Piaţa monetară. Exemple aplicative.

1. Un investitor achiziţionează un bon de trezorerie, cu scadenţa la 6 luni şi o valoare

nominală de 200 mii u.m., la un preţ de 80 mil u.m. Care este randamentul acestui
instrument în cazul în care este păstrat până la scadenţă şi răscumpărat de investitori la
valoarea nominală?

2. Calculaţi randamentul pentru următoarele tranzacţii cu bonuri de tezaur cu o valoare

nominală de 100 mil u.m.:

a. Un instrument cu scadenţă la 60 de zile este achiziţionat cu 90 mil u.m.

b. Un instrument cu scandenţa la 4 luni este cumpărat cu 120 de zile înainte de

scadenţă la un preţ de 95 mil u.m.

c. Bonul de tezaur din situaţia de mai sus este revândut peste 30 zile cu 97 mil u.m.
Calculaţi randamentul obţinut de vânzători.

3. Calculaţi randamentul unui certificat de depozit în valoare de 1,000 u.m., cu scadenţă la

10 zile, care este vândut pentru 900 u.m.

4. O societate emite efecte de comerţ cu scandenţă la 60 de zile, cu o valoare de

răscumpărare de 100 mil. u.m. Acestea sunt plasate printr-o firmă specializată care
percepe un comision de 4% din valoarea efectelor de comerţ. Suma obţinută de emitent,
înainte de deducerea comisionului de plasare, este de 90 mil. u.m. Care este randamentul
operaţiunii pentru cumpărător? Dar pentru emitent?

5. O întreprindere emite efecte de comerţ cu scandenţă la 90 de zile, cu o valoare de

răscumpărare de 90 mii u.m. Acestea sunt plasate printr-o firmă specializată care percepe
un comision de 5% din valoarea efectelor de comerţ. Suma obţinută de emitent, înainte de
deducerea comisionului de plasare, este de 80 mii u.m. Care este randamentul operaţiunii
pentru cumpărător? Dar pentru emitent?

Pr  Pe 360
 R  100
Pe n
Pv  Pa 360
 R  100
Pa n
 SEMINAR 2 – EVALUAREA ACȚIUNILOR

REZOLVAȚI URMĂTOARELE PROBLEME

1. Care este profitul pe acțiune pentru o companie cu profit net de 235.800

de euro, având în vedere că pe piață există 120.000 de acțiuni?

2. Care este rata de distribuție a dividendelor pentru o companie cu

dividende nete (calculate după plata impozitului pe dividende) de 45.000
USD, care are un profit net de 234.980 USD?

3. Care este dividendul pe acțiune pentru o companie cu 1,3 milioane.

acțiuni dacă profitul net distribuit acționarilor este de 540.000 dolari?

4. O acțiune a adus, timp de 3 ani, dividendele anuale de 6 lei, 8 lei și 10 lei

și se vinde la 3 ani de la data cumpărării la prețul de 120 lei. Determinați
prețul pentru care a fost cumpărată acțiunea, dacă rata anuală procentuală a
fost constantă de 6%.

6 8 10 120
PV = + + +
1 + 0.06 (1 + 0.06 ) (1 + 0.06 ) (1 + 0.06 )3
2 3

6 8 130
PV = + + = 121.93
1.06 (1.06 ) (1.06 )3
2

5. O acțiune a adus, timp de 20 de ani, dividende anuale constante de 10

USD și se vinde după 20 de ani cu 2000 USD. Determinați prețul pentru
care a fost cumpărată acțiunea, dacă rata anuală procentuală a fost constantă
de 6%.

10 10 10 2000
PV = + + ... + +
1 + 0.06 (1 + 0.06 ) 2
(1 + 0.06 ) (1 + 0.06 )
20 20

 1 1 1  2000
PV = 10  + + ... + +
 1.06 (1.06 ) 2 20

(1.06)  (1.06)
20

  1 
 1 − 1.0621  2000
PV = 10  − 1 +
 (1.06 )
20
 1− 1
 1.06 

PV = 114.69 + 623.60

PV = 738.29 USD

6. Un acțiune a fost cumpărată cu 1760 de lei și vândută cu 2240 de lei după

8 ani. Găsiți dividendul constant, dat fiind că rata dobânzii pe întreaga
perioadă a fost constantă de 3,5%.

D D D 2240
PV = + + ... + +
1 + 0.035 (1 + 0.035 ) 2
(1 + 0.035) (1 + 0.035)
8 8

 1 1 1  2240
1760 = D  + + ... + +
 1.035 (1.035) 2
(1.035)  (1.035)
8 8


 1 
 1 − 1.0359  2240
1760 = D   − 1 +
 (1.035)
8
 1− 1
 1.035 

2240
1760 = D  ( 6.87 ) +
(1.035)
8

2240
1760 −
(1.035)
8

D=
6.87

58.91
D= = 8.57 lei.
6.87
REZOLVAȚI URMĂTOARELE PROBLEME

7. O acțiune a adus, timp de 5 ani, dividendele anuale de 16 lei, 18 lei, 14

lei, 15 lei și 10 lei și se vinde la 5 ani de la data cumpărării la prețul de
1.120 lei. Determinați prețul pentru care a fost cumpărată acțiunea, dacă rata
anuală procentuală a fost constantă de 4,5%.

