Liceul Teoretic 

,,Vasile Alecsandri" Săbăoani

Rolul literaturii în perioada pașoptistă

Membrii echipei:
• Bacoșcă Marta;
• Crișan Andrei; 
• Imbrea Enrico; 
• Manole Dragoș; 
• Mihăieș Delia; 
• Pușcașu Diana.
 1. Definirea problemei; 
2. Perioada pașoptistă: 
                       2.1 Personalități;
3. Romantismul;
4. Dacia literară;

Cuprins 5. Poezia în perioada pașoptistă:
                        5.1 Reprezentanți;
6. Proza în perioada pașoptistă:
                         6.1Reprezentanți;
7. Concluzia. 
8. Webgrafia
9. Bibliografia
1.Definirea problemei 
       Independența politică și libertatea
națională devin coordonatele
fundamentale ale acestei perioade.
Epoca pașoptistă marchează începutul
literaturii noaste moderne, iar prin
opera scriitorilor se instaurează un nou
climat literar și o nouă stare de spirit. 
       Funcția literaturii nu mai rămâne
doar aceea de a răspândi cultura, de
a ,,lumina". Conceptul de literatură
inlude acum noi valențe: 
-Transmiterea emoțiilor estetice; 
-Trezirea sentimentului național; 
-Educația morală;
-Mesianisumul social. 
2. Perioada pașoptistă
    Perioada pașoptistă (1830-1860) este una dintre
etapele fundamentale ale literaturii române.
Pașoptismul se manifestă în preajma Revoluției de la
1848, fiind strâns legat de ideea emancipării și de
afirmarea conștiinței naționale.
  
Prin ideile pe care le promovează, pașoptismul nu
doar trezește conștiința națională și animă poporul ,ci
orientează totodată literatura înspre romantism.
 Principala trăsătură a literaturii
paşoptiste constă în coexistenţa
curentelor literare.
Costache Negruzzi

Curentele literare (iluminism,
preromantism, romantism,
clasicism, realism incipient) sunt
asimilate simultan. 

Acest lucru fiind vizibil și în

Coperta cărții
creația” Alexandru Lăpușneanul” a
 ,,Alexandru Lăpușneanul”
lui Costache Negruzzi sau chiar în
pastelurile lui Vasile Alecsandri.  
             Trăsăturile pașoptismului

•   Introducerea se axează pe evidențierea necesității de realizare a unei literaturi

naționale originale și pune în mișcare o schemă de idei generale;  
•   Teme și motive romantice;
•   Istoria este aleasă drept sursă de inspirație pentru o lirică a patriotismului
ardent;
•   Natura este coordonată a sufletului românesc; 
•   Literatura populară și mitologiile orientale sunt valorificare; 
•   Libertatea de creație, aspirație spre absolut, spirit rebel și contestatar. 
2.1  Scriitori reprezentanți ai
pașoptismului

Poezia pașoptistă 
      
     Poezia pașoptistă cultivă
câteva specii lirice și epice, iar în
anumite opere se îmbină
trăsături ale mai multor specii.
 Poezia lirică 
• Pastelul – Vasile Cârlova – “Ruinele Tărgoviștii”; 
• Vasile Alecsandri – “Pasteluri”;
• Elegia – Vasile Cârlova – “Păstorul întristat”; Ion H. Rădulescu
Vasile Alecsandri
• Meditația – Grigore Alexandrescu – “Meditație”;
• Ion Heliade Rădulescu – “Visul”;
• Oda și imnul – Vasile Cârlova – “Marșul oștirii romane”; 
• Satira și epistola – Grigore Alexandrescu – “Duhului
Meu”.

Grigore
Alexandrescu Vasile Cârlova
 Poezia epică 
• Baladă de inspirație folclorică – Ion
Heliade Rădulescu – “Zburătorul”; 
• Poemul – Vasile Alecsandri –
“Dumbrava Roșie”;
• Legenda – Vasile Alecsandru –
“Legenda ciocârliei”; 
• Fabula – Alexandru Donici – “Fabule”;
• Snoava în versuri – Anton Pann –
“Povestea vorbei”; 
• Epopeea – Ion Heliade Rădulescu –
“Antolida”, “Mihaida”.
Alexandru Donici Anton Pann
 Proză și
Dramartugie
• Costache Negruzzi – „Alexandru
Lăpușneanu”, „Sobieski și românii”, „O
alergare de cai”;
• Grigore Alexandrescu – „Memorial de
călătorie”;
• Vasile Alecsandri – „Balta albă”,
„Buchetiera de la Florența” sau „Istoria
unui galbân” .

• Vasile Alecsandri –  „Despot-Vodă”.

 3. Romantismul
Romantismul este o mişcare artistică şi filozofică apărută în
ultimele decenii ale secolului XVIII în Europa care a durat o mare
parte din secolul XIX. A fost o mişcare contra raţionalismului
care marcase perioada neoclasică, ce se va pierde la apariţia
spiritului romantic.
 • Romantismul pătrunde în literatura
română după 1830, cu oarecare întârziere,
prelungindu-şi însă influenţa până la Mihai
Eminescu şi chiar mai târziu, în secolul
douăzeci, ca o stare de spirit ce nu dispare
niciodată. Romanticii timpurii sunt Andrei
Mureşanu, Vasile Cârlova, Grigore
Alexandrescu, Ion Heliade-Rădulescu, poeţi
ce oscilează între romantism şi clasicism.

