`

Dobnda. Rata dobnzii simple. Rata dobnzii compuse

Proiect
1. Dobnda. Conceptul de dobnda Literatura de specialitate mentioneaza doua principale concepte: conceptul clasic conceptul neoclasic

Conceptul clasic abordeaz dobnda ca un rezultat al interaciunii dintre cerere si oferta in care prima identifica necesarul de resurse financiare pentru derularea unei investiii, iar oferta concretizeaz resursele financiare realizate pe seama economiilor. Deficientele acestui concept constau intr-o abordare statica, adic, nu se tine seama de influenta factorului timp, de creterea complexitatii fenomenelor economice (apariia companiilor multi si transnationale, fenomenul de globalizare, etc.), de modul in care se formeaz dobnda de ratele de schimb valutar, rata inflaiei etc. Conceptul neoclasic ncearc sa se adapteze noilor conjuncturi economice fcnd apel la noi termeni ca: productivitatea marginala a capitalului, implicarea inflaiei ca un fenomen de cvasipermanenta si influenare directa, nemijlocita asupra dobnzii si nu in ultimul rnd asupra deciziilor investitionale ca si a metodelor de actualizare, ceea ce ii confer factorului de timp importanta si influenta necesara. 2. Dobnda simpla Calculul sumei finale pe care o are de primit creditorul are in vedere numai suma iniiala, iar pentru perioadele urmtoare sa nu se cumuleze suma iniiala cu valoarea dobnzii, deci pe parcursul duratei de mprumut suma iniiala ramane aceeai, nemodificata. Formula uzuala este:

d = in care:

K * rds * t 100 * 365

d suma (volumul dobnzii de plata pentru valoarea ratei dobnzii); K volumul creditului; rds rata dobnzii simple; t perioada de timp aferente creditului, exprimata in zile. Se conosc trei proceduri de calcul referitoare la un an bancar: procedura germana la care anul bancar are 360 de zile, iar luna bancara are 30 de zile; procedura franceza la care anul bancar are 360 de zile, iar luna bancara este identica cu luna calendaristica; procedura engleza la care anul bancar are 365 de zile, iar luna bancara coincide cu luna calendaristica. Daca pentru mai multe perioade de timp suma iniiala (volumul creditului, K) ramane neschimbata ca si rata anuala a dobnzii simple, suma finala ce urmeaz a fi restituita se calculeaz cu relaia: Kf = K + n * K * rds = K(1+n*rds) in care n - numrul de ani. Dar sunt si situaii in care durata de acordare a creditului este exprimata in luni, trimestre sau decade. In aceste condiii:
n1 , daca durata este exprimata in luni; 12 n b) n = tr , daca durata este exprimata in trimestre; 4 nd c) n = , daca durata este exprimata in decade. 3

a) n =

Revenind la relaia:

d =

K * rds * t 100 * 365

in mod logic se mai poate calcula:

a) volumul creditului: K=

d *100 * 365 ; rds * t

b) perioada de timp pentru care s-a acordat creditul: d *100 * 365 t= ; K * rds c) rata dobnzii simple: rds =
d *100 * 365 . K *t

Pentru creditor se pune problema evalurii capitalului final (credit + dobnda) pe care l are de primit: Kf = K+ d = K+ In care:
K * rds * t r *t = K(1+ ds ) 100 * 365 100 * 365

Kf valoarea capitalului final; d volumul dobnzii. In continuare pe baza ultimei relaii se pot calcula:

a) volumul creditului: K=
Kf r *t 1 ds 100 * 365

b) rata dobnzii simple: ( K f K )100 * 365 rds = K *t Aplicaii Problema nr. 1. O banca plaseaz un capital de 40.000.000 de lei intr-un credit pe o perioada de 240 de zile, la o rata a dobnzii simple anuale de 23%. Sa se calculeze valoarea dobnzii aferenta mprumutului si valoarea capitalului final. d =
K * rds * t 40.000.000 * 23 * 240 = = 6.049.315 lei 100 * 365 100 * 365

Kf = K+d = 40.000.000+6.049.315 = 46.049.315 lei Problema nr. 2. Pe seama unui capital plasat intr-un credit pe o perioada de 180 de zile si cu o rata a dobnzii simple de 23% se va incasa o dobnda de 40.000.000 lei. Sa se calculeze valoarea creditului acordat si valoarea capitalului final.
d *100 * 365 40.000.000 *100 * 365 = = 352.657.004,83 lei rds * t 23 *180