8. O acțiune a adus, timp de 12 ani, dividende anuale constante de 12 USD

și se vinde după 12 ani cu 1.200 USD. Determinați prețul pentru care a fost
cumpărată acțiunea, dacă rata anuală procentuală a fost constantă de 5,2%.

9. O acțiune a fost cumpărată cu 196 de lei și vândută cu 224 de lei după 7

ani. Găsiți dividendul constant, dat fiind că rata dobânzii pe toată perioada a
fost constantă de 2,5%.

10. O acțiune a adus, timp de 6 ani, dividende anuale constante de 26 lei și

se vinde după 6 ani la prețul de 520 lei. Determinați prețul pentru care a fost
cumpărată acțiunea, dacă rata anuală procentuală a fost constantă de 2,8%.

11. O acțiune a adus, timp de 15 ani, dividende anuale constante de 8 USD

și se vinde după 15 ani cu 1.000 USD. Determinați prețul pentru care a fost
cumpărată acțiunea, dacă rata anuală procentuală a fost constantă de 4,2%.

12. O acțiune a fost cumpărată cu 1.926 euro și vândută cu 2.024 euro după
11 ani. Găsiți dividendul constant, dat fiind că rata dobânzii pe toată
perioada a fost constantă de 3,2%.

13. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni cu dividend constant de 24

USD, care este menținută pe o perioadă nedeterminată de ani la o rată
procentuală de 3,5 ani?

14. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni cu dividende de 18 euro,

care este în continuă creștere cu 2%, care este menținută pe o perioadă
nedeterminată de ani la 4%?
Formule utile pentru problemele 1-3.

• PPA - profit per acțiune;

• Pn – profit net;
• N – numărul total de acțiuni de pe piață.

• d - rata de distribuire a dividendelor;

• Dn - dividende nete (calculate după plata impozitului pe dividende);
• Pn - profit net.

• DPA - dividend pe acțiune;

• Pnr - profitul net distribuit acționarilor;
• N - numărul total de acțiuni de pe piață.

Formule utile pentru problemele 4-6

D1 D2 Dn FV
PV = + + ... + +
1 + k1 (1 + k2 ) 2
(1 + kn ) (1 + kn )
n n

( ) 1 − an
n

 at = a + ( a ) + ... + ( a ) = a 1 + a + ( a ) + ... + an−1 = a

2 n 2

t =1 1− a

( ) 1 − a n+1
n

 at = a + ( a ) + ... + ( a ) = 1 + a + ( a ) + ... + ( a ) −1 = 1 + a + ( a ) + ... + an−1 + an − 1 = −1

2 n 2 n 2

t =1 1− a
1 − a n+1 1 − a n+1 − 1 + a a − a n+1 1 − an
= −1 = = =a
1− a 1− a 1− a 1− a
 2 n
n
1 1  1   1 

t =1 (1 + k )
t
= +  + ... + 
1+ k  1+ k 
 =
 1+ k 
 1 
 1− 
  (1+ k )
n +1
1 1 
1 − = − 1
k  (1 + k )n   1 − 1 
 1+ k 
 
 SEMINAR 3 – MODELE DE EVALUARE A DIVIDENDELOR

I. Model de creștere zero - dividende constante

1. Număr finit de ani

n
D  1  1 
2
 1  
n

V = = D + + ... +   
t =1 (1 + k )
t  1 + k  1 + k   1 + k  

 1 
 1− 
D  1  (1+ k )
n +1

=  1 − =D  − 1
k  (1 + k )n   1 
 1− 1+ k 
 

2. Număr infinit de ani (perpetuitate)


D D  1  D
V = = lim   1 − =
t =1 (1 + k )t n→ k  (1 + k )n  k

II. Model de creștere constantă - dividende crescând cu o rată constantă

1. Număr finit de ani

D0  (1 + g )  1 + g  1 + g 2  1+ g  
t n
n
V = = 0 + + +  
 1 + k  1 + k  
D ...
t =1 (1 + k )t   1 + k  
1+ g   1+ g  
n

= D0   1 −    ; Do este ultimul dividend plătit (anul trecut).

k − g   1 + k  

2. Număr infinit de ani (perpetuitate)

1+ g   1+ g  
 n
D0
V = = D  lim   
1 −  , g  k
(1 + k )t n → k − g
  1 + k  
0
t =1

1+ g
= D0 
k−g
III. Model de creștere multiplă - dividendele sunt constante pentru T ani și apoi
cresc cu o rată constantă

D D D D(1 + g ) D(1 + g )2 D(1 + g ) n

V= + + ... + + + + ... +
1 + k (1 + k )2 (1 + k ) (1 + k )
T T +1
(1 + k )
T +2
(1 + k )
T +n

T ani urmãtorii n −T ani

D  (1 + g )
t
T 
D
V= 
t =1 (1 + k )
t
+ 
t =1 (1 + k )
t +T
= VT + VT +1

T
D D  1 
VT =  =  1 − 
(1 + k ) t

k  (1 + k )T 
t =1


D (1 + g )  (1 + g )1 (1+ g ) (1+ g ) 
t 2 n

VT +1 =  = D + + 
t =1 (1 + k )
t +T
 (1 + k )T +1 (1 + k )T + 2 (1 + k )T + n 
 
D  1 + g 1  1 + g 2 
= T 
  +  + ...
(1 + k )  1 + k   1 + k  
  1 + g n +1 
 1−   
D   1+ k 
=  lim − 1
( )
1 + k
T n →
 1 + g 
 1− 1+ k 
 