• Romantismul românesc apare ca o

mişcare unitară, cu un program bine definit,
care ridică literatura noastră de la
încercările minore ale Văcăreştilor, la geniul
universal al lui Eminescu.
Andrei Mureșanu Mihai Eminescu
• Romantismul românesc s-a înfăţişat, în
general, în două ipostaze: una plină de
tumult, patetică şi declamatoare în Muntenia,
alta mai senină şi mai temperată în Moldova.
Caracteristice îi sunt angajarea în istorie şi
descoperirea folclorului.

• Ca prima generație a literaturii noastre

moderne, scriitorii pașoptiști au intrat in
conștiința românească drept oamenii
începutului de drum.
 4. Dacia literară
     Dacia literară și întreagă mișcare ideologică, culturală și literară are meritul
de a fi pus bazele modernizării culturii romanești  și reflectă preocupările
intelectuale şi sensibilitatea unei epoci, simbolizând o unitate etnică, lingvistică
și teritorială. 

      Revista "Dacia literară", apărută la 30 ianuarie 1840, la Iași, reprezintă, în

literatura română, un ecou mult așteptat al romantismului, un manifest
întârziat al acestuia, fiind comparabilă cu publicații similare din celelalte
literaturi europene, cu "ÎI Conciliatore" (1818-1819), al lui Silvio Pellico, în Italia,
sau cu revista Athaneum (1798-1800), a fraților Schlegel, în Germania.
 Numele revistei este ales semnificativ, pentru a
exprima unitatea de neam și de țară, Dacia, revista
milita implicit pentru realizarea independenţei, pentru
unitatea culturală şi naţională a vechii Dacii. Prin cele
trei numere apărute, revista “Dacia literară” a
reprezentat un adevărat ferment spiritual ce a generat
efecte de lungă durată în întreg spațiul sensibilității și al
gândirii romanești. 

În paginile acestei reviste au apărut scrieri valoroase

și au publicat scriitori ce vor intra în patrimoniul
literaturii romane: Costache Negruzzi, Vasile
Alecsandri, Grigore Alexandrescu, C.Stamati, Al.
Donici. 
Articolul „Introducție”

Mihail Kogălniceanu este mentorul generației pașoptiste. El publică, în primul număr al

revistei ieșene “Dacia literară”, articolul-program “Introducție”, considerat manifestul literar
al romantismului românesc.

Introducţia formulează teoria specificului naţional al literaturii şi relevă
 necesitatea selecţiei operelor  după criteriul valoric, crearea şi promovarea unei  li-
teraturi originale.

Colaboratori apropiaţi erau: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Alecu Russo, Grigore

Alexandrescu, Alexandru Donici s.a.
5. Poezia în perioada pașoptistă

Deși se scrisese și în epocile anterioare, abia acum poezia devine ea însăși. Lărgindu-se
considerabil numărul cititorilor, una dintre condițiile ei esențiale devine accesibilitatea. Totodată,
scade numărul versurilor de tip enigmatic, lipsite de lirism, și sporește interesul pentru o retorică a
sentimentului.

  Din punct de vedere compoziţional, operele scriitorilor paşoptişti împletesc romantismul cu

clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat şi o mare varietate de specii literare.
5.1 Reprezentanți:

Ion Heliade -Rădulescu (1802-l872)

Ion Heliade-Rădulescu a fost un scriitor, filolog și om
politic român, membru fondator al Academiei Române,
considerat cea mai importantă personalitate din cultura
română prepașoptistă.

I.H.Radulescu este una dintre personalitățile

proeminente ale generației pașoptiste și unul dintre
promotorii culturii românești.

Poezia sa ilustrează o diversitate tematică; poetul a

încercat toate speciile genului liric din dorința de a oferi
modele și de a stimula talentele vremii.
Poezia „Zburătorul” scrisă de Ion Heliade-Rădulescu

• H. Rădulescu preia mitul folcloric al “zburătorului” cu scopul de a surprinde poetic nașterea

sentimentului erotic.   
•   "Zburătorul" este o baladă, lirismul fiind înfaţişat sub formă epică. Compozițional, poezia este
alcatuită din trei tablouri ce pot fi considerate secvenţe epice: monologul Floricăi, tabloul înserării
(pastel) şi dialogul celor două femei care observă pătrunderea Zburătorului în casa fetei.
• Tema poeziei este zbuciumul sufletesc al unei tinere care traieşte primii fiori ai iubirii.
  
 Motivul inițial al “zburătorului” revine în cea de-
a treia parte în stil direct:
“Tot zmeu a fost, surato. Văzuși, împielițatul!
Că țintă l-alde Floarea în clipă străbătu!” […]

Portretul zburătorului este realizat prin folosirea

comparației populare, cu ironie și umor, ca în final,
mitul să fie umanizat:
“Pândește, bată-l crucea! și-n somn colea mi-ți vine
Ca brad un flăcăiandru, și tras ca prin inel.
Bălai, cu părul d-aur! Dar slabele lui vine
N-au nici un pic de sânge, s-un nas – ca vai de el!”

