Curs+seminar 11

Matematici aplicate în economie

Rambursarea creditelor şi împrumuturilor
Această ultimă secţiune tratează modurile în care debitorul plăteşte creditorului suma
de care a beneficiat, adică rambursarea sau amortizarea creditului. Ele se vor face folosind
metodele directe sau indirecte în diferite condiţii.
Lucrările de specialitate din domeniul financiar-bancar definesc, în linii mari, creditul
ca fiind o relaţie bănească ce se stabileşte între o persoană fizică sau juridică (creditor), care
acordă un împrumut de bani sau vinde mărfuri sau servicii pe datorie, şi o altă persoană fizică
sau juridică (debitor), care primeşte împrumutul sau cumpără pe datorie.
Din alt punct de vedere, creditul reprezintă împrumutul acordat cu titlu rambursabil şi
condiţionat de obicei de o dobândă sau chiar obligaţia bănească sau datoria celui creditat sau a
debitorului.
În general, se numeşte împrumut, în cele ce urmează, o operaţiune financiară prin care
un partener P1 (individual sau grupat) plasează o sumă de bani sau un capital de care el dispune,
la un moment dat, pe o perioadă de timp şi în anumite condiţii, unui alt partener P2 (individual
sau grupat) care are nevoie de acest capital. De regulă, partenerul P1 este numit creditor iar
partenerul P2 se numeşte debitor.
Operaţiunea prin care debitorul plăteşte creditorului suma de care a beneficiat se
numeşte rambursare sau amortizare a creditului.
Principalele tipuri de amortizare sunt directe şi indirecte.
În cazul amortizărilor directe legătura se face între debitor şi creditor, schimburile de
sume realizându-se direct, numai între aceste două părţi.
În cazul amortizărilor indirecte mai este implicată o a treia parte – terţa parte – la care
se capitalizează datoria debitorului prin plăţi eşalonate, urmând ca, de la terţa parte, debitorul
să ridice suma pe care o plăteşte creditorul.
Determinarea elementelor ce caracterizează rambursarea creditelor şi împrumuturilor
se face cu folosirea operaţiilor de dobândă (simplă sau compusă), respectiv de anuităţi.
Considerăm următoarele notaţii:
s - suma împrumutată;
t - durata împrumutului (de obicei se va lua un număr întreg de ani n);
p - procentul (cu care a fost împrumutată suma s în regim de dobândă);
tk - momentul în care se vor plăti ratele (în regim de anuităţi) ;
pl - procentul cu care se fructifică ratele.
Vom presupune că plăţile se fac la sfârşitul perioadei (anului).
Pentru a se cunoaşte stadiul rambursării împrumutului în fiecare moment, se
întocmesc programe (planuri) de amortizare.
Structura unui asemenea plan este:

k Rk Dk Qk rk
... ... ... ... ...
... ... ... ... ...

unde: k – numărul perioadei (anului);

Rk – suma nerambursată la începutul perioadei k;
Dk – dobânda pentru suma nerambursată Rk pe perioada k;
Qk – cota aferentă perioadei k (o parte din împrumut);
rk – rata aferentă perioadei k (totalul plăţii de la sfârşitul perioadei k).

Între aceste elemente există următoarele relaţii:

 R1 = s, Rk-1 = Rk – Qk, Rn = Qn,
Dk = Rk·i, rk = Qk + Dk, k = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛.

Aceste relaţii nu sunt suficiente pentru a determina toate mărimile. Se

mai foloseşte şi relaţia ce se obţine pe baza principiului echilibrului financiar:

s·un =∑𝑛𝑘=1(𝑟𝑘 · 𝑣 𝑘−𝑛 ),

care conţine în cei doi membri obligaţiile debitorului şi creditorului.

