PROGRAMA DE BACALAUREAT

LIMBA SI LITERATURA ROMANA 2021-2022

1. Ion Creangă ”Povestea lui Harap-Alb” – 1 August 1877

( Revista ”Convorbiri Literare ”) (pag 3)
2. Ioan Slavici ”Moara cu noroc” -1881( volumul ”Novele din

popor”) (pag 6)
3. Mihai Eminescu ”Luceafarul” -1883 (ASASLRJ)

4. I. L. Caragiale ”O scrisoare pierduta” -13 Noiembrie 1884

(Revista ”Convorbiri literare”)

5. G. Bacovia ”Plumb” -1916

6. Lucian Blaga ”Eu nu strivesc corolla de minuni a lumii”-

1919 (”Poemele luminii”)

7. Liviu Rebreanu ”Ion”-1920

8. Ion Barbu ”Riga Crypto si lapona Enigel”-1924 (”Revista

romana”)
9. Tudor Arghezi ”Testament” 1927 (”Cuvinte potrivite”)

10. Mihail Sadoveanu ”Baltagul” -1930

11. Camil Petrescu ”Ultima noapte de dragoste ,intaia noapte

de razboi” -1930
12. G. Călinescu ”Enigma Otiliei” -1938

1
 CORECTARE SUBIECTUL AL- III-LEA BACALAUREAT
–Evidentierea a doua trasaturi care fac posibilă încadrarea operei studiate
într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare
tematică;
2p Prezentarea perioadei, a curentului literar etc

1p+1p=2p Numirea a doua trasaturi ale perioadei ale curentului literar

1p+1p=2p Evidentierea celor doua trasaturi

–Comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema operei

studiate;
2p Precizarea temei

2p/1p+2p/1p=4p Comentarea oricaror doua imagini /idei poetice relevante

–Analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj,

semnificative pentru opera studiată(de exemplu: acțiune, conflict, relații
temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe
alecomunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj
etc.).
3p/2p/1p+3p/2p/1p=6p Analiza a doua elemente alese

REDACTARE
1p Existenta partilor componente

1p Logica inlantuirii ideilor

3p/2p/1p Abilitati de analiza si de argumentare

2p/1p Utilizarea limbii literare

2p/1p/0p Ortografia

2p/1p/0p Punctuatia

1p Asejarea in pagina ,lizibilitatea TOTAL S.III : 30 de puncte

2
 Ion Creangă ”Povestea lui Harap-Alb”
Ion Creangă a fost un scriitor român, recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și
povestirilor sale. Acesta este considerată a fi unul dintre clasicii literaturii române, mai ales
datorită operei sale autobiografice „Amintiri din Copilărie”.

"Povestea lui Harap-Alb" scrisa de Ion Creanga se încadrează în genul epic, iar ca specie literară
este un basm cult. A apărut în revista "Convorbiri literare", la 1 august 1877, apoi în acelaşi an în
ziarul "Timpul".

Basmul este o specie a genului epic, în proză de intindere mica spre medie care prezintă
personaje și evenimente cu caracter fabulos, supranatural, și în care conflictul este între bine și
rău, soldându-se, de regulă, cu victoria binelui.

Opera „Povestea lui Harap-Alb” aparține speciei literare basm cult prin tema abordată (conflictul
dintre fortele binelui si ale raului) si prin perspectiva spațială și temporală(capatul lumii sau pe
taramul celalalt ,intr-un timp si un spatiu mitic ,reperele temporale și spațiale sunt vagi
nedeterminate). Elemente de compoziție tipice vizează clișee compoziționale formule specifice,
cifre și obiecte magice, procedeul triplicării.

O primă trăsătură a basmului prezentă în text este tema abordată și anume lupta dintre bine și
rău, binele ieșind învingător. Mai concret, eroul parcurge un drum inițiatic, un drum al
maturizării, cu scopul dobândirii unor valori morale și etice. Motivele literare specifice sunt:
superioritatea mezinului, călătoria inițiatică, motivul probelor și pădurea labirint.

O a doua trăsătura a basmului prezentă în text este perspectiva spațială și temporală. Acțiunea
se desfășoară în timp și spațiu nedeterminate. Timpul este reprezentat de trecutul îndepărtat (illo
tempore: „odată”). Spațiul este vast, drumul dintre cele două moșii putând fi parcurs o singură
dată în viață. Nu există nume reale ale locurilor parcurse de personajul principal.

Realismul este un curent literar care a apărut în Franța, în a doua jumătate a secolului al 19-lea,
ca reacție împotriva romantismului. Opera aparține realismului prin folosirea tehnicii detaliului,
dar și prin faptul că fantasticul este umanizat și localizat în Humulești.

O primă trăsătură a realismului prezentă în text este folosirea tehnicii detaliului pentru
prezentarea caracterelor personajelor. Harap-Alb se dovedește a fi ușor de manipulat. („Fiul
Craiului, boboc în felul său la trebi de aieste”) Împăratul Roș este aspru, cârcotaș, iar Craiul are
orgoliu familial.

