Seminar 3

INVESTIŢIILE

Investiția reprezintă „o imobilizare productivă făcută în prezent ce va fi

urmată de profituri, în viitor. Fiecărei investiții îi corespund fluxuri financiare
pozitive şi negative.“

Criteriile utilizate pentru selectarea investițiilor sunt:

1) durata de recuperare a investiţiei (dr);
2) valoarea actualizată netă (VAN);
3) indicele de rentabilitate (IR);
4) rata rentabilității interne (RIR).

1. Durata de recuperare a investiţiei

Durata de recuperare a investiţiei reprezintă perioada de timp la finele căreia
suma fluxurilor financiare pozitive devine egală cu fluxul negativ iniţial ocazionat
de acea investiţie.

Se estimează fluxurile anuale şi apoi se cumulează succesiv până se ajunge la

nivelul investiţiei iniţiale (sau se apropie foarte mult de aceasta, fără însă să fie mai
mare decât investiţia iniţială), obţinându-se în acest fel numărul de ani în care se
recuperează investiţia; după aceea se vor calcula lunile care se vor adăuga la anii de
recuperare a investiţiei dacă mai este cazul, după cum este exemplificat în aplicația
următoare.

Aplicație
S.C. „X“ S.A. are la dispoziție 2 proiecte de investiții ale căror fluxuri
pozitive şi negative se prezintă astfel:
Fluxuri pozitive Fluxuri pozitive
An Flux A Flux B
cumulate A cumulate B
1 6.000 7.200 6.000 7.200
18.000 =
2 12.000 24.000 31.200
6.000+12000
3 24.000 48.000 42.000 79.200
4 30.000 48.000 72.000 127.200
5 48.000 72.000 120.000 199.200

Investiția inițială este reprezentată de fluxul negativ:

1
  IOA = 120.000 mii lei şi
 IOB = 140.000 mii lei.

Durata de recuperare a investiției este de:

 pentru proiectul A: 5 ani pentru că prin cumularea fluxurilor pozitive în
anul al-5-lea se recuperează exact investiţia iniţială (120.000 mii lei)
 pentru proiectul B: 4 ani pentru că în anul 4 fluxurile pozitive cumulate
se apropie de valoarea investiției inițiale, dar fără să o depășească;
ulterior vom determina numărul lunilor în care se recuperează integral
investiţia de la proiectul B.

Astfel:

d ( 4,5) d (127.200,199.200)
d (4 , x ) = d (127.200 ,140.000)
5−4
x−4 = 199.200−127.200
140.000−127.200

1 72.000 12.800 8
x−4 = 12.800 x-4 = 72.000 x-4 = 45 x = 4 + 8/45

X = (4 + 0,177) ani = 4 ani + 0,177 x 12 luni = 4 ani și 2

luni
Deci:
 drA = 5 ani
 drB = 4 ani și 2 luni

Potrivit acestui prim criteriu, se va opta pentru proiectul de investiții B,

deoarece conduce la o recuperare mai rapidă a investiției inițiale.

2. Valoarea actualizată netă (VAN)

Necesitatea indexării fluxurilor financiare pozitive şi negative pe care le
generează un proiect de investiţii, în scopul unei corecte aprecieri a rentabilităţii
proiectului conduce la apariţia criteriului valorii actualizate nete (VAN).
Valoarea actualizată netă (VAN) reprezintă diferenţa dintre suma fluxurilor
financiare pozitive actualizate şi costul investiţiei iniţiale.

VAN se determină prin două metode, şi anume:

2
 1. metoda financiară (a fluxurilor financiare actualizate);
2. metoda contabilă (a profiturilor contabile).

2.1. Metoda fluxurilor financiare actualizate de determinare a VAN

Această metodă a fluxurilor financiare actualizate porneşte de la ideea că
VAN reprezintă diferenţa (ecartul) dintre suma fluxurilor pozitive actualizate şi
investiţia iniţială. Astfel, VAN se determină pe baza relaţiei:

Fi V
VAN= ∑ (1+i) −I + (1+i )
n 0 n

unde:
VAN = valoarea actualizată netă;
Fi = fluxurile financiare anuale pozitive;
n = durata de viaţă economică a investiţiei;
V = valoarea reziduală;
i = coeficientul de actualizare (rata medie a dobânzii bancare sau costul mediu
ponderat al capitalului).

Observaţie
- Atunci când coeficientul de actualizare (i) creşte, pe baza relaţiei
precedente se observă că VAN scade, şi invers.

