Ex: O întreprindere prezintă următoarea situație simplificată a contului de profit și pierdere:

Cifra de afaceri = 87 400 lei; Consumuri externe (cheltuieli din afară) = 27 300 lei; Cheltuieli
cu personalul și cu impozite = 25 400 lei; Venituri din cedarea activelor = 3 300 lei;
Cheltuieli cu activele cedate = 2 100 lei; Cheltuieli cu amortizarea = 8 500 lei; Venituri
financiare = 1 200 lei; Cheltuieli financiare = 6 700 lei; cota de impozit pe profit = τ = 25%.
Determinați și interpretați:
a) soldurile intermediare de gestiune;
b) capacitatea de autofinanțare (prin cele două metode).
 CAF = profitul monetar ce rezultă din întreaga activitate a întreprinderii, o acumulare
cu caracter monetar din care întreprinderea își poate finanța activitatea viitoare (activitatea
curentă, dezvoltarea, etc.). Autofinanțarea implică costuri de finanțare egale cu 0!

Capacitatea de autofinanțare a firmei, având semnificația de profit (potențial) monetar

al întreprinderii, se va determina ca (regulă generală):

CAF = Venituri monetare* - Cheltuieli monetare

* mai puțin veniturile din cedarea activelor

Această abordare se reflectă în metoda deductivă de determinare a CAF.

Există două metode de determinare a CAF:

1. Metoda deductivă => CAF = EBE+Vfin încasabile – Cfin plătibile – C imp/Π

EBE are semnificația de profit (potențial) monetar al exploatării. Astfel, conform

abordării deductive, identificăm veniturile și cheltuielile monetare; concret, la potențialul
monetar al exploatării se adaugă rezultatul monetar al activităţii financiare, şi apoi se scade
impozitul/Π. Ceea ce rezultă este rezultatul monetar global al activității din firmă.

2. Metoda adițională => CAF = Π net + C calculate - V calculate - V cedări active

Această abordare presupune adăugarea la Π net a cheltuielilor calculate (deoarece

acestea nu se plătesc; banii rămân în firmă), corectate cu veniturile calculate și fără veniturile
rezultate din cesiunea activelor imobilizate (!sunt venituri monetare). Adunând cheltuielile
neplătibile la profitul net vom obține un rezultat cu caracter monetar.
Ex: O persoană fizică obţine în aceeaşi perioadă de timp două venituri, din două surse
diferite: V1 = 4 500 u.m. şi V2 = 8 000 u.m. Determinaţi impozitul total de plată, tratând atât
cazul impozitării globale cât şi cazul impozitării separate, dacă impozitarea (impunerea) se
realizează într-unul din următoarele moduri:
a) prin intermediul unei cote procentuale (proporţionale) unice de impozitare de 15%;
b) prin intermediul cotelor progresive simple;
c) prin intermediul cotelor progresive compuse.
Pentru cerinţele b) şi c) se utilizează următoarea grilă de impozitare, numită şi scară
de impunere. Cotele progresive cresc pe măsură ce venitul impozabil creşte:

Interval venit (u.m.) Cota (%)

0 – 2 000 u.m. 0%
2 001 – 3 500 u.m. 4%
3 501 – 5 000 u.m. 8%
5 001 – 7 000 u.m. 10%
7 001 – 8 500 u.m. 20%
8 501 – 10 200 u.m. 25%
10 201 – 14 000 u.m. 30%
> 14 000 u.m. 35%
Ex: O persoană fizică rezidentă în România obţine următoarele venituri: 4 000 € în România
şi 6 000 € în Franţa. Grilele de impozitare (ipotetice) din cele două state sunt redate mai jos:

România Franţa

Interval venit (u.m.) Cota (%) Interval venit (u.m.) Cota (%)
≤ 1 000 € 4% ≤ 2 000 € 5%
1 001 – 5 000 € 9% 2 001 – 5 000 € 10%
5 001 – 7 000 € 14% 5 001 – 10 000 € 15%
7 001 – 10 000 € 22% 10 001 – 20 000 € 20%
> 10 000 € 35% > 20 000 € 37%

În ambele state se utilizează cote progresive simple şi se practică impozitarea globală

a veniturilor. Să se determine:
a) Impozitul plătit în România şi impozitul plătit în Franţa, dacă între cele două state nu este
încheiată nicio convenţie de evitare a dublei impuneri juridice internaţionale (DIJI);
b) Impozitul plătit în România şi impozitul plătit în Franţa, dacă între cele două state este
încheiată convenţie de evitare a DIJI. Trataţi toate cele 4 tipuri de convenţii (metode) utilizate
în practica internaţională şi calculaţi degrevarea fiscală (DF).
Ex: Determinați indicatorii echilibrului financiar al întreprinderii (SN, FR = ACR nete, NFR,
TN), utilizând următorul bilanț financiar:

ACTIV unități monetare PASIV unități monetare

Imobilizări 1 150
Capitaluri proprii 850
Stocuri 750
Datorii financiare 630
Creanțe 580

Datorii de exploatare 1 030

Disponibilități 230
Credite bancare curente 200
TOTAL ACTIV 2 710 TOTAL PASIV 2 710
Ex: Se cunosc următoarele date (ipotetice) extrase din bugetul general consolidat al unei ţări:
Taxă pe valoare adăugată 287 mld. lei; Impozit pe venitul persoanelor fizice 150 mld. lei;
Impozit pe profit 187 mld. lei; Accize 35 mld. lei; Taxe vamale 29 mld. lei; Venituri nefiscale
25 mld. lei. Cerinţe:
a) ponderea veniturilor fiscale în total venituri curente;
b) ponderea impozitelor directe în total venituri fiscale;
c) ponderea impozitelor indirecte în total venituri fiscale.
Ex: Determinați indicatorii poziției financiare a întreprinderii, utilizând următorul bilanț
financiar:

ACTIV unități monetare PASIV unități monetare

Imobilizări 1 270
Capitaluri proprii 800
Stocuri 540
Datorii financiare 670
Creanțe 630

Datorii de exploatare 850

Disponibilități 180
Credite bancare curente 300
TOTAL ACTIV 2 620 TOTAL PASIV 2 620