vogoride” (1856); “Strofe dedicate D-nei Smaranda Docan” (1892); “Potopul” (1837); “Floarea, Florărița
româncă” (după Levitschnigg) (1869); “Dervișul”; “Uriașul Daciei”; “Disțărare șlicului”; “Întâia noapte a lui Iung”; “Inscripții”; “Epitaful vornicului Alexandru
Dimitrie Sturza”; “Enigmă”. RECOMANDĂRI Gabriela Firea acuză o campanie împotriva ei în cazul ororilor din căminele de bătrâni. „Se încearcă
scoaterea mea din viața politică” Teatru “Cârlanii, vodevil într-un act” (1849); “Muza de la Burdujăni” (1851); “Crispin, rival stăpână-său”; “Proză”;
“Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Raiaua Hotinu”; “Moralicești haractiruri”; “Moartea lui Lumânărică”; “Pentru
bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte la giudecată”; “Idilie”; “Noapte”; “Duchesa Milanului”; “Chelestina”; “Cârjaliul”. Opere
incluse în programa de Bacalaureat de Costache Negruzzi “Alexandru Lăpușneanu” – nuvelă.