Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calcule nanciare
Anuitati (Curs 2)
Consideram anul impartit in m subperioade; notam cu im dobanda unitara corespunzatoare unei subperioade. Denitie. Dobanzile unitare i si im se numesc echivalente daca pentru aceeasi suma initiala, pe acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma nala (aceeasi dobanda) in regim de dobanda compusa. Daca unui an ii corespund m subperioade, atunci la n ani corespund nm subperioade. Sumele nale se exprima sun si respectiv sunm. Exprimam egalitatea m dintre ele:
sun = sunm, m
Rodica Ioana LUNG 2 (Curs 2)
um = u, m im = m 1 + i 1.
(Curs 2)
Imprumuturi indivizibile
Imprumuturi indivizibile
Notiuni introductive
Denitie. Prin imprumut intelegem un triplet de forma (s, p, t), unde s reprezinta suma initiala care se imprumuta debitorului de catre creditor, cu procentul anual p, pe durata de timp t. Rambursarea imprumutului se poate face in doua moduri: 1. prin plata unica - se ramburseaza suma+dobanda; 2. esalonat, prin plata unor sume la momente precizate dinainte anuitati.
(Curs 2)
Denitie si clasicari
Denitie. Se numeste anuitate ansamblul format din rate si mometele de timp la care se platesc ratele respective. (plati in rate, plati esalonate) Consideram ca se platesc n rate rk , k = 1, n la momentele de timp tk , k = 1, n.
(Curs 2)
Imprumuturi indivizibile Clasicari Anuitatile se pot clasica dupa mai multe criterii cum ar :
dupa rate
- cu rate constante: r1 = r2 = ... = rn; - cu rate oarecare;
- cu intervale oarecare;
Rodica Ioana LUNG 6 (Curs 2)
Imprumuturi indivizibile
(Curs 2)
Imprumuturi indivizibile Evaluarea anuitatilor Denitie. Se numeste valuarea anuitatii la momentul t si se noteza V (t) suma tuturor ratelor actualizate la momentul t. Daca momentul t este intre tk1 si tk atunci ratele r1, r2, ..., rk1 de dinainte de t reprezinta sume initiale si vor deveni:
rj uttj = rj v tj t, j = 1, k 1,
iar ratele rk , rk+1, ..., rn de dupa momentul t al evaluarii reprezinta sume nale care vor trebui actualizate la momentul t: rj v tj t, j = k, n. Astfel avem:
n
V (t) =
j=1
Rodica Ioana LUNG 8
rj v tj t.
(Curs 2)
Denitie. Anuitatea se numeste constanta daca atat ratele, cat si intervalele de timp dintre plati sunt constante, adica avem urmatoarele relatii:
r1 = r2 = ... = rn
si
tk tk1 = const.
(Curs 2)
Denitie. Anuitatea constanta se numeste intreaga si posticipata daca tk tk1 = 1 an si tk = k . Adica: intervalul dintre doua plati consecutive este de 1 an iar ratele se platesc la sfarsitul ecarui an. Avem: rk = r, tk = k, k = 1, n. si
V (t) =
j=1 n
r v jt r v j v t
V (t) =
j=1
Rodica Ioana LUNG 10
(Curs 2)
Imprumuturi indivizibile
n
V (t) = r v t
j=1
vj
11
(Curs 2)
t = 0 - valoarea initiala IN a anuitatii constante intregi posticipate: 1 vn V (0) = IN = r i t = n - valoarea nala FIN a anuitatii constante intregi posticipate: 1 vn n un 1 V (n) = F IN = r u =r i i
12
(Curs 2)
Denitie. Anuitatea constanta se numeste intreaga si anticipata daca tk tk1 = 1 an si tk = k 1. Adica: intervalul dintre doua plati consecutive este de 1 an iar ratele se platesc la inceputul ecarui an. O anuitate constanta intreaga anticipata cu rata r este echivalenta cu o anuitate constanta intreaga posticipata cu rata ru (o rata r platita la inceputul anului e echivalent cu o rata ru la sfarsitul anului). Inlocuind in formula de mai sus pe r cu ru avem:
1 vn t V (t) = ru u i
sau
1 v n t+1 V (t) = r u i
13 (Curs 2)
t = 0 - valoarea initiala IN a anuitatii constante intregi anticipate: 1 vn V (0) = IN = r u i t = n - valoarea nala FIN a anuitatii constante intregi anticipate: 1 vn n un 1 V (n) = F IN = ru u = ru i i
14
(Curs 2)
Denitie. Anuitatea constanta se numeste fractionata si posticipata 1 daca daca tk tk1 = m ani si ratele se platesc la sfarsitul ecarei subperioade.