 
D  1 
=  lim
T n → 
− 1
(1 + k )  1− 1+ g 
 1+ k 
 
D  1 
=  lim
T n → 
− 1
(1 + k )  1− 1+ g 
 1+ k 
D g +1
= 
(1 + k ) k − g
T

1+ g 1
= D 
(1 + k )
T
(k − g )
Astfel, obținem:

D  1  1+ g 1
V=  1 − + D 
k  (1 + k )T  (1 + k ) ( k − g )
T


PROBLEME REZOLVATE

1. O acțiune a adus, timp de 30 de ani, dividende anuale constante de 10 USD și se vinde după 30
de ani cu 2.000 USD. Determinați prețul pentru care a fost cumpărată acțiunea, dacă rata
procentuală anuală a fost constantă de 4%.

 1 
 1− 
D  1  (1+ k )
n +1
FV  FV
V =  1 − + =D − 1 +
 n

k  (1 + k )  (1 + k ) n
 1  (1 + k ) n
 1− 1+ k 
 

10  1  2, 000
V=  1 − +
0.04  (1.04 )30  (1.04)30

V = 789.56

2. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni pentru care rata de rentabilitate cerută de acționari
este de 5% în următoarele cazuri
a) dividendul este în mod constant de 20 lei
b) dividendul din anul precedent a fost de 10 lei și crește la o rată constantă de 4%
c) dividendul din anul precedent a fost de 8 lei, timp de 5 ani dividendul este constant, după care
crește cu o rată constantă de 2%.


D D  1  D
a) V =  = lim  1 − =
t =1 (1 + k ) n→ k  (1 + k )n  k
t

20
V= = 400 lei
0.05

1+ g   1+ g  
 n
D0
b) V =  = D  lim   
1 −  , g  k
(1 + k )t n → k − g
  1 + k  
0
t =1

1 + 0.04
= 10 
0.05 − 0.04
 1.04
= 10  = 1, 040 lei
0.01

D  1  1+ g 1 
c) V =   1 − +  

k  (1 + k )T  (1 + k ) ( k − g ) 
T
  

8  1  1.02 1 
V=   1 −  +  
0.05  (1.05)5  (1.05)5 ( 0.05 − 0.02 ) 
 

V = 4, 297.02

PROBLEME PROPUSE

3. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni pentru care rata de rentabilitate cerută de acționari
este de 6% în următoarele cazuri
a) dividendul este constant 12 euro
b) dividendul din anul precedent a fost de 10 euro și crește la o rată constantă de 3%
c) dividendul din anul precedent a fost de 8 euro, timp de 8 ani dividendul este constant, după
aceea o perpetuitate cu creștere constantă de 4%.

4. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni pentru care rata de rentabilitate cerută de acționari
este de 9% în următoarele cazuri
a) dividendul este constant de 10 USD
b) dividendul din anul precedent a fost de 8 USD și crește la o rată constantă de 4%
c) dividendul din anul precedent a fost de 9 USD, timp de 10 ani dividendul este constant, după
aceea o perpetuitate cu creștere constantă de 3%.

5. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni pentru care rata de rentabilitate cerută de acționari
este de 12% în următoarele cazuri
a) dividendul este în mod constant de 20 lei
b) dividendul din anul precedent a fost de 16 lei și crește la o rată constantă de 5%
c) dividendul din anul precedent a fost de 12 lei, timp de 6 ani dividendul este constant, după aceea
o perpetuitate cu creștere constantă de 5%.

6. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni pentru care rata de rentabilitate cerută de acționari
este de 7% în următoarele cazuri
a) dividendul este constant 20 de lei în primii 4 ani, apoi crește cu 2% în următorii 6 ani și după
aceea o perpetuitate cu creștere constantă de 3%.
b) dividendul este constant 10 lei în primii 3 ani, apoi este constant la 15 lei pentru următorii 4 ani
și după aceea o perpetuitate cu creștere constantă de 4%.
a)
D D D D(1 + g1 ) D(1 + g1 ) 2 D(1 + g1 )6
V= + + ... + + + + ... + +
1 + k (1 + k )2 (1 + k ) (1 + k )
4 4 +1
(1 + k )
4+ 2
(1 + k )
4+6

4 ani urmãtorii 6 ani

D(1 + g1 ) (1 + g 2 )
6
D(1 + g1 ) (1 + g 2 )
6 2
+ + + ...
(1 + k ) (1 + k )
10 +1 10 + 2

urmãtorii n −10 ani

 1  1  2  1 3  1  4    1 5  1 
10

V = D +  +   +    + D    (1 + g ) + ... +   (1 + g1 )6  +
 1+ k  1+ k   1+ k   1+ k     1+ k  1
 1+ k  
   
 1  11
 1 
n −10
n −10

+D   + 7
+ + + 
  1 + k   
(1 g ) ... (1 g )
 1+ k 
2 2
 
 1  1   1   1   1   1 + g1   1 + g1  
2 3 4 1 6

V = D + + + +D   + ... +   +
 1 + k  1 + k   1 + k   1 + k   (1 + k )4   1 + k   1 + k  
 