Amortizări directe
În acest caz debitorul plăteşte ratele direct creditorului. Avem pl = p, iar ratele ce
se plătesc la sfârşitul perioadelor sunt rk .
Modelul 1D. - cu plată unică – este un caz limită de amortizare, acela în care debitorul
plăteşte toată datoria sa, S=s·un , o singură dată, la scadenţă, deci ratele şi cotele sunt rk =
Qk = 0, k =1,̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑛 − 1, Qn = s·un-1, rn = s·un .
Modelul 2D.- amortizarea prin achitarea sumei la scadenţă şi plata periodică a
dobânzilor pentru suma neramburată. Debitorul plăteşte periodic (anual) dobânzile, iar suma
împrumutată o va plăti la scadenţă (la sfârşitul ultimei perioade). Relaţiile pe baza cărora se
întocmeşte planul (tabelul) de amortizare sunt:
Rk = s, k = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛, Qk = 0, k =1,̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑛 − 1, Qn = s, D k = s·i, k = ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
1, 𝑛 − 1,
̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
rk = s·i, k = 1, 𝑛 − 1, r n = s · u.
Modelul 3D. -amortizarea prin cote constante. Debitorul plăteşte, la sfârşitul fiecărei
perioade, o cotă constantă din împrumut, împreună cu dobânzile corespunzătoare pentru
sumele nerambursate. Relaţiile cu care se determină elementele planului (tabelului) de
amortizare sunt:
𝑠
Qk = Q = 𝑛, k = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛, R1 = s, Rk+1 = s – k·Q, k = ̅̅̅̅̅ 1, 𝑛,
Dk = Rk·i = s·i – (k-1) · Q · i, k = ̅̅̅̅̅ 1, 𝑛,
rk = Q + Dk = Q + s · i - (k-1) · Q · i, k = ̅̅̅̅̅ 1, 𝑛.
Modelul 4D.- amortizarea prin rate constante. Debitorul plăteşte, la sfârşitul fiecărei
perioade, o rată constantă, care acoperă o parte din împrumut cât şi dobânda pentru suma
nerambursată. Valoarea ratei constante se determină, pe baza principiului echilibrului financiar,
din relaţia:
1−𝑣 𝑛 𝑠·𝑖
s = r · 𝑖 deci r = 1−𝑣𝑛.
Observaţie: La toate tipurile de amortizări întocmirea planului (tabelului) se realizează
prin completarea (linie după linie) elementelor, fără scrierea expresă a formulelor lor de calcul.

Amortizări indirecte Împrumutul s pe care debitorul l-a luat de la creditor este

amortizat indirect, prin depuneri de rate rk la o terţă parte.
Modelul 1I. - amortizarea prin plata periodică a dobânzilor către creditor şi
constituirea sumei împrumutate la o terţă parte prin plăţi periodice constante. Se întocmesc
două planuri de amortizare, unul între debitor şi creditor şi altul între debitor şi terţa parte. Între
debitor şi creditor planul de amortizare este de tipul 2D descris anterior, când acţionează
procentul p.
Între debitor şi terţa parte planul de amortizare este de tipul 4D descris mai înainte,
când suma de pornire (iniţială) este s·(v)n (deoarece suma finală la terţa parte trebuie să fie s),
iar procentul cu care se fac calculele este p. Ratele (plăţile) r constante,
care sunt depuse de debitor la terţa parte, sunt determinate din relaţia :
 1−(𝑣)𝑛 𝑠·(𝑣)𝑛 ·𝑖
s · (v)n = r · deci r = .
𝑖 1−(𝑣)𝑛
Modelul 2I. - amortizarea printr-o unică plată către creditor constituită la o terţă
parte prin plăţi periodice constante. În acest caz, planul de amortizare dintre debitor şi
creditor este de tipul 1D, deci debitorul plăteşte toată datoria sa,
adică S = s·un o singură dată, la scadenţă. Între debitor şi terţa parte planul de a
mortizare este de tipul 4D, când suma de pornire (iniţială) este S·(v)n = (s·un)·(v)n,
deoarece suma finală la terţa parte trebuie să fie S = s·u n, iar procentul p. Astfel ratele
(plăţile) r constante, care sunt depuse de către debitor, la terţa parte, sunt determinate din
relaţia:
1−(𝑣)𝑛 𝑆·(𝑣)𝑛 ·𝑖
S·(v)n = r · deci r = .
𝑖 1−(𝑣)𝑛
Observaţii:
1. Dacă procentele p şi p sunt egale, atunci se obţine sistemul de amortizare francez.
Se poate considera că debitorul depune ratele sale direct creditorului, deci nu apare terţa parte.
2. Dacă procentele p şi p sunt diferite, atunci se obţine sistemul de amortizare
american. Astfel, se constată că dacă p > p, atunci debitorul este avantajat faţă de creditor, iar
dacă p < p, atunci creditorul este avantajat faţă de debitor.
Exemple:
1. Să se întocmească planul de amortizare al unui împrumut de 60.000 u.m. cu 10 %
pe timp de 3 ani prin plata anuală a dobânzii şi achitarea sumei împrumutate la scadenţă.
Rezolvare:
Este vorba de o amortizare de tip 2D şi planul îl reprezentăm sub forma următorului
tabel:
k Rk Dk Qk rk
1 60.000 6.000 - 6.000
2 60.000 6.000 - 6.000
3 60.000 6.000 60.000 66.000
TOTAL 78.000