1 Adica: intervalul dintre doua plati consecutive este de m ani = 1 subperioada, anul ind impartit in m subperioade, m N, m 2. Notam cu rm rata corespunzatoare subperioadei.
In acest caz:
nm 1 vm utm Vm(t) = rm m im unde n - numarul de ani, nm - numarul de subperioade, im dobanda unitara corespunzatoare unei subperioade, um = 1 + im, vm = u1 . m
15
(Curs 2)
t = 0 - valoarea initiala IN a anuitatii constante intregi anticipate: nm 1 vm Vm(0) = IN = rm im t = n - valoarea nala FIN a anuitatii constante intregi anticipate: nm 1 vm nm unm 1 V (n) = F IN = rm u = rm m im im
16
(Curs 2)
Denitie. Anuitatea constanta se numeste fractionata si anticipata 1 daca daca tk tk1 = m ani si ratele se platesc la inceputul ecarei subperioade.
1 Adica: intervalul dintre doua plati consecutive este de m ani = 1 subperioada, anul ind impartit in m subperioade, m N, m 2. Notam cu rm rata corespunzatoare subperioadei.
In acest caz:
nm 1 vm utm+1 Vm(t) = rm m im unde n - numarul de ani, nm - numarul de subperioade, im dobanda unitara corespunzatoare unei subperioade, um = 1 + im, vm = u1 . m
17
(Curs 2)
t = 0 - valoarea initiala IN a anuitatii constante intregi anticipate: nm 1 vm Vm(0) = IN = rm um im t = n - valoarea nala FIN a anuitatii constante intregi anticipate: nm 1 vm nm+1 unm 1 V (n) = F IN = rm u = rmum m im im
18
(Curs 2)
Imprumuturi indivizibile Principiul echilibrului nanciar: valoarea initiala a ratelor trebuie sa e egala cu suma imprumutata. Exemplu. O persoana doreste sa achizitioneze un bun in valoare de 5000 RON pe care doreste sa-i plateasca in 4 ani. I se ofera o doabanda anuala efectiva de 25%. Care este valoarea ratelor pe care trebuie sa le plateasca daca doreste sa o faca: 1. anual, la sfarsitul ecarui an; 2. anual, la inceputul ecarui an; 3. lunar, la sfarsitul ecarei luni; 4. lunar, la inceputul ecarei luni; 5. trimestrial, la sfarsitul ecarui trimestru; 6. trimestrial, la inceputul ecarui trimestru. Consideram ca dobanda unitara corespunzatoare unei suberioade nu e proportionala cu dobanda unitara anuala (suntem in cazul operatiei de dobanda compusa).
Rodica Ioana LUNG 19 (Curs 2)
Imprumuturi indivizibile Rezolvare Vom folosi principiul echilibrului nanciar: s = IN pentru ecare tip de anuitate corespunzator ecarui punct al problemei. 1. anuitate constanta, intreaga, posticipata:
1 vn s = IN = r i
de unde rezulta ca
Avem i =
p 100
si r= 1 vn = 0.25, u = 1 + i = 1.25, v =
1 u
= 0.8 deci
20
(Curs 2)
1 vn s = IN = r u i
de unde rezulta ca
si r= u(1 v n)
adica
21
(Curs 2)
de unde
Calculam i12 =
12
22
(Curs 2)
de unde
Calculam i12 =
12
v12 = 0.981577 iar 5000 0.018769 = 158.9538 u.m. r12 = 1.018769(1 0.98157748)
23
(Curs 2)
de unde
Calculam i4 =
24
(Curs 2)
de unde
Calculam i4 =
25
(Curs 2)