(1 + g1 )6   1 + g 2   1 + g2  
1 n −10

+D lim   + ... +   
(1 + k )10 n→   1 + k   1 + k  
 1  1  2  1 3  1  4  1   1 + g1   1 + g1  
1 6

V = D + + + +D + ... +   +
 1 + k  1 + k   1 + k   1 + k   (1 + k )4   1 + k   1 + k  
  
(1 + g1 )6 (1 + g 2 ) 1
+D  
(1 + k )
10
(k − g )
D  1  1 + g1   1 + g1   (1 + g1 )6 (1 + g 2 )
6
1 1
V=  1 −  + D   1 −    + D  
k  (1 + k ) 
4
(1 + k ) k − g1   1 + k  
4
(1 + k )
10
( k − g2 )

20  1  1 1.02   1.02 6  (1.02)6 (1.03) 1

V=  1 −  +20   1 −    + 20  
0.07  (1.07 ) 
4
(1.07) 0.07 − 0.02   1.07  
4
(1.07 )
10
( 0.07 − .03)

 1  1   1  
2 3
  1 4  1  
7
 1+ g 1 
b) V = D1   +   +   + D 
2    + ... +    + D2    
 1 + k  1 + k   1 + k  
  1+ k 
  1 + k  
 
 (1 + k )
8
( k − g ) 

7. Care este valoarea actualizată a unei acțiuni pentru care rata de rentabilitate cerută de acționari
este de 8% în următoarele cazuri.
a) dividendul este constant de 16 euro în primii 5 ani, apoi crește cu 3% în următorii 4 ani și
după aceea o perpetuitate cu creștere constantă de 4%.
b) dividendul este constant de 22 de euro în primii 8 ani, apoi este constant la 25 de euro pentru
următorii 5 ani și după aceea o perpetuitate cu creștere constantă de 2%.
 SEMINAR 4

EVALUAREA OBLIGAȚIUNILOR

n
Ct C1 C2 C + VN
P= = + + ... + n
t =1 (1 + d ) (1 + d ) (1 + d )
t 2
(1 + d )n

• P = prețul obligațiunii

• Ct = valoarea cuponului în anul t

• VN = valoarea nominală a cuponului sau valoarea nominală.

• n = numărul de ani

• d = rata dobânzii

C C C + VN
P= + + ... +
(1 + d ) (1 + d ) 2
(1 + d ) n

C C C VN
P= + + ... + +
(1 + d ) (1 + d ) 2
(1 + d ) (1 + d ) n
n

C  1 1  VN
P= 1+ + ... + n −1 
+
(1 + d )  (1 + d ) (1 + d )  (1 + d ) n

 1 
 1− 
C (1 + d ) n VN
P=  +
(1 + d )  1 − 1  (1 + d )
n

 1+ d 

 1 
 1− 
C (1 + d ) n VN
P=  +
(1 + d )  1 + d − 1  (1 + d )
n

 1 + d 
  1 
 1− 
C (1 + d ) n VN
P=  +
(1 + d )  d  (1 + d )
n

 1 + d 

C 1+ d  1  VN
P=   1 − n 
+
(1 + d ) d  (1 + d )  (1 + d ) n

C  1  VN
P=  1 − n 
+
d  (1 + d )  (1 + d ) n

Observație
Dacă rata dobânzii nu este constantă în timp, avem:
n
Ct C1 C2 Cn + VN
P= = + + ... +
t =1 (1 + dt ) (1 + d1 ) (1 + d1 )(1 + d 2 )
t
(1 + d1 )(1 + d 2 )...(1 + d n )

REZOLVAȚI URMĂTOARELE PROBLEME

1. Presupunem că un investitor deține o obligațiune clasică cu următoarele

caracteristici: valoarea nominală 1000 USD, rata cuponului 10%, cuponul se
plătește anual, scadența 10 ani și rata dobânzii: a) 5%; b) 8% și c) 10%.

Care este prețul obligațiunii?

C  1  VN
a) P =  1 − n 
+
d  (1 + d )  (1 + d ) n

100  1  1000
P=  1 − +
0.05  (1.05)10  (1.05)10

P = 1.386,09
2. Considerăm o obligațiune clasică cu valoarea nominală de 1200 EUR, rata
cuponului a) 6% și b) 9%, rata dobânzii 6% și scadența de 8, 5 și 1 ani.
Stabiliți prețul acestuia.

C  1  VN
a) P =  1 − n 
+
d  (1 + d )  (1 + d ) n

72  1  1200
P=  1 − +
0.06  (1.06)8  (1.06)8

P = 1200

3. Compania A a emis o obligațiune cu următoarele caracteristici: valoarea

nominală 1000 EUR, rata cuponului 5%, (cuponul se plătește anual), scadența
8 ani, dobânda 4%, rambursarea se face la scadență.

Compania B emite o obligațiune cu o rată a cuponului de 6%, o scadență de

8 ani, valoarea nominală 800 EUR și rata dobânzii de 5%.

Ce vor prefera investitorii?