Aplicaţie
Un proiect de investiţii presupune un cost iniţial (Io) de 15 mil. lei, dar ulterior
pe o perioadă de 9 ani se obțin încasări anuale (F i) de 3,8 mil. lei. La finele
perioadei de 9 ani valoarea reziduală a investiției (V) este nulă.
Să se decidă dacă proiectul respectiv de investiții este rentabil în condițiile în
care rata medie a dobânzii bancare este de 12%.

Rezolvare:

I0 = 15 mil. lei;
n = 9 ani;
Fi = 3,8 mil. lei;
V=0
i = 12% = 0,12

3
 F V
VAN= ∑ (1+i)i n −I 0 + (1+i )
n

3,8
VAN= ∑ (1+ 0,12) −15+0 9

VAN= 3,8 x ( 1,12 + 1,12 +…+ 1,12 )−15

1 1 1
2 9

−n
1 1−(1+i)
Se știe că: ∑ (1+i)n
=
i

1
−9
1−
1−( 1+ 0,12) ( 1+ 0,12 )9
VAN =3,8 x −15=3,8 x −15=5,24735=5,25 mil lei
0,12 0,12

2.2. Metoda profiturilor contabile de determinare a VAN

Se pornește de la excedentul brut de exploatare din care se scade amortizarea
care reprezintă un flux financiar negativ, şi cheltuielile financiare reprezentând
dobânzile aferente capitalului neamortizat.
În final se actualizează aceste profituri contabile obținute şi se calculează
astfel VAN.

Aplicaţie
Se cere să se determine VAN prin metoda profiturilor contabile pentru un
proiect de investiții cu următoarele caracteristici:

 I0 = 1.040.000 €,
 F1 = 260.000 €,
 F2 = 292.500 €,
 F3 = 299.000 €,
 F4 = 312.000 €,
 F5 = 286.000 €
 i = 16 %,

4
  n = 5 ani,
 V=0

Investiția se amortizează liniar.

1.040.000
Am/an = 5 = 208.000 €/an

Dobânda
Profit contab.
EBE Capital aferentă
Anii Am (EBE-Am-Dob.)
(Fi) neamortizat capit.
(Pri)
neamortizat
832.000= 133.120 =
1 260.000 208.000 1.040.000- 832.000 -81.120
208.000 x16%
2 292.500 208.000 624.000 99.840 -15.340
3 299.000 208.000 416.000 66.560 24.440
4 312.000 208.000 208.000 33.280 70.720
5 286.000 208.000 - - 78.000
1.449.50
Total 1.040.000 - 332.800 76.700
0

Relația de calcul pentru VAN prin metoda profiturilor contabile este:

VAN =
Pr V −81.120 −15.340 24.440 70.720 78.000
∑ (1+i)i n + (1+i n
= 1
+ 2
+ 3
+ 4
+
) (1+0,16) (1+0,16) (1+ 0,16) (1+0,16) (1+0,16)
5
=10.521 euro

3. Indicele de rentabilitate (IR)

Se calculează pe baza relației:

F
∑ (1+i)i n
IR =
I0

5
 Se va alege acel proiect de investiții care are un indice de rentabilitate mai
mare.

Aplicaţie
Se cere să se aleagă între 2 proiecte de investiții care se caracterizează prin
următoarele elemente:

Flux A Flux B 1 F iA F iB
Anul n    (1+i)n  
(FiA) (FiB)
n
(1+i) (1+i)

1300 x
1
=0,8929 650x 0.8929=
1 1.300 650 (1+0,12)1
0,8929 =
580
1.161
1950 x
1
=0 ,7972 2.600x0.7972=
2 1.950 2.600 (1+0,12)2
0.7972=
2.073
1.555
3.900 x
1
=0 ,7118 2.600 x 0.7118
3 3.900 2.600 (1+0,12)3
0.7118=
= 1.851
2.776
Total 7.150 5.850 - 5.492 4.504
Se știe că:
 I0A = 3.900 €
 I0B = 5.200 €
 i = 0,12 (12%)
F
∑ (1+i)i n
IR =
I0

F
∑ (1+i)i n
IRA = =
5.492
=1.41
I0 3.900

F
∑ (1+i)i n
IRB = =
4.504
=0,87
I0 5.200

Din cele două proiecte, cel mai avantajos este proiectul A care conduce la o
rentabilitate mai mare.

4. Rata rentabilității interne (RIR)

Practic RIR reprezintă rata dobânzii pentru care VAN = 0.