K=

Kf = K+d = 352.657.004,83+40.000.000 = 392.657.004,83 lei Calculul dobnzii simple cnd rata dobnzii simple este variabila de la o perioada la alta Relaia de calcul este: sau: d = K(rds1*t1+rds2*t2+rds3*t3+ +rdsn*tn) d1 = K*rds1*t1 d2 = K*rds2*t2 d3 = K*rds3*t3

dn = K*rdsn*tn Deci : d = d1+d2+d3++dn In cazul in care duratele de timp sunt exprimate in zile, luni sau trimestre, valoarea capitalului iniial se calculeaz cu relaia:

K=

Kf 1 rds1 * nz 365

Kf 1 rds 2 * nz 365

+...+

Kf 1 rdsn * nz 365

K=

Kf 1 rds1 * n1 12

Kf 1 rds 2 * n1 12

+...+

Kf 1 rdsn * n1 12

K=

Kf 1 rds1 * ntr 4

Kf 1 rds 2 * ntr 4

+...+

Kf 1 rdsn * ntr 4

Rata dobnzii simple: Kf K Kf K Kf K rds = + +..+ K * t1 K * t2 K * tn Respectiv: Kf K Kf K Kf K rds = + +...+ n n n K * z1 K * z 2 K * zn 365 365 365 rds =
Kf K Kf K Kf K + +...+ n n n K * rd 1 * tr K * rdn * tr K * rd 2 * tr 4 4 4

Durata pentru care a fost acordat creditul: n = rds =

Kf K K * rd 1

Kf K K * rd 2

+...+

Kf K K * rdn

In fapt situaia se refera la cazul in care rata dobnzii simple capata valori diferite de la un an la altul, de la o perioada la alta: d = d1+d2+d3++dn = K*rds1*n1+ K*rds2*n2+...+ K*rdsn*nn Dar: n1 = n2 =...= nn = n d = K*n(rds1+ rds2+...+ rdsn) In situaiile in care duratele de timp sunt exprimate in zile, luni sau trimestre, relaiile de calcul devin:
nz n n + K*rds2* z ++ K*rdsn* z 365 365 365

a) d = K*rds1*

b) d = K*rds1*

n1 n n + K*rds2* 1 ++ K*rdsn* 1 12 12 12
ntr n n + K*rds2* tr ++ K*rdsn* tr 4 4 4

c) d = K*rds1*

in care: nz numr de zile; nl - numr de luni; nt numr de trimestre. Procedura de echivalenta in regim de dobnda simpla Pentru o mai uoara asimilare propunem sa ne bazam pe un exemplu practic: O banca acorda un credit unui ntreprinztor in valoare de 16.000 euro, rambursabil in urmtoarele condiii: prima rata de 4.000 de euro sa fie rambursabila dup 30 de zile cu rds=9%, a doua rata de 5.000 de euro sa fie rambursata dup 45 de zile cu rds=8%, iar a treia rata de 7.000 de euro sa fie rambursata dup 80 de zile cu rds=14%. Volumul total al dobnzii va fi de: d = d1+d2+d3 = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t2+ +K3*rds3*t3 = =4000*0.09* 253,25
30 45 80 +5000*0.08* +7000*0.14* = 29,58+8,88+214,79 = 365 365 365

Fata de aceste condiii iniiale, creditorul si ntreprinztorul, de comun acord accepta intre timp ca mprumutul si dobnda sa fie restituita la un anumit termen (o singura data) diferit fata de termenele intermediare prestabilite si care sa nu conduc la modificarea volumului dobnzii. In acest caz avem de-a face cu o procedura de echivalenta in regim de dobnda simpla. In aceasta situaie este evident ca: t1 = t2 = t3 =...= t Si ntruct cunoatem volumul dobnzii se va obine: d = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t+ K3*rds3*t3 = t(K1*rds1+ K2*rds2+ K3*rds3) 253,25 = t(4000*0,09+5000*0,08+7000*0,14) = 1740*t De unde rezulta :

t=

253,25 = 0,145 ani = 53,10 zile 1740

In acest tip de produs i echivalenta in regim de dobnda simpla ne putem confrunta cu urmtoarele tipuri de situaii: a) rds sa fie egale pentru fiecare interval de timp; b) ratele de credit sa fie egale.

a) d = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t+ K3*rds3*t3 253,25 = 4000* rds1*

30 45 80 +5000* rds2* +7000* rds3* 365 365 365

Deoarece:

rds1 = rds2 = rds3 = rds relaia devine :

30 45 80 +5000* +7000* ) = 2479,42* rds 365 365 365

253,25 = rds(4000* rds =

253 ,25 = 0,102 = 10,2% 2479 ,43

Putem verifica daca volumul dobnzii se modifica daca rds este de 10,2% pentru toate intervalele de timp: d = 4000*0,102*
30 45 80 +5000*0,102* +7000*0,102* = 365 365 365