C  1  VN c
PA =  1 − n 
+ ; C= VN
d  (1 + d )  (1 + d ) n
100

50  1  1000 5
PA =  1 − 8 
+ 8
; C= 1000 = 50
0.04  (1.04)  (1.04) 100

PA = 1067.33 EUR

C  1  VN c
PB =  1 − n 
+ ; C= VN
d  (1 + d )  (1 + d ) n
100

48  1  800 6
PB =  1 − 8 
+ 8
; C=  800 = 48
0.05  (1.05)  (1.05) 100

PB = 851.71 EUR
4. Care este prețul unei obligațiuni cu cupon zero cu valoarea nominală de
1000 USD, evaluată timp de 6 ani cu o rată a dobânzii de 2%.

0 0 0 + VN
P= + + ... +
(1 + d ) (1 + d ) 2
(1 + d ) n

0  1  VN
P=  1 − n 
+
d  (1 + d )  (1 + d ) n

1000
P=
(1.02) 6

P = $887.96

5. Ce este cuponul unei obligațiuni pe 5 ani evaluată la paritate cu prețul? Să

presupunem plăți anuale cu cupoane, valoarea nominală de 1000 EUR și rata
dobânzii de 3%.

C  1  VN
P=  1 − n 
+
d  (1 + d )  (1 + d ) n

C  1  1000
1000 =  1 − +
0.03  (1.03)5  (1.03)5

1000 C  1 
1000 − 5
=  1 − 
(1.03) 0.03  (1.03)5 

 1  C  1 
1000 1 − 5 
=  1 − 5 
 (1.03)  0.03  (1.03) 

 1 
1000 1 − 5 
 (1.03)  = C 
 1  0.03
1 − (1.03)5 
 

C
1000 = 
0.03
C = 30

REZOLVAȚI URMĂTOARELE PROBLEME

6. Să presupunem că un investitor deține o obligațiune clasică cu următoarele

caracteristici:
• valoarea nominală de 800 USD,
• rata de cupon de 10%,
• cuponul se plătește anual, scadența este de 10 ani
• rata dobânzii: 5%; 6% și 8%.
Care va fi prețul obligațiunii?

7. Considerăm o obligațiune clasică cu valoarea nominală de 1000 RON, rata

cuponului
a) 10% și
b) 12%
• Rată a dobânzii de 10%,
• Scadența 6, 4, 2 ani.
Determinați prețul acestuia.

8. Compania A a emis o obligațiune cu următoarele caracteristici: valoarea

nominală 1200 EUR, rata cuponului 4%, (cuponul se plătește anual), scadența
10 ani, dobânda 5%, rambursarea se face la scadență.
Compania B emite o obligațiune cu o rată de cupon de 8%, o scadență de 10
ani, valoarea nominală 1000 EUR și rata dobânzii de 4%.
Ce vor prefera investitorii?

9. Să presupunem că un investitor deține o obligațiune clasică cu următoarele

caracteristici:
• valoarea nominală 1000 $,
• rata de cupon de 6%,
• cuponul se plătește anual, scadența este de 4 ani
• ratele dobânzii sunt: 3% în primii doi ani și 4% în ultimii doi ani.

10. Să presupunem că un investitor deține o obligațiune clasică cu

următoarele caracteristici:
• valoarea nominală 2000 lei,
• rata de cupon de 8%,
• cuponul se plătește anual, scadența este de 6 ani
• ratele dobânzii sunt: 3%, 4%, 5%, 6%, 7% și respectiv 8%.
11. Care este prețul unei obligațiuni cu cupon zero cu valoarea nominală de
2000 EUR, evaluată pe 12 ani cu o rată a dobânzii de 6,5%?

12. Care este cuponul unei obligațiuni emisă pe 7 ani la paritate? Să

presupunem plăți anuale cu cupoane, valoarea nominală de 3000 lei și rata
dobânzii de 4,5%.
 Seminar 5

Politica Monetară

1. Să presupunem următorul scenariu:

• Rata intermediară a dobânzii pe termen scurt este 2%
• Obiectivul de inflaţie este de 2,5%
• Ritmul de creştere PIB este de 5%
Dacă inflaţia previzionată este de 2%, iar creşterea PIB de 4%, care este rata optimă a dobânzii pe
termen scurt?

2. Să presupunem următorul scenariu:

• Rata intermediară a dobânzii pe termen scurt este 2,5%
• Obiectivul de inflaţie este de 3%
• Ritmul de creştere PIB este de 5%
Dacă inflaţia previzionată este de 4%, iar creşterea PIB de 6%, care este rata optimă a dobânzii pe
termen scurt?

3. Să presupunem că de-a lungul unei perioade de 5 ani, prognoza de creştere a preţurilor din USA
este de 5,42% (echivalentă a 3% inflaţie anuală) în timp ce în zona Euro prognoza de creştere a
preţurilor este de 9,84% (echivalentă a 4,5% inflaţie anuală).
Care este diferenţialul de inflaţie dintre USA şi zona Euro de-a lungul celor cinci ani?
PPC ar prezice că dolarul american se va aprecia faţă de euro cu aproximativ acelaşi procent.
Dacă rata de schimb este 1 euro = $1.3843 , să se calculeze PPC.

