Unitatea 7

Împrumuturi
1 Modelul general de rambursare a ı̂mprumuturilor
ı̂n sistemul clasic
În sistemul clasic, un ı̂mprumut este rambursat prin plăţi eşalonate formate
din:

ˆ rambursarea unei părţi din datorie;

ˆ dobânda asupra sumei rămase de rambursat.

Definiţia 1.1. Plăţile eşalonate (rente) sunt sume de u.m. plătite (ı̂ncasate)
la anumite intervale de timp, ı̂n regim de dobândă.

Clasificări

1) După ritmicitate, plăţile pot fi

– periodice (plătite la intervale de timp egale, un astfel de interval

numindu-se perioadă). În funcţie de perioadă, plăţile se numesc
* anuităţi, când perioada este anul,
* semestrialităţi, când perioada este semestrul,
* trimestrialităţi, când perioada este trimestrul,
* mensualităţi, când perioada este luna.
– neperiodice.

2) După scop, plăţile pot fi

– de fructificare (plasament),
– de rambursare (amortizare).

3) După sumele plătite, plăţile pot fi

– constante (toate plăţile au aceeaşi valoare),

– variabile.

4) După procentul dobânzii, plăţile pot fi

1
 – cu procent constant,
– cu procent variabil.

5) După momentul plăţii, plăţile pot fi

– anticipate (plăţile se fac la ı̂nceputul fiecărei perioade),

– posticipate (plăţile se fac la sfârşitul fiecărei perioade).

6) După momentul primei plăţi, plăţile pot fi

– imediate (prima plată se face ı̂n prima perioadă),

– amânate (prima plată se amână cu un număr fixat de perioade).

7) După ı̂ntindere, plăţile pot fi

– temporare (numărul de plăţi este limitat, fixat),

– viagere (numărul de plăţi este limitat la viaţa persoanei),
– perpetue (numărul de plăţi este nelimitat, acestea transferându-se
şi urmaşilor persoanei).

Definiţia 1.2. Părţile din datorie rambursate periodic, pentru amortizarea

treptată a ı̂mprumutului, se numesc amortismente.
În continuare, vom considera amortizarea ı̂mprumuturilor prin anuităţi
posticipate (adică plăţile se fac la sfârşitul fiecărui an).
Observaţia 1.1. Analog se obţin amortizările prin fracţionalităţi sau prin
plăţi anticipate.
Definiţia 1.3. Folosim următoarele notaţii:
ˆ V0 - suma ı̂mprumutată;

ˆ n - durata rambursării (ı̂n ani);

ˆ T1 , T2 , ..., Tn - anuităţile (plăţile anuale, ratele) succesive;

ˆ Q1 , Q2 , ..., Qn - amortismentele succesive;

ˆ p = 100i - procentul anual al dobânzii, presupus constant ( i fiind

rata anuală a dobânzii).
Definiţia 1.4. Descompunând anuităţile succesive T1 , T2 , ..., Tn ı̂n amortis-
mentele Q1 , Q2 , ..., Qn şi dobânzile d1 , d2 , ..., dn asupra sumei rămase de
rambursat, obţinem următorul tabel, numit tabel de amortizare:

2
 Suma Suma
rămasă de rămasă de
Amortis-
An rambursat Dobânda Anuitatea rambursat
mentul
la ı̂nceputul la sfârşitul
anului anului
1 V0 d1 = V0 i Q1 T1 = Q1 + d1 V1 = V0 − Q1
2 V1 d2 = V1 i Q2 T2 = Q2 + d2 V2 = V1 − Q2
..
.
k Vk−1 dk = Vk−1 i Qk Tk = Qk + dk Vk = Vk−1 − Qk
..
.
n Vn−1 dn = Vn−1 i Qn Tn = Qn + dn Vn = 0

Vk reprezintă suma rămasă de rambursat la sfârşitul anului k, adică

după plata a k anuităţi (k ∈ {1, . . . , n}).
Notăm cu Rk = Q1 + Q2 + ... + Qk suma rambursată după plata a k
anuităţi(k ∈ {1, . . . , n}).
Propoziţia 1.1 (Formule pentru modelul general). Avem
V0 = Q1 + Q2 + ... + Qn ,
Tk+1 − Tk = Qk+1 − Qk · u, ∀k ∈ {1, . . . , n − 1},
Vn−1 = Qn , Tn = Qn · u,
unde u = 1 + i este factorul de fructificare anuală a dobânzii.
Prezentăm ı̂n continuare două cazuri particulare de rambursare, cele mai
utilizate ı̂n practică.

2 Rambursare cu amortismente constante (egale)

În acest caz avem Q1 = Q2 = ... = Qn = Q.
Propoziţia 2.1 (Formule pentru amortismente constante). În cazul
rambursării cu amortismente constante avem
V0
Q= , Tk+1 − Tk = −Qi, ∀k ∈ {1, . . . , n − 1},
n
V0
Tk = Q[1 + i(n − k + 1)] = · [1 + i(n − k + 1)], ∀k ∈ {1, . . . , n},
n
k
Rk = V0 · , ∀k ∈ {0, . . . , n},
n
n−k
Vk = V0 · , ∀k ∈ {0, . . . , n},
n
dk − dk+1 = Qi, ∀k ∈ {1, . . . , n − 1}.

3
Exerciţiul 2.1. Să se alcătuiască tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n
valoare de 2684 u.m. pe 4 ani, cu procentul anual al dobânzii de 20%, ştiind
că plăţile sunt anuităţi posticipate iar rambursarea se face cu amortismente
egale.

Rezolvare. Avem V0 = 2684 u.m., n = 4 ani, p = 20, deci i = 0,2. Atunci,

folosind formulele pentru amortismente constante, obţinem:
V0 2684
Q= = = 671 u.m. (amortismentul);
n 4
d1 = V0 i = 2684 · 0,2 = 536,8 u.m.;
T1 = Q + d1 = 1207,8 u.m. (prima anuitate);
V1 = V0 − Q = 2013 u.m.; d2 = V1 i = 2013 · 0,2 = 402,6 u.m.;
T2 = Q + d2 = 1073,6 u.m. (a doua anuitate);
V2 = V1 − Q = 1342 u.m.; d3 = V2 i = 1342 · 0,2 = 268,4 u.m.;
T3 = Q + d3 = 939,4 u.m. (a treia anuitate);
V3 = V2 − Q = 671 u.m.; d4 = V3 i = 671 · 0,2 = 134,2 u.m.;
T4 = Q + d4 = 805,2 u.m. (ultima anuitate).

Obţinem tabelul de amortizare:

Suma rămasă Suma rămasă
de rambursat Amortis- de rambursat
An Dobânda Anuitatea
la ı̂nceputul mentul la sfârşitul
anului anului
1 2684 536,8 671 1207,8 2013
2 2013 402,6 671 1073,6 1342
3 1342 268,4 671 939,4 671
4 671 134,2 671 805,2 0

Exerciţiul 2.2. Alcătuiţi tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n valoare

de 64974 u.m. pe 4 ani cu procentul anual 10%, cu amortismente anuale egale,
ştiind că plăţile sunt anuităţi posticipate.

Rezolvare. Avem V0 = 64974 u.m., n = 4 ani, p = 10, deci i = 0,1.

Folosind formulele pentru amortismente constante avem
V0 64974
Q= = = 16243, 5 u.m. (amortismentul);
n 4
d1 = V0 i = 64974 · 0,1 = 6497,4 u.m.;
T1 = Q + d1 = 22740,9 u.m. (prima anuitate);
V1 = V0 − Q = 48730,5 u.m.; d2 = V1 i = 48730,5 · 0,1 = 4873,05 u.m.;

4
 T2 = Q + d2 = 21116,55 u.m. (a doua anuitate);
V2 = V1 − Q = 32487 u.m.; d3 = V2 i = 32487 · 0,1 = 3248,7 u.m.;
T3 = Q + d3 = 19492,2 u.m. (a treia anuitate);
V3 = V2 − Q = 16243,5 u.m.; d4 = V3 i = 16243,5 · 0,1 = 1624,35 u.m.;
T4 = Q + d4 = 17867,85 u.m. (ultima anuitate).

Obţinem tabelul de amortizare:

Suma rămasă Suma rămasă
de rambursat Amortis- de rambursat
An Dobânda Anuitatea
la ı̂nceputul mentul la sfârşitul
anului anului
1 64974 6497,4 16243,5 22740,9 48730,5
2 48730,5 4873,05 16243,5 21116,55 32487
3 32487 3248,7 16243,5 19492,2 16243,5
4 16243,5 1624,35 16243,5 17867,85 0

3 Rambursare cu anuităţi constante (egale)

Acest tip de amortizare se numeşte şi rambursare cu rată (anuală) fixă.
În acest caz avem T1 = T2 = ... = Tn = T.

Propoziţia 3.1 (Formule pentru anuităţi constante). În cazul ram-

bursării cu anuităţi constante avem

Qk+1 = Qk · u, ∀k ∈ {1, . . . , n − 1},

Qk = Q1 · uk−1 , ∀k ∈ {1, . . . , n},
T = Q1 · un ,
dk − dk+1 = Q1 · i · uk−1 , ∀k ∈ {1, . . . , n − 1},

1 1
unde u = 1 + i este factorul de fructificare anuală a dobânzii, v = =
u 1+i
un − 1 1 − vn
este factorul de actualizare anuală a dobânzii, sne = şi ane = .
i i
Exerciţiul 3.1. Să se alcătuiască tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n
valoare de 2684 u.m. pe 4 ani, cu procentul anual al dobânzii de 20%, ştiind
că plăţile sunt anuităţi posticipate iar rambursarea se face cu anuităţi egale.