O a doua trăsătură a realismului reiese din faptul că fantasticul lui Ion Ceangă este umanizat și
localizat în Humulești. Ilustrativă în acest sens este relația dintre Harap-Alb și Spân. Harap-Alb
este inițiatul care parcurge un drum al maturizării (Bildungsroman) cu scopul de a deveni un bun
conducător, dând dovadă de trăsături înaltele de caracter (bunătate: „Fii încredințat că nu eu, ci

3
puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută”). Spânul dă dovadă de trăsături negative de
caracter, fiind omul lingușitor, mincinos, care-și maschează cu greu răutatea („Hei, hei! zise
Spânul tremurând de ciudă”, ). De asemenea si fapturile supranaturale sunt țărani cu calități
deosebite dar nu surprinzătoare în varietatea lumii satului.

Tema basmului „Povestea lui Harap – Alb” este reprezentata de conflictul dintre bine și rău, în
care binele învinge întotdeauna, însă, textul abordează și alte teme secundare precum destinul
alaturi de drumul initierii unui tanar,de la stadiul de novice ,la acela de om total

O primă secvență reprezentativă pentru tema și viziunea despre lume este redata de supunerea
mezinului craiului jurand pe ascutisul palosului credinta Spanului ,in scena fantanii.

Ajunsi la o fantana care ”nu avea nici roata, nici cumpana, ci numai o scara de coborat pana la
apa”,Spanul intra in aceasta umple plosca si il indeamna pe craisor sa intre si el pentru a se
racorii. Tanarul il asculta fara sa se gandesca la consecinte , iar Spanul tranteste capacul peste
gura fantanii. Sub amenintarea mortii ,feciorul de crai jura ”pe ascutisul palosului” ca va fi sluga
supusa a Spanului. Cel din urma se va da drept nepotul imparatului. Pastrarea tainei ”pana cand
va muri si iar va invia” anticipeaza astfel finalul basmului . Totodată, Spânul îi dă numele de
Harap-Alb.

Motivul fantanii situste in interiorul labirintului simbolizeza taina nasterii/renasterii care capata o
noua identitate: In interiorul acesteia a intrat feciorul de crai si a iesit sluga Spanului

O a doua secvență reprezentativă este cea din final, când, după ce fata împăratului Roș îl
demască pe Spân, acesta îi taie capul fiului de crai. Gestul acesta înseamnă dezlegarea de
jurământul supunerii, semn că inițierea a luat sfârșit iar rolul Spânului ca inițiator rău se încheie.
Distrugerea răului este simbolizată de aruncarea în înaltul cerului a Spânului de către cal, iar
învierea lui Harap-Alb și primirea recompensei, căsătoria cu fața Împăratului Roș și împărăția,
confirmă victoria binelui asupra răului.

O secventa reprezentativa pentru tema secundara a basmului este redata de trecerea cu bine de
prima proba, realizata de tatal mezinului ( trecerea podului). Aceasta simbolizeaza drumul de la
adolescenta spre maturitate semnificand faptul ca eroul mosteneste experienta tatalui

Perspectiva narativa este „dindarat”, presupunand un narator obiectiv, heterodiegetic, omniscient

dar neimplicat, care relateaza intamplarile la persoana a III-a, secventele narative fiind legate prin
inlantuire, iar actiunea avand loc pe mai multe planuri narative.

Relatia incipit și final se află într-o relație de simetrie care marchează intrarea și ieșirea din
fabulos. Formula inițială („Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori”) îl
introduce pe cititor în universul ficțional. Indicativul perfect compus sugerează un timp mitic,

4
vag, și suspendă cronologia, ca în orice basm. Formula finală îl readuce pe lector la realitatea
cotidiană și marchează granița universului ficțional.

Semnificatia titlului ”Harap-Alb” reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa
intre in fantana . Numele acestuia este un oximoron deoarece ”harap” inseamna ” negru, rob” iar
”alb”semnifica bunatatea si puritatea ,dar si rangul familial .

Contextul spaţio-temporal este tipic basmului, reperele fiind vagi, neputând fi determinate.
Întâmplările se desfăşoară într-un timp nedefinit ("illo tempore"), adverbele folosite pentru a
preciza acest aspect fiind “odată”, “cândva”, “atunci”. Încă din incipit, naratorul plasează
actiunea într-un prezent fictiv “Amu”. Se remarcă şi imprecizia spaţiului “undeva”,”într-o
pădure”,”în grădina ursului”, acţiunea începând la “o margine a pământului” şi terminându-se la
alta

În concluzie, opera „Povestea lui Harap-Alb”, a lui Ion Creangă, este una reprezentativă pentru
tema specifică basmului și anume lupta dintre bine și rău, prin perspectiva spațială și temporală,
prin secvențele prezentate, dar și prin relația dintre incipit și final sau prin titlu.

5
 Ioan Slavici ”Moara cu noroc”
Ioan Slavici apartine Epocii Marilor Clasici (1870-1890) alaturi de Mihai Eminescu,
I.L.Caragiale și Ion Creanga. Cele mai reprezentative nuvele ale sale sunt “Popa Tanda”,
“Budulea Taichii”, “Moara cu noroc”și ”Padureanca”

“Moara cu noroc” este o nuvela realista de factura psihologica, publicata in 1881, in volumul
“Novele din popor”.Titlul volumului sugereaza specia literara si tema de inspiratie: viata sociala,
rurala,apartinand perioadei marilor clasici si curenutului literar realism