4. Să presupunem că de-a lungul unei perioade de 4 ani, prognoza de creştere a preţurilor din
Elveția este de 3,22% (echivalentă a 1% inflaţie anuală) în timp ce în zona Euro prognoza de
creştere a preţurilor este de 9,82% (echivalentă a 4,2% inflaţie anuală).
Care este diferenţialul de inflaţie dintre francul elvețian şi zona Euro de-a lungul celor cinci ani?
PPC ar prezice că francul elvețian se va aprecia faţă de euro cu aproximativ acelaşi procent.
Dacă rata de schimb este 1 euro = CHF 1.20 , să se calculeze PPC.

5. Folosind modelul Gordon – Shapiro, să se determine la ce preţ poate fi revândut un pachet de

acţiuni peste 10 ani, a fost cumpărat la preţul de 10.000 lei, ultimul dividend încasat înaintea
cumpărării a fost de 100 lei şi se evaluează cu 5% timp de 10 ani.
 Teoria Portofoliului
1. Să se calculeze rentabilitatea unei acţiuni a cărei valoare iniţială este de 0,55 şi cu o valoare
finală de 0,65, ştiind că la sfârşitul anului s-a plătit un dividend de 0,02.

2. Să se calculeze rentabilitatea unei acţiuni a cărei valoare iniţială este de 1,24 şi cu o valoare
finală de 1,45, ştiind că la sfârşitul anului s-a plătit un dividend de 0,12.

3. Considerăm că pe piaţă cotează 2 active cu rentabilităţile E ( R1 ) = E ( R2 ) = 0, 2 şi cu riscurile

1 = 0,1,  2 = 0,05 . Cele două active evoluează independent pe piaţă, adică coeficientul de
corelaţie dintre cele două active este 12 = 0 .

a) Să se determine covarianţa dintre cele două active.

b) Să se determine randamentul și riscul portofoliului de acțiuni ce cuprinde 30% din R1

și 70% din R2

4. Considerăm că pe piaţă cotează 2 active cu rentabilităţile E ( R1 ) = E ( R2 ) = 0,38 şi cu riscurile

1 = 0,12,  2 = 0,15 . Cele două active evoluează independent pe piaţă, adică coeficientul de
corelaţie dintre cele două active este 12 = 0,5 .

a) Să se determine covarianţa dintre cele două active.

b) Să se determine randamentul și riscul portofoliului de acțiuni ce cuprinde 80% din R1 și

20% din R2.

5. Considerăm o acţiune (i) de pe piaţă. Rentabilitatea acţiunii i, în intervalul de timp de la t=0 la

t=1, este notată cu ( Ri ) şi are următoarea distribuţie:

 0, 25 0,15 0, 4 0,1 0,1

Ri :  
1, 2 1,1 1,3 1, 4 1,5  .

Să se calculeze rentabilitatea medie (aşteptată) a acţiunii.

6. Considerăm o acţiune (i) de pe piaţă. Rentabilitatea acţiunii i, în intervalul de timp de la t=0 la

t=1, este notată cu ( Ri ) şi are următoarea distribuţie:

 0,1 0, 2 0,1 0,3 0,3 

Ri :  
2 2, 2 2,3 2, 4 2,5  .

a) Să se calculeze rentabilitatea medie (aşteptată) a acţiunii. b) Să se calculeze riscul acțiunii

 Seminar 7.

Portofoliul cu 3 acțiuni

1. Vom considera un portofoliu format din trei active, Se cunosc următoarele elemente:
E ( R1 ) = 16% , E ( R2 ) = 18% , E ( R2 ) = 20% . Coeficienţii de risc sunt:  1 = 10% ,  2 = 15% şi
 3 = 18% . Coeficienţii de corelaţie dintre acţiuni se presupun a fi: 12 = 0, 20 ,  23 = −0, 25 şi
13 = 0 .

Se va considera un portofoliu având următoare structură: x1 = 30% , x2 = 30% , x3 = 40%

Să se determine:

a) matricea de varianţă-covarianţă 

b) rentabilitatea aşteptată a portofoliului E ( Rp )

c) riscul portofoliului  p

Soluţie

a) Pentru început vom calcula coeficienţii de covarianţă:

 12 = 12   1   2 = 0, 2  0,1 0,15 = 0, 03

 13 = 13   1   3 = 0  0,1 0,18 = 0

 23 =  23   2   3 = −0, 25  0,15  0,18 = −0, 00675

Matricea de covarianţă este:

  11  12  13 
 
 =   21  22  23  .
 
 31  32  33 

Ştiind că  ii =  2i şi  ij =  ij pentru oricare i, j = 1,3 , obţinem:

1|Page
  (0,1) 2 0, 03  0
 
 =  0, 03 (0,15) −0, 00675 
2

 0 −0, 00675 (0,18) 2 



De unde rezultă:

 0, 01 0, 03 0 
 
 =  0, 03 0, 0225 −0, 00675 
 0 −0, 00675 0, 0324 


b) Portofoliul are structura: x1 = 30% , x2 = 30% , x3 = 40% ,

ceea ce înseamnă că: xT = (0,3;0,3;0, 4)

Rentabilitatea aşteptată a portofoliului este:

E ( Rp ) = x1  E ( R1 ) + x2  E ( R2 ) + x3  E ( R3 )

Înlocuind cu valorile date, obţinem:

E ( Rp ) = (0,3)  0,16 + (0,3)  0,18 + (0, 4)  0, 2

E ( Rp ) = 0,182

c) Varianţa portofoliului va fi:

 2 p = xT    x

 0, 01 0, 03 0   0,3 
   
= (0,3;0,3;0, 4)  0, 03 0, 0225 −0, 00675   0,3 
 0 −0, 00675 0, 0324   0, 4 
  

 0.012 
 
= (0,3;0,3;0, 4)  0, 013 
 0, 011 
 

= 0,3  0, 012 + 0,3  0, 013 + 0, 4  0.011

= 0,012

2|Page
 p = 0,109

Aşadar, portofoliul construit are o rentabilitate de 18,2% și un risc de 10,9%.