Prin modul în care este introdus mitul folcloric în

poezia cultă, dar și prin imaginile idilice rurale, I.
H. Rădulescu îl precede pe Coșbuc și îl anunță pe
Eminescu. Coperta cărții ,,Zburătorul"
6. Proza în perioada pașoptistă
•     Prima parte a perioadei
pașoptiste înregistrează o serie
de opere în proză care însă
apar izolate și nu toate
semnificative: abia după 1840
și imediat după, își scriu
operele fundamentale
prozatorii de primă mărime: C.
Negruzzi, Al. Russo, V.
Alecsandri și N. Bălcescu.

Alecu Russo Nicolae Bălcescu

 6.1 Reprezentanți:

Costache Negruzzi(1808-1868)
• A fost un publicist, traducător, poet,
dramaturg, prozator, filolog, creatorul nuvelei
istorice româneşti și scriitor român în
perioada pașoptistă.
• Costache Negruzzi, este primul scriitor care
valorifica într-o creatie literara cronicile
moldovenesti. Din cronica lui Ureche,
Negruzzi preia imaginea personalitații a
domnitorului Alexandru Lăpușneanu ca și
scene, fapte si replici, dar se distanțează de
realitatea .
Costache Negruzzi
 Nuvela ,,Alexandru Lăpușneanul” scrisă de Costache Negruzzi

• Opera literară “Alexandru Lăpușneanul “ de Costache Negruzzi este prima nuvelă romantică de
inspirație istorică din literatura română, o capodoperă, publicată în perioada pașoptistă, în primul număr
al revistei “Dacia literară” (1840).
• Nuvela are drept temă lupta pentru putere în epoca medievală (în Moldova secolului al XVI- lea).
Evocarea artistică a celei de-a doua domniii a lui Alexandru Lăpușneanul (1564- 1569) evidențiază lupta
pentru impunerea autorității domnești și consecințele deținerii puterii de un domnitor tiran.
 Capitolele poartă câte un motto, cu rol rezumativ,
care constituie replici memorabile ale personajelor:
În capitolul I, “Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu . ”
este răspunsul dat de Lăpușneanul soliei de boieri
(Moțoc, Veveriță, Spancioc si Stroici) care îl resping
sub motivul că poporul nu-l vrea ca domnitor.
În capitolul al II-lea, “Ai să dai samă, Doamnă!”
este avertismentul pe care văduva unui boier
decapitat îl adresează doamnei Ruxanda, pentru că nu
ia atitudine față de crimele soțului ei.
În capitolul al III-lea, “Capul lui Moțoc vrem . ”
este cererea mulțimii adunate la porțile cetații, care
găsește în boierul Moțoc vinovatul pentru toate
nemulțumirile.
În capitolul al IV-lea, “De mă voi scula, pre mulți
am să popesc și eu . ” este amenințarea rostită de
domnitor care era bolnav, pierzând astfel puterea
domnească.
7. Concluzie 

•   Momentul paşoptist a fost prima explozie a ideii de libertate a

culturii române. O afirmare memorabilă, revoluţionară şi profund
creatoare. Primul merit cultural esenţial al paşoptiştilor este
conştiinţa imensului gol istoric pe care l-au acoperit prin literatură.
Ideea obsedantă, exprimată adesea cu accente mesianice, este a
"începutului" absolut şi în toate domeniile. 
  8. Webgrafie
Webgrafie

• https://pdfcoffee.com/studiu-de-caz-romana-4-rolul-literaturii-in-perioada-pasoptista-pdf-free.html
• https://ro.scribd.com/doc/81961930/Studiu-de-Caz-Romana-4-Rolul-Literaturii-in-Perioada-Pasoptista  
• https://liceunet.ro/epoci-perioade-literare/perioada-pașoptistă
• https://ro.scribd.com/doc/81961930/Studiu-de-Caz-Romana-4-Rolul-Literaturii-in-Perioada-Pasoptista  
• https://https://referatenoi.ro/poezia-pasoptismului-sburatorul-de-ion-heliade-radulescu/
• https://www.scribd.com/document/392074385/Studiul-de-Caz-numarul-4-Rolul-literaturii-in-perioada-pasoptista
• https://ro.scribd.com/doc/68180772/Dacia-literara
• https://ro.scribd.com/document/48309793/dacia-literara-studiu-de-caz
• https://www.slideshare.net/
• https://fdocumente.com/
  9. Webgrafie
Bibliografie

Costache, Adrian; Ioniță, Florin; Lascăr, M.N; Săvoiu, Adrian, ,,Limba și literatura română.  Manual pentru clasa a XI-
a“, Editura Art; București,2009; pagina 55-59. 

Heliade-Rădulescu, Ion, ,,Zburătorul“, Editura Astro; Anul 2016.

Negruzzi,Costache, ,,Alexandru Lapusneanul”, Editura Litera; Anul 2018.