6
 Aceasta înseamnă că proiectul de investiții nu aduce nimic în plus față de un
depozit bancar cu dobândă compusă pe o perioadă de timp egală cu viața
economică a investiției.
RIR este rata dobânzii maximă la care se poate accepta un împrumut pentru
finanțarea proiectului.
Dacă RIR < i, atunci deținătorul capitalului este mai interesat să-şi plaseze
capitalul într-un depozit bancar decât în investiția respectivă pentru că va câștiga
mai mult.
Pornind de la ideea că RIR este rata dobânzii pentru care VAN = 0, atunci
putem scrie că:

Fi V
VAN = ∑ (1+i) −I + (1+i ) = 0
n 0 n

Întrucât din formula precedentă RIR se determină cu dificultate se va căuta

prin interpolare o rată a dobânzii (i1) pentru care VAN1>0 și o rată a dobânzii (i2)
cel mai apropiat de (i1), pentru care rezultă o VAN2<0, și RIR se va calcula pe baza
formulei următoare:
VAN 1∗i 2 +|VAN 2|∗i 1
RIR = VAN 1 +|VAN 2|
Sau
VAN 1
RIR = i1 + ∗(i −i )
VAN 1 +|VAN 2| 2 1

Aplicație

O firmă are de ales între 2 proiecte de investiții cu următoarele caracteristici:

 costul investiției (I0)

 ptr. proiect A = 585.000 €
 ptr. proiect B = 1.105.000 €

 fluxurile financiare anuale pozitive (Fi)

 ptr. proiect A =182.000 €
 ptr. proiect B = 234.000 €
 durata investiției (n)
 ptr. proiect A = 6 ani
 ptr. proiect B = 8 ani
 valoare reziduală (V)
7
  ptr. proiect A = 0
 ptr. proiect B = 0

Să se determine ce proiect de investiții va fi ales, folosind criteriul RIR.

Rezolvare:

Mai întâi, trebuie să calculăm VAN pentru fiecare proiect în parte.

F V
VAN = ∑ (1+i)i n −I 0 + (1+i )
n =0

8
Proiectul A Dacă i = 0,2 Dacă i = 0,21 Dacă i = 0,215 Dacă i 2= 0,214

Anul 1 182.000(Fi ) 1 182.000(Fi ) 1 182.000( Fi ) 1 182.000( Fi )

(n) ¿¿ ¿¿ ¿¿ ¿¿ ¿¿ ¿¿ ¿¿ ¿¿
0,8237 149.917,63
1 0,8333 151.666,67 0,8264 150.413,22 0,8230 149.794,24
=1/1,2141 =182000*0,8237
0,6785 123.490,63
2 0,6944 126.388,89 0,6830 124.308,45 0,6774 123.287,44
=1/1,2142 =0,6785*182000
0,5589 101.722,10
3 0,5787 105.324,07 0,5645 102.734,26 0,5575 101.471,14
=1/1,2143 =182000*0,5589
83.790,86
0,4604
4 0,4823 87.770,06 0,4665 84.904,34 0,4589 83.515,34 =182000*0,4604
=1/1,2144
0,3792 69.020,48
5 0,4019 73.141,72 0,3855 70.168,88 0,3777 68.736,91
=1/1,2145 =182000*0,3792
0,3124 56.853,77
6 0,3349 60.951,43 0,3186 57.990,81 0,3108 56.573,59
=1/1,2146 =182000*0,3124
Total
F - 605.242,84 - 590.519,96 - 583.378,66 - 584.795,47
∑ (1+i)i n
I0A 585.000 585.000 585.000 585.000

VANA =
F 20.242,84 5.519,96 -1.621,34 -204,53
∑ (1+i)i n −I0

9
Proiectul A Dacă i = 0,213 Dacă i = 0,2136 Dacă i 1= 0,2138
1 182.000(Fi ) 1 182.000(Fi ) 1 182.000( Fi )
Anul ¿¿ ¿¿ ¿¿
¿¿ ¿¿ ¿¿
0,8244
1 150.041,22 0,8240 149.967,04 0,8239 149.942,33
= ¿1¿
0,6796 123.694,33
2 0,6790 123.572,05 0,6787 123.531,33
= 1/1,2132 = 182.000 * 0,6796
101.822,72
0,5595 = 0,5592 101.772,39
3 0,5603 101.973,89
= 1/1,21363 182.000*0,559 =1/1,21383 =182.000*0,5592
5
4 0,4619 84.067,51 0,4610 83.901,38 0,4607 83.846,10
5 0,3808 69.305,45 0,3799 69.134,30 0,3795 69.077,36
6 0,3139 57.135,57 0,3130 56.966,30 0,3127 56.910,00
Total
F - 586.217,97 - 585.363,78 - 585.079,51
∑ (1+ii )n
I0A 585.000 585.000 585.000

VANA = 1.217,97 79,51

363,78
F = 586.217.97 – =585.079,51 –
∑ (1+i)i n −I0 585.000
= 585.363,78
585.000

10
 Proiectul A

Prin urmare, vom alege ca fiind i1 = 0,2138 pentru care rezultă o valoare
pozitivă a VAN1A = 79,51, iar ca i2=0,214 pentru care se obține o valoare negativă a
VAN2A = -204,53.