2. Vom considera un portofoliu format din trei active, Se cunosc următoarele

elemente: 𝐸(𝑅1 ) = 6%, 𝐸(𝑅2 ) = 8%, 𝐸(𝑅2 ) = 10%. Coeficienţii de risc sunt:
𝜎1 = 2%,𝜎2 = 3%şi 𝜎3 = 1%. Coeficienţii de corelaţie dintre acţiuni se presupun
a fi: 𝜌12 = −0,20, 𝜌23 = +0,25şi 𝜌13 = 0.

Se va considera un portofoliu având următoare structură: 𝑥1 = 20%, 𝑥2 = 40%,

𝑥3 = 40%

Să se determine:

a) matricea de varianţă-covarianţă 𝛺

b) rentabilitatea aşteptată a portofoliului 𝐸(𝑅𝑝 )

c) riscul portofoliului 𝜎𝑝

3. Vom considera un portofoliu format din trei active, Se cunosc următoarele

elemente: 𝐸(𝑅1 ) = 7%, 𝐸(𝑅2 ) = 9%, 𝐸(𝑅2 ) = 8%. Coeficienţii de risc sunt: 𝜎1 =
1%, 𝜎2 = 3%şi 𝜎3 = 2%. Coeficienţii de corelaţie dintre acţiuni se presupun a fi:
𝜌12 = 0, 𝜌23 = +0,3şi 𝜌13 = +0.3

Se va considera un portofoliu având următoare structură: 𝑥1 = 60%, 𝑥2 = 30%,

𝑥3 = 10%

Să se determine:

a) matricea de varianţă-covarianţă 𝛺

b) rentabilitatea aşteptată a portofoliului 𝐸(𝑅𝑝 )

c) riscul portofoliului 𝜎𝑝

3|Page
 Seminar 10 - Portofolii eficiente

Pentru un portofoliu de 2 acțiuni, care sunt ponderile pe care trebuie să le alegem astfel încât să avem:

I. Risc minim pentru un randament fix.

II. Randament maxim pentru un risc fix.

I. Risc minim

 E ( R1 )   0,3 
1. Considerăm un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  = =  și riscuri
 E ( R2 )   0, 4 
x 
1 = 0,1,  2 = 0, 2 și 12 = 0 . 2. Se consideră un portofoliu P cu ponderile x =  1  cu x2 = 1 − x1
 x2 
.

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile determinate la litera a), determinați-l pe cel cu riscul minim. Calculați
structura, riscul și randamentul acestuia.

Soluție

a) E( Rx ) = x1E( R1 ) + x2 E( R2 ) = 0.3x1 + 0.4x2 = 0.3x1 + 0.4(1 − x1 ) = −0,1x1 + 0,4

 2 p = x12 12 + x22 22 + 2 x1 x2 12 = 0.01x12 + 0.04(1 − x1 )2 + 2  0 =
0.05 x12 − 0.08 x1 + 0.04

b) Minimizăm varianța portofoliului P:

 P2
min  =2
= 0  0.1x1 − 0.08 = 0  x1 = 0.8  x2 = 0.2
x1
P

Prin urmare, portofoliul are un risc minim dacă ponderile sunt de 80% și 20%.

 0.8 
x= 
 0.2 
Astfel, randamentul portofoliului este :

𝐸(𝑅𝑥 ) = −0,1𝑥1 + 0,4 = −0,1(0,8) + 0,4 = 0.32

E( Rx ) = 32%

Varianța se calculează cu ajutorul formulei:

 2 p = 0.05 x12 − 0.08 x1 + 0.04 = 0.05(0,8)2 − 0.08(0.8) + 0.04 = 0.008

 p = 8.94%

 E ( R1 )   0.10 
2. Considerăm un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  = =  și riscurile
 E ( R2 )   0.17 
x 
1 = 0.25,  2 = 0.35 și 12 = −1 . Considerați un portofoliu P cu ponderile x =  1  cu x2 = 1 − x1
 x2 
.

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile determinate la punctul a), determinați-l pe cel cu riscul minim. Calculați
structura, riscul și randamentul acestuia.

Soluție

a) E( Rx ) = x1E( R1 ) + x2 E(R2 ) = 0.10x1 + 0.17 x2 = 0.10x1 + 0.17(1 − x1 ) = −0.07x1 + 0.17

 2 p = x12 12 + x22 22 + 2 x1 x2 12 1 2 = 0.0625x12 + 0.1225(1 − x1 )2 + 2(−1)0.25  0.35  x1 (1 − x1 ) =
0.36 x12 − 0.42 x1 + 0.1225

b) Minimizăm varianța portofoliului P:

 P2
min  P2 = = 0  0.72 x1 − 0.42 = 0  x1 = 0.5833  x2 = 0.4167
x1

Prin urmare, portofoliul are un risc minim dacă ponderile sunt de 58,33% și 41,67%.

