Romantism

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, Costache Negruzzi

IDEOLOGIA DACIEI LITERARE

Nuvela istorica a cunoscut apogeul in literatura romana in perioada pasoptista, sub semnul
curentului romantic. Una dintre miscarile de mari proportii ale secolului al XIX-lea, romantismul – curent
literar ce promoveaza sentimentul – se remarca si in plan autohton prin revista “Dacia Literara”, ce apare
in anul 1840 la Iasi. Aparitia acesteia este favorizata de contextul social, politic si cultural existent; astfel,
domniile fanariote sunt inlocuite cu cele pamantene, aspect ce atrage dupa sine scaderea influentei
grecesti sau orientale asupra culturii romanesti si indreptarea atentiei spre valori occidentale. Perioada
este, de asemenea, marcata de evenimente istorice cu rasunet puternic in epoca – revolutia de la 1848 si
Unirea de la 1859. In privinta culturii, se remarca aparitii editoriale numeroase, afirmarea unei multitudini
de scriitori ce slavesc castigarea independentei, acordand un deosebit interes specificului national si
evenimentelor istorice.
Revista ce adaposteste programul artistic al noii miscari este condusa de Mihail Kogalniceanu.
Primul numar al publicatiei schiteaza in linii mari intentiile acestui curent literar. In privinta temelor,
Kogalniceau este de parere ca scriitorii ar trebui sa tina seama de frumusetile patriei (natura), de
evenimentele marcante pentru poporul nostru (istoria) si de productiile ce au luat nastere in sanul patriei
(folclorul). Sunt condamnate imitatiile, pe motiv ca “omoara in noi duhul national”.

INTRO
In paginile revistei “Dacia Literara”, revista ce sprijinea ideologia romantica, isi face aparitia nuvela
istorica “A. L.”, scrisa de Costache Negruzzi. Opera lui Negruzzi ilustreaza recomandarea lui M.
Kogalniceanu din “Introductie” cu privire la felul in care scriitorii trebuie sa se inspire din istoria patriei.

SPECIE
Dpdv. tematic, opera se inscrie in categoria nuvelelor istorice, prin evocarea unei perioade
zbuciumate din Moldova, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Ca orice nuvela istorica, TITLUL contine
numele personajului eponim, conferindu-i acestuia statutul de protagonist. Totodata, caracterul istoric
este conferit de disputa dintre domnitor si boieri, de lupta pentru putere si tertipurile din spatele scenei
politice.

CURENT, ELEMENTE ROMANTICE

La nivelul esteticii literare, nuvela ilustreaza principiile romantismului pasoptist prin tema de
inspiratie istorica, motivele literare specifice (calugarirea, otravirea) si constructia personajului, surprins in
imprejurari exceptionale, el insusi fiind exceptional. Oscilatia de la o extrema la alta, cruzimea maladiva,
inteligenta diabolica, temperamentul coleric si caracterul despotic sunt elemente specifice curentului
romantic. Redarea culorii locale prin limbaj, vestimentatie si relatii sociale face parte tot din recuzita
romantica. De asemenea, se observa cultivarea antitezei, care se stabileste intre Ruxanda (ingerul) si
Lapusneanul (demonul) sau intre boierii patrioti (Spancioc, Stroici) si boierul egoist (Motoc).
DOCUMENTARISM SI FICTIUNE
Ca orice nuvela istorica, “A. L.” imbina documentarismul cu fictiunea. Sursa istorica a lui Negruzzi
pentru subiectul operei este “Letopisetul Tarii Moldovei”, de Grigore Ureche. De aici, autorul se inspira
pentru episodul uciderii celor 47 de boieri si pentru moartea prin otravire a domnitorului. De asemenea,
replicile lui L. (mottourile 1 si 4) sunt consemnate in istorie. Piramida de capete, precum si omorarea lui
Motoc de catre multime sunt rodul imaginatiei autorului, pentru a ilustra caracterul machiavelic al
personajului.

PERSPECTIVA NARATIVA
Relatarea evenimentelor se realizeaza la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient,
sobru, detasat, predominant obiectiv, dar care subiectivizeaza usor naratiunea prin epitete de
caracterizare: “uratul caracter”, “deșânțată cuvantare”.

COMPOZITIE, CONFLICT
Dpdv. compozitional, nuvela este structurata in 4 capitole, insotite de mottouri sugestive, care
subliniaza natura conflictului dezvoltat in fiecare parte.
Primul capitol este construit in jurul celebrei replici a fostului domnitor: “Daca voi nu ma vreti, eu
va vreu”. A. L. revine in tara pentru a-si incepe a doua domnie. In ciuda incercarilor boierilor (Spancioc,
Stroici, Veverita si Motoc) de a-l intoarce din drum, spunandu-i ca poporul “nu-l vrea, nici il doreste”,
acesta il inlatura pe Stefan Tomsa si ocupa tronul Moldovei. In acest context, Motoc isi arata caracterul
duplicitar, incercand sa-si asigure un aliat in Lapusneanul. Mottoul acestui capitol declanseaza intriga
nuvelei, prin conturarea unui conflict politic intre A. L. si boieri.
Mottoul “Ai sa dai sama, Doamna!” deschide cel de-al doilea capitol si anunta conflictul interior de
natura morala al Ruxandei. Titlul capitolului este replica unei vaduve adresata Ruxandei. Aceste cuvinte o
determina sa actioneze, incercand sa-l convinga pe sotul ei sa renunte la crime, insa acesta ii promite “un
leac de frica”. Se evidentiaza, astfel, antiteza dintre cele doua personaje: Ruxanda – ingerul, miloasa,
sufletista; Lapusneanul – demonul, un tiran lipsit de compasiune. Cu acest prilej, se naste un conflict
exterior, de natura conjugala, intrucat domnitorul nu accepta interventia domnitei.
In capitolul al treilea, ia amploare conflictul social intre norodul asuprit si jefuitorii care, in opinia
multumii, iau infatisarea lui Motoc. Nemultumirea multimii se exteriorizeaza prin replica devenita motto al
capitolului: “Capul lui Motoc vrem”.
Al patrulea capitol il infatiseaza pe A. L. pe patul de moarte. Replica acestuia cand afla ca a fost
calugarit, pierzandu-si, astfel, statutul de domnitor, devine motto: “De ma voi scula, pre multi am sa
popesc si eu...” si evidentiaza setea de razbunare a domnitorului care isi constata vulnerabilitatea.
Spancioc si Stroici ii propun Ruxandei sa-si otraveasca sotul, iar mitropolitul Teofan o convinge,
caracterizandu-l direct pe Lapusneanul: “Crud si cumplit este omul acesta, fiica mea.”

CONCLUZIE
Nuvela istorica de factura romantica “A. L.” reliefeaza principiile ideologiei pasoptiste si ale
romantismului in literatura romaneasca. Opera sprijina ideile enuntate de Kogalniceanu in “Dacia Literara”,
aceasta avand un rol fundamental in ansamblul culturii romanesti, intrucat deschide drumul catre o
literatura moderna, aflata in consonanta cu cea europeana, prin viziunea asupra lumii si tehnicile utilizate.