2. Să se întocmească planul de amortizare al unui împrumut de 45.000 u.m., cu

procentul 15 % pe timp de 3 ani, prin achitarea periodică a unei rate constante, care acoperă
atât o parte din împrumut cât şi dobânda pentru suma nerambursată.
Rezolvare:
Probleme se încadrează în modelul 4D. Vom calcula rata constantă r prin relaţia:
𝑠·𝑖 45.000·0,15 6.750 6.750
r = 1−𝑣𝑛 = 1 3 = = 0,34247 = 19.709,7556 𝑢. 𝑚.
1−( 1−0,65753
)
1+0,15
Astfel, planul de amortizare va fi:
k Rk Dk Qk rk
1 45.000 6.750 12.959,7556 19.709,7556
2 32.040,2444 4.806,0367 14.903,7189 19.709,7556
3 17.136,5255 2.570,4788 17.139,2768 19.709,7556
TOTAL 59129,2668

3. Să se amortizeze în 4 ani un împrumut de 80.000 u.m. printr-o unică plată către

creditor cu 5% şi constituirea sumei necesare restituirii datoriei prin plăţi periodice depuse spre
fructificare cu 6% la terţa parte.
Rezolvare:
 Avem o problemă cu amortizare indirectă care se încadrează în modelul 2I. Planul de
amortizare dintre debitor şi creditor este de tip 1D, deci

k Rk Dk Qk rk
1 80.000 4.000,00 - -
2 84.000 4.200,00 - -
3 88.200 4.410,00 - -
4 92.610 4.630,50 92.610 97.240,50

Astfel, debitorul va restitui toată dobânda sa de 97.240,50 u.m. la scadenţă. Pentru ca

peste 4 ani debitorul să aibă la terţa parte această sumă, cu procentul de 6%, acum ar trebui să
acopere suma iniţială.
97.240,50 · (v)4 = 77.023,57 u.m. unde v= (1,06) – 1
Astfel, între debitor şi terţa parte vom avea un model de rambursare de tip 4D. Determinăm
rata constantă r ¢, cu relaţia:

şi în consecinţă avem planul de amortizare între debitor şi terţa parte:

k Rk Dk Qk rk
1 77.023,57 4.621,41 17.606,94 22.228,35
2 59.416,63 3.565,00 18.663,35 22.228,35
3 40.753,28 2.445,20 19.783,15 22.228,35
4 20.970,13 1.258,21 20.970,14 22.228,35

4. Să se amortizeze în 3 ani un împrumut de 60.000 u.m. prin plata periodică a

dobânzilor cu 5% către creditor şi constituirea sumei necesare restituirii împrumutului la o terţă
parte prin plăţi periodice constante depuse spre fructificare cu 6 %.
Rezolvare:
Planul de amortizare dintre debitor şi creditor este de tip 2D.

k Rk Dk Qk rk
1 60.000 3.000 - 3.000
2 60.000 3.000 - 3.000
3 60.000 3.000 60.000 63.000

Suma împrumutată de 60.000 u.m. trebuie constituită la o terţă parte. Între debitor şi
terţa parte planul de amortizare este de tip 4D.
Pentru ca peste 3 ani debitorul să aibă la o terţă parte această sumă de 60.000 u.m.,
acum ar trebui să acopere suma iniţială 60.000 · (v)3 = 50.377,16 u.m. unde v = (1,06) – 1.
Astfel între debitor şi terţa parte rata constantă va fi dată prin :

r = ,

deci planul va fi:

 k Rk Dk Qk rk
1 50.377,16 3.022,63 15.823,96 18.846,59
2 34.553,20 2.073,19 16.773,40 18.846,59
3 17.779,80 1.066,79 17.779,80 18.846,59

Probleme propuse
1. Să se ramburseze creditul de 3.000.000 u.m. împrumutat de o unitate hotelieră pe timp de
4 ani, cu 15 %, prin plata anuală a dobânzii şi achitarea creditului împrumutat la scadenţă.
2. Să se întocmească planul de amortizare al unui împrumut de 1.200.000 u.m. cu procentul
de 20 % pe timp de 4 ani, prin rambursarea periodică a unei cote constante şi cu plata periodică a
dobânzilor pentru suma nerambursată.
3. Să se întocmească planul de amortizare al unui împrumut de 5.000.000 u.m., luat de o
societate pe acţiuni, pe timp de 4 ani, cu 20 %, prin plata periodică a unei rate constante, care acoperă
atât o parte din împrumut cât şi dobânda pentru suma nerambursată.
4. Să se amortizeze în 3 ani un împrumut de 50.000 u.m. prin plata periodică a dobânzilor cu
5% către creditor şi constituirea sumei necesare restituirii împrumutului prin plăţi constante depuse spre
fructificare cu 15% la o terţă parte.