 0.5833 
x= 
 0.4167 

Astfel, randamentul portofoliului este :

E( Rx ) = −0.07 x1 + 0.17 = −0.07  0.5833 + 0.17 = 0.129

Varianța se calculează cu ajutorul formulei:

 2 p = 0.36 x12 − 0.42 x1 + 0.1225 = 0.36  0.58332 − 0.42  0.5833 + 0.1225 = 0

Observație: Dacă coeficientul de corelație al unui portofoliu de 2 acțiuni este -1, atunci riscul
portofoliului este 0.

REZOLVAȚI URMĂTOARELE PROBLEME

 E ( R1 )   0.12 
3. Considerați un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  =  =  și riscurile
 E ( R2 )   0.14 
x 
1 = 0.02,  2 = 0.05 și 12 = +0.2 . Luați în considerare un portofoliu P cu ponderile x =  1  cu
 x2 
x2 = 1 − x1 .

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile determinate la punctul a), găsiți-l pe cel cu riscul minim. Calculați
structura, riscul și randamentul acestuia.

 E ( R1 )   0.16 
4. Considerați un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  =  =  și riscuri
 E ( R2 )   0.18 
x 
1 = 0.05,  2 = 0.04 și 12 = −0.5 . Luați în considerare un portofoliu P cu ponderile x =  1  cu
 x2 
x2 = 1 − x1 .

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile P determinate la punctul a), determinați-l pe cel cu riscul minim.
Calculați structura, riscul și randamentul acestuia.

II. Randament maxim

  E ( R1 )   0,10 
5. Considerați un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  =  =  și riscurile
 E ( R2 )   0,17 
x 
1 = 0.25,  2 = 0.35 și 12 = −1 . Luați în considerare un portofoliu P cu ponderile x =  1  cu
 x2 
x2 = 1 − x1 .

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile P determinate la punctul a), determinați-l pe cel cu randament maxim
și varianță de 50%.

a) E( Rx ) = x1E( R1 ) + x2 E( R2 ) = 0,10x1 + 0,17 x2 = 0,10x1 + 0,17(1 − x1 ) = −0,07 x1 + 0,17

 2 p = x12 12 + x22 22 + 2 x1 x2 12 = 0.0625x12 + 0.1225(1 − x1 )2 + 2  (−0.0875) x1 (1 − x1 ) =

0.36 x12 − 0.42 x1 + 0.1225

b) 0.36 x12 − 0.42 x1 + 0.1225 = 0.5

0.36 x12 − 0.42 x1 − 0.3775 = 0

Folosind formula pătratică, obținem:

 = b2 − 4ac = (0.42)2 − 4(0.36)(−0.3775)

−b  
x1,2 =
2a

Soluțiile sunt: x1,1 = 0,96 și x1,2 = 0, 21 .

Acum calculăm rentabilitatea așteptată:

E ( Rx1,1 ) = −0, 07(0,96) + 0,17 = 0,1028 și E ( Rx1,2 ) = −0, 07(0, 21) + 0,17 = 0,1553 .

Din E ( Rx11 )  E ( Rx12 ) , concluzionăm că randamentul maxim al portofoliului este de 15,53%.

REZOLVAȚI URMĂTOARELE PROBLEME

  E ( R1 )   0,3 
6. Considerați un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  =  =  și riscuri
 E ( R2 )   0, 4 
x 
1 = 0,1,  2 = 0, 2 și 12 = 0 . Luați în considerare un portofoliu P cu ponderile x =  1  cu
 x2 
x2 = 1 − x1 .

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile determinate la punctul a), determinați portofoliul cu randament maxim
pentru o variație dată de 4,5%.

 E ( R1 )   0,15 
7. Considerați un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  =  =  și riscuri
 E ( R2 )   0,12 
x 
1 = 0.01,  2 = 0.03 și 12 = +0.75 . Luați în considerare un portofoliu P cu ponderile x =  1 
 x2 
cu x2 = 1 − x1 .

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile P determinate la punctul a), determinați portofoliul cu randament

maxim pentru o variație dată de 4%.

 E ( R1 )   0,11 
8. Considerați un portofoliu cu 2 acțiuni cu randamente  =  =  și riscuri
 E ( R2 )   0,12 
x 
1 = 0.02,  2 = 0.05 și 12 = −0.25 . Luați în considerare un portofoliu P cu ponderile x =  1 
 x2 
cu x2 = 1 − x1 .

a) Care sunt randamentul și riscul portofoliului?

b) Dintre toate portofoliile P determinate la punctul a), determinați portofoliul cu randament

maxim pentru un risc dat de 3%.

Formule utile:

E (R p ) = w1E (R1 ) + w2 E(R 2 ) ;

 p2 (R p ) = w12 12 + w22 22 + 2w1 1w2 2 12

Găsirea rădăcinilor unei ecuații pătratice.

 = b2 − 4ac ;

−b  
x1,2 =
2a