Curs 4

Efectul inflaţiei asupra valorii unui capital

Se presupune că din motive diferite economice, sociale, politice etc. moneda dintr-un spaţiu de
referinţă se depreciază sau devalorizează cu un coeficient anual unitar α ( p1=100 α = procent
de devalorizare). Aceasta înseamnă că:

{
1+i , fara devalorizare
1 u.m. 1 an 1+i cu devalorizare
→
1+ α

Dacă se cunoaşte coeficientul α (de exemplu IPC) şi se foloseşte corespunzător pt. a împiedica
pierderea puterii de cumpărare, se spune că are loc o devalorizare controlată.

In cazul devalorizării are loc formula S ( C , t )=C ∙ ( )

1+i t
1+α
.

Consecinţă. S ( C , t )>C pt. i>α

S ( C , t )=C pt. i=α

S ( C , t )<C pt. i<α .

Exemplu. Se consideră o sumă iniţială C=10000 u . m.plasată în regim de DC cu p=7,5 % .

Dacă procentul anual de devalorizare este de 4 %, să se găsească valoarea finală după 3 ani, în
termeni comparabili.

Avem S ( 10000 ,3 )=10000 ∙ (

1+ 0,075 3
1+0,04 )
=10000 ∙1,104398=11044 u . m.

Plăţi eşalonate

O succesiune de capitaluri C 1 , C2 , … , Cn care se depun (sau se retrag) la scadenţe fixate

t 1 , t 2 , … , t n ( t 1< t 2 <… ¿ t n) se numeşte plată eşalonată.

Ratele unei plăţi sunt reprezentate de capitalurile folosite la scadenţe.

Plăţi eşalonate periodice : Intervalele de timp dintre 2 scadenţe sunt egale → t k −t k−1 =l
(perioada). Pt. l=1 an se obţin anuităţi ; pt. l<1an → fracţionalităţi

Problemă. Să determinăm suma care la un anumit moment de timp este financiar echivalentă cu
şirul de plăţi.

Suma= valoarea plăţii eşalonate

Se vor folosi operaţii de capitalizare/ actualizare pt. fiecare rată.

Se utilizează regimul de dobândă compusă. Plăţile pot fi sau nu egale.

Anuităţi constante temporare

Sunt : - plăţi periodice cu perioada 1 an

rate constante
nr(finit )de ani = n
Dobânda unitară anuală i se presupune constantă pe toată durata operaţiunii.

Anuităţi constante temporare imediate, posticipate:

Ratele se plătesc la fiecare sfârşit de an, timp de n ani, începând cu primul an. Astfel avem:

Rata 1 : se capitalizează ( n−1 ) ani

Rata 2 : se capitalizează ( n−2 ) ani
. . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Rata −1 : se capitalizează 1 an. Rata n apare nemodificată. Notăm ratele cu R .

Valoarea finală a ratelor plătite posticipat

Este rezultatul procesului de capitalizare a ratelor descris anterior. O notăm cu V fP ( R , n ) . Avem :

V fP ( R , n ) =R (1+i )n−1 + R ( 1+ i )n−2 +…+ R ( 1+i ) + R =

n
1−( 1+i ) ( 1+i )n−1
R [ 1+ ( 1+i )+ …+ ( 1+i )n−1 ]=R ∙ =¿ R ∙ .
1− (1+i ) i

Cantitatea u=1+ i se numeşte factor de fructificare .

P un −1
( )
Deci avem V R , n =R
f .
i
Procesul invers de evaluare se numeşte actualizare şi se face la momentul t=0.

1
Se foloseşte un aşa-zis factor de actualizare notat cu v şi dat de formula v= .
1+i

Interpretare. v este suma care pe timp de 1 an, cu o dobândă unitară I se transformă într-o
unitate monetară.

Deplasarea în sens invers cronologic produce ridicarea la diferite puteri a factorului de

actualizare v.

Valoarea actuală a ratelor plătite posticipat

Se notează cu V aP ( R , n ) şi este dată de:

P 2 n
V a ( R , n ) =Rv+ R v +…+ R v =¿
n −n
1−( 1+ i )
¿ Rv ( 1+ v+ …+ v n−1
) =Rv 1−v = R =
R 1+i
∙ [ 1−( 1+i )−n ].
1−v 1+i 1−( 1+i ) −1
1+i i

−n
1−( 1+i )
In concluzie V aP ( R , n ) =R∙ .
i

1 −1
Observaţie. Ţinând cont că 0< =( 1+ i ) <1 , când n creşte foarte mult ( n → ∞ ) se obţine
1+i
( 1+i )−n →0 şi atunci

R
V aP=lim V aP ( R , n ) = (ipoteza perpetuităţii).
n→∞ i

Aplicaţii. 1) O plată eşalonată se derulează pe parcursul a 6 ani prin depunerea la sfârşit de an

a unor sume egale cu 3000 u.m. cu un procent anual al dobânzii de 8%. Care este valoarea finală
a şirului de anuităţi şi care este dobânda totală ?

8
Avem n=6 , R=3000 , i= =0,08 . Formula dată mai sus pt. valoarea finală ne conduce la :
100
( 1,08 )6−1
V fP=3000 ∙ =22007,78u . m.
0,08

Pt. dobândă avem : D=¿ V fP−R ∙ n=22007,78−18000=4007,78u . m .

2) O firmă investeşte 40.000 euro pe an (la sfârşitul fiecărui an) cu un procent anual al dobânzii
p=8 % , pt. a-şi îndeplini o obligaţie de plată la un anumit moment. Dacă obligaţia de plată este
de 150.000 euro plătibilă în exact 3 ani începând de acum, ce sumă unică investită acum ar trebui
adăugată pt. a fi satisfăcut angajamentul ?

i=0,08
2
40000 ∙ 1,08 =46656 150000−129856=20144

1 20144
40000 ∙ 1,08=43200 Valoarea actuală ¿ 20144 ∙ 3
= =15991 euro.
( 1+i ) 1,083
¿ 40000
Total ¿ 129856

Altă soluţie se bazează pe formula valorii actuale:

1−( 1,08 )−3
V a =40000 ∙ =103083,8 ;
0,08
1
150000 ∙ =119074,8 →∆ S=119074,8−103083,8=15991 .
( 1,08 )3

3) Se fac 12 plăţi lunare (posticipate) de câte 100$ în contul unei societăţi de construcţii care
oferă o rată nominală fixă de 10,75% pe an. Ce sumă va fi în cont la sfârşit de an ?

i 0,1075
= =0,00896 . Se foloseşte formula valorii finale a şirului de fracţionalităţi posticipate
12 12
( 1,00896 )12−1
pt. n=12. Rezultă V f =100 ∙ =1260,93 $ .
0,00896