5
Rezolvare. Avem V0 = 2684 u.m., n = 4 ani, p = 20, deci i = 0,2. Atunci,
folosind formulele pentru anuităţi constante, obţinem:
1 i 0,2
Q1 = V 0 · = V0 · n = 2684 · = 500 u.m. (primul amortis-
sne u −1 1, 24 − 1
ment);
d1 = V0 · i = 2684 · 0,2 = 536,8 u.m.;
T = Q1 + d1 = 1036,8 u.m. (anuitatea);
V1 = V0 − Q1 = 2184 u.m.; d2 = V1 i = 1036,8 · 0,2 = 436,8 u.m.;
Q2 = T − d2 = 1036,8 − 436,8 = 600 u.m. (al doilea amortisment);
V2 = V1 − Q2 = 1584 u.m.; d3 = V2 i = 1584 · 0,2 = 316,8 u.m.;
Q3 = T − d3 = 1036,8 − 316,8 = 720 u.m. (al treilea amortisment);
V3 = V2 − Q3 = 864 u.m.; d4 = V3 i = 864 · 0,2 = 172,8 u.m.;
Q4 = T − d3 = 1036,8 − 172,8 = 864 u.m. (ultimul amortisment).

Obţinem tabelul de amortizare:

Suma rămasă Suma rămasă
de rambursat Amortis- de rambursat
An Dobânda Anuitatea
la ı̂nceputul mentul la sfârşitul
anului anului
1 2684 536,8 500 1036,8 2184
2 2184 436,8 600 1036,8 1584
3 1584 316,8 720 1036,8 864
4 864 172,8 864 1036,8 0

Exerciţiul 3.2. Alcătuiţi tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n valoare

de 64974 u.m. pe 4 ani cu procentul anual 10% şi rate anuale egale, ştiind că
plăţile sunt anuităţi posticipate.

Rezolvare. Avem V0 = 64974 u.m., n = 4 ani, p = 10, deci i = 0,1.

Folosind formulele pentru anuităţi constante avem
1 i 0,1
Q1 = V0 · = V0 · n = 64974 · = 14000 u.m. (primul
sne u −1 1, 14 − 1
amortisment);
d1 = V0 · i = 64974 · 0,1 = 6497,4 u.m.;
T = Q1 + d1 = 20497,4 u.m. (anuitatea);
V1 = V0 − Q1 = 50972 u.m.; d2 = V1 i = 50974 · 0,1 = 5097,4 u.m.;
Q2 = T − d2 = 20497,4 − 5097,4 = 15400 u.m. (al doilea amortisment);
V2 = V1 − Q2 = 35574 u.m.; d3 = V2 i = 35574 · 0,1 = 3557,4 u.m.;

6
 Q3 = T − d3 = 20497,4 − 3557,4 = 16940 u.m. (al treilea amortisment);
V3 = V2 − Q3 = 18634 u.m.; d4 = V3 i = 18634 · 0,1 = 1863,4 u.m.;
Q4 = T − d4 = 20497,4 − 1863,4 = 18634 u.m. (ultimul amortisment).

Obţinem tabelul de amortizare:

Suma rămasă Suma rămasă
de rambursat Amortis- de rambursat
An Dobânda Anuitatea
la ı̂nceputul mentul la sfârşitul
anului anului
1 64974 6497,4 14000 20497,4 50974
2 50974 5097,4 15400 20497,4 35574
3 35574 3557,4 16940 20497,4 18634
4 18634 1863,4 18634 20497,4 0

4 Exerciţii de verificare
Exerciţiul 4.1. Alcătuiţi tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n valoare
de 492 u.m. pe 4 ani cu procentul anual 25%, ştiind că rambursarea se face
posticipat cu amortismente anuale egale.

Exerciţiul 4.2. Alcătuiţi tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n valoare

de 70112 u.m. pe 3 ani cu procentul anual 16%, ştiind că rambursarea se face
posticipat cu rate anuale egale.

Exerciţiul 4.3. Alcătuiţi tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n valoare

de 19720 u.m. pe 4 ani cu procentul anual 12,5%, ştiind că rambursarea se
face prin anuităţi posticipate, ı̂n fiecare din cazurile:
a) amortismente anuale egale; b) rate anuale egale.
Plăţile sunt anuităţi posticipate.

Exerciţiul 4.4. Alcătuiţi tabelul de amortizare al unui ı̂mprumut ı̂n valoare

de 37208 u.m. pe 5 ani cu procentul anual 20%, ştiind că rambursarea se face
prin anuităţi posticipate, ı̂n fiecare din cazurile:
a) amortismente anuale egale; b) rate anuale egale.
Plăţile sunt anuităţi posticipate.