=33,5+62,8+156,49 = 252,89 253,12 b) d = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t+ K3*rds3*t3 K1 = K2 = K3 = K relaia devine : d = K(0,09*

30 45 80 +0,08* +0,14* ) 365 365 365

253,12 = K(0,0073+0,098+0,0306) = 0,0477*K K=

253 ,12 = 5309,22 0,0477

Procedura financiara multipla in regim de dobnda simpla In activitatea practica se pot ntlni situaii in care creditorul acorda ntreprinztorului mai multe credite (K1, K2, K3, ... Kn) cu rate ale dobnzii aferente fiecrui credit, diferite (rds1,rds2,rds3,...rdsn) pe perioade diferite (t1, t2, t3, ...tn). Se considera ca doua proceduri financiare multiple in regim de dobnda simpla devin echivalente daca volumul dobnzilor este acelai d1 = d2. Se urmareste, daca exista interes reciproc de a nlocui procedura P1 cu procedura P2 si daca variabilele procedurii P2 pot nlocui variabilele procedurii P1, cu alte cuvinte sunt substituibile. Sa propunem ca exista urmtoarea procedura multipla care este exprimata in forma matriceala:

K1
P1 =

K2 t2 rds 2

K3 . . . . Kn t3 . . . . t n rds 3 . . . . rdsn

t1 rds1

Sunt doua situaii care prezint interes in activitatea practica: A) sa vedem daca procedura financiara multipla P1, prezentata anterior in forma matriceala, poate fi nlocuita cu alta procedura matriceala P2, dar in care, pe rnd, elementele de pe orizontala sunt egale intre ele (K, t si rds): a) K1 = K2 = K3 =...= Kn = K; b) t1 = t2 = t3 =...= tn = t ; c) rds1 = rds2 = rds3 == rdsn = rds.

Volumul total al dobnzii: d = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t++ Kn*rdsn*tn a) Volumul total al dobnzii se calculeaz astfel : d = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t++ Kn*rdsn*tn Procedurile P1 si P2 devin echivalente daca volumul dobnzii aferent fiecrei proceduri sunt egale: d1 = d2 d1 = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t2++ Kn*rdsn*tn d2 = K1*rds1*t1+ K2*rds2*t2++ Kn*rdsn*tn Dar : K1 = K2 = K3 =...= Kn = K De unde se poate calcula valoarea lui K: K1*rds1*t1+ K2*rds2*t++ Kn*rdsn*tn = K*rds1*t1+ K*rds2*t++ K*rdsn*tn= =K(rds1*t1+rds2*t++rdsn*tn) K=
K 1 * t1 * rds1 K 2 * t 2 * rds 2 ... K n * t n * rdsn t1 * rds1 t 2 * rds 2 ... t n * rdsn

b) In aceasta situaie se presupune ca in procedura P1 se inlocuieste procedura multipla matriceala P3 de forma: t1 = t2 = t3 =...= tn =t
K1 K2 . . . . Kn . . . .t . . . . rdsn

P3 =

t t rds1 rds 2

Atunci:

d3 = K1*rds1*t+ K2*rds2*t++ Kn*rdsn*t d1 = d3

K1*rds1*t1+ K2*rds2*t2++ Kn*rdsn*t3 = K1*rds1*t+ K2*rds2*t++ Kn*rdsn*t= = t(K1*rds1+ K2*rds2++ Kn*rdsn) De unde se poate calcula valoarea necunoscuta a lui t0:

K 1 * t1 * rds1 K 2 * t 2 * rds 2 ... K n * t n * rdsn K 1 * rds1 K 2 * rds 2 ... K n * rdsn c) Sa presupunem ca procedura P1 va fi nlocuita de o procedura matriceala multipla P4 de forma:

t=

rds1 = rds2 = rds3 == rdsn = rds

K1
P4 =

K2 t2 rds

. . . .Kn . . . . tn . . . . rds

t1 rds

d4 = K1*rds*t1+ K2*rds*t2++ Kn*rds*tn d1 = d4 K1*rds1*t1+ K2*rds2*t2++ Kn*rdsn*t3 = K1*rds1*t+ K2*rds2*t++ Kn*rdsn*t= = rds(K1*t1+ K2*t2++ Kn*tn) Deci se poate calcula valoarea necunoscuta a ratei dobnzii simple: rds =
K 1 * t1 * rds1 K 2 * t 2 * rds 2 ... K n * t n * rdsn K 1 * t1 K 2 * t 2 ... K n * t n