VAN 1 x i 2+|VAN 2| x i 1 79,51 x 0,214 +|−204,53| x 0,2138 17.0151+ 43.7285

Astfel, RIR(i)A = VAN 1+|VAN 2|
=
79,51+|−204,53|
=
284.04

= 0,2139

11
Proiectul B Dacă i = 0,135 Dacă i = 0,134 Dacă i = 0,1345
1 234.000( Fi ) 1 234.000(Fi ) 1 234.000( Fi )
Anul ¿¿ ¿¿ ¿¿
¿¿ ¿¿ ¿¿

0,8811
1 = ¿1¿ 206.167,40 0,8818 206.349,21 0,8814 206.258,26
=1/1,135
2 0,7763 181.645,29 0,7776 181.965,79 0,7769 181.805,43
3 0,6839 160.039,90 0,6857 160.463,66 0,6848 160.251,59
4 0,6026 141.004,32 0,6047 141.502,35 0,6036 141.253,06
5 0,5309 124.232,88 0,5333 124.781,61 0,5321 124.506,88
6 0,4678 109.456,28 0,4702 110.036,69 0,4690 109.746,04
7 0,4121 96.437,25 0,4147 97.034,12 0,4134 96.735,16
94.508,68
0,4039
8 =234.000*0,403 0,3657 85.568,01 0,3644 85.266,78
=1/1,1358
9
Total
F - 1.113.491,99 - 1.107.701,43 - 1.105.823,21
∑ (1+i)i n
I0B 1.105.000 1.105.000 1.105.000

VANB =
F 8.491,99 2.701,43 823,21
∑ (1+i)i n −I0

12
Proiectul B Dacă i=0,1346 Dacă I1=0,1347 Dacă I 2=0,1348
1 234.000(Fi ) 1 234.000( Fi ) 1 234.000( Fi )
Anul ¿¿ ¿¿ ¿¿
¿¿ ¿¿ ¿¿
206.221,91 206.203,74
0,8813 0,8812
1 0,8814 206.240,08 =234.000*0,881 =234.000*0,881
=1/1,1347 =1/1,1348
3 2
0,7767
2 0,7768 181.773,39 181.741,35 0,7765 181.709,32
=1/1,13472
3 0,6847 160.209,23 0,6845 160.166,87 0,6843 160.124,53
4 0,6034 141.203,27 0,6032 141.153,50 0,6030 141.103,75
5 0,5318 124.452,02 0,5316 124.397,19 0,5314 124.342,39
6 0,4688 109.688,02 0,4685 109.630,03 0,4683 109.572,08
7 0,4131 96.675,49 0,4129 96.615,87 0,4126 96.556,29
85.146,62 85.086,61
0,3639 0,3636
8 0,3641 85.206,68 =234.000*0,363 =234.000*0,363
=1/1,13478 =1/1,13488
9 6
Total
F - 1.105.448,17 - 1.105.073,34 - 1.104.698,71
∑ (1+i)i n
I0B 1.105.000 1.105.000 1.105.000

VANB =
73,34 -301,29
Fi 448,17 = 1.105.073,34- =1.104.698,71-
∑ (1+i)n −I0 1.105.000 1.105.000

13
 Proiectul B

Deci, vom alege ca fiind i1 = 0,1347 pentru care rezultă o valoare pozitivă a
VAN1B = 73,34, iar ca i2 = 0,1348 pentru care se obține o valoare negativă a VAN 2B
= - 301,29.

Astfel,

VAN 1 x i 2+|VAN 2| x i 1 x 0,1348+|−301,29❑| x 0,1347

RIR(i)B = VAN 1+|VAN 2|
= 73,34 ❑
73,34+|−301,29|
=0.1347

Pentru A i = 21,39%

Pentru B i = 13,47%

Firma se va decide pentru proiectul de investiții A care are o rată a

rentabilității interne mai mare.

14