3. Dobnda compusa Daca pentru o suma initiala/credit K depusa sau creditat, volumul dobnzii se modifica periodic iar valoarea corespunztoare pentru un interval de timp devine valoarea iniiala pentru urmtorul interval de timp si se aplica procedeul de dobnda la dobnda avem de-a face cu ceea ce se numete dobnda compusa. Pentru primul interval de timp volumul dobnzii (d) va fi d1 = K*rd1. Pentru al doilea interval de timp: d2 = K+ d1 s.a.m.d. Dobnda aferenta unui credit care nu e restituita la momentul de timp stabilit de comun acord, se va acumula cu creditul mprumutat, care va genera o noua dobnda (dobnda la dobnda) iar suma corespunztoare devine suma iniiala pentru urmtorul interval de timp. Cu alte cuvinte, capitalul iniial (K) se modifica periodic prin capitalizarea dobnzii calculate pentru perioada anterioara. Pentru generalizare vom concepe urmtorul tabel:

An 1 2 n

Suma iniiala (K) K K(1+rds) K(1+rds)n-1

ds K* rds K(1+rds)* rds K(1+rds)n-1*rds

Suma finala (Kf) K+ rds*K= K(1+rds) K(1+rds)+ K(1+rds)* rds=K(1+rds) (1+rds)=K(1+rds)2 K(1+rds)n

Deci la sfarsitul celor n ani capitalul final va fi: Kf = K(1+rds)n Valoarea dobnzii d = Kf-K = K(1+rds)n-K = K[(1+rds)n-1] Se poate calcula valoarea prezenta sau actualizata: Kf K= (1 rds ) n Kf = K(1+rds)n
Kf K

= (1+rds)n

Apoi: ln pentru

Kf K

= ln(1+rds)n relaie care nu permite sa calculam numrul de ani

care s-a acordat creditul:

Kf K n= ln(1 rds ) ln

In aceste condiii putem calcula si rds:

ln Kf = n* ln(1 rds ) K

ln(1 rds ) =

ln

Kf K n

Kf n 1 Kf Kf 1 1 rds = e n ln K = e ln( K ) = ( ) K n

rs = (

Kf K

1 ) n -1 =

Kf K

-1

Volumul dobnzii se calculeaz astfel: d = Kf-K=K[(1+rds1)+ (1+rds2)++ (1+rdsn)]-K=K[(1+rds1)+ (1+rds2)++ (1+rdsn)-1] Presupunnd ca: rds1 = rds2 = rds3 == rdsn =rds

Kf = K(1+rds)n ntruct este vorba de rata dobnzii compuse se aplica principiul dobnda la dobnda rds va fi numita rdc, rata dobnzii compuse.

3.1. Rata dobnzii compuse variabile Aidoma situaiei de la rata dobnzii simple si in acest caz se pleac de la ideea ca si rata dobnzii compuse poate avea valori diferite pe parcursul anumitor intervale de timp. Rmne valabila constatarea ca pentru intervalul de timp urmtor, valoarea iniiala (suma credit) este valoarea finala (suma credit) a anului anterior. Problema nr.3. O suma de 5000 de euro e depusa la o banca pe o perioada de 3 ani cu o rata a dobnzii de 7% pentru primul an, 9% pentru cel de-al doilea an si 11% pentru cel de-al treilea an. Pentru primul an: d1 = K*rd1 = 5000*0,07 = 350 K1 = K+ d1 = 5000+350 = 5350 Sau: Sau: K1 = K(1+ rds1) = 5000*1,07 = 5350 d1 = K1-K = 5350-5000 =350

Pentru al doilea an: d2 = K(1+*rds1)*rd2 = 53500*0.09 = 481,5

K2 = K1+ d2 =K(1+ rds1)+K(1+ rds2)(1+rd2)=K(1+rds1) (1+rds2)=5350+481,5=5831,5 d2 = K2- K1 = K(1+ rds1)(1+rds2)- K(1+ rds1) = K(1+ rds1)[ (1+ rds2)-1] = 481,5 Pentru al treilea an: d3 = K(1+ rds1) (1+ rds2)* rds3 = 641,46 K3 = K2+ d3 = K(1+ rds1) (1+ rds2) (1+ rds3) = 6472,96 d3 = K3-K2 = K(1+ rds1)(1+ rds2)(1+ rds3)-K(1+rds1)(1+rds2) = K(1+rds1) (1+rds2)* *[(1+rds3)-1] = 641,46 In forma generala suma finala (credit, valoare) se calculeaz cu relaia: Kf = K(1+ rds1) (1+ rds2) (1+ rds3)** (1+ rdsn) Iar volumul dobnzii: d3 = Kf-K = K(1+ rds1) (1+ rds2) (1+ rds3)** (1+ rdsn)-K = = K[(1+ rds1) (1+ rds2) (1+ rds3)** (1+ rdsn)-1] = = K[(1+ rds1) (1+ rds2) (1+ rds3)** (1+ rdsn-1)]*rdsn
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate