Buna ziua tuturor,

Conform fisei de disciplină, dtră aveți de realizat la alegere, între, a realiza un portofoliu de
lucrari cum este mai jos ca exemplu sau a vă uni 2-4 studenți maxim pentru a scrie un articol
știintific cu rigorile a ceea ce impune acest lucru.

Dacă cineva dintre dtra doreste sa scrie un articol, vă pot sugera tema si o sa va dau indiciile
respective. V-as ruga sa optati pentru una din formele de evaluare TC, sa aveti timpul necesarr ca
până in ianuarie ultima saptamana sa-mi trimiteti fie portofoliul de lucrări, fie articolul științific.
Pentru a scrie un articol puteti studia de pe internet revistele de Audit inanciar si cele ale
CECCAR dar si orice alt produs stiintific national si international.
Orice articol stiintific trebuie sa contina:
Abstract, maxim 100 cuvinte care sa releve obiectivul, scopul, actualitatea și utilitatea
temei. Cui folosește acest articol.
Cuvinte cheie: ( cele mai importante cuvinte utilizate in artcol)
Clasificația:

Introducere despre aria tematica a cercetării, cine a mai scris despre tema aleasa, adică ce
contine literatura de specialitate, națională și internaționale despre tema aleasa. Aici se pot da
chiar citate in continut ( autor și anul, iar complet informațiile se dau in bibliografie despre
autorul/autorii citati)
Obiectivele cercetării: ce ne propunem sa demonstram prin ipotezele cercetării
Metodologia cercetării: cercetare de tip calitativ sau cantitativ, cercetare exploratorie bazata pe
date preluate și prelucrate din care sa faceti grafice , tabele, analize sau puteti face cercetare
empirica prin constructia unui chestionar cu mai multe intrebari, primiti raspunsuri, le analizati si
trageti concluzii cu privire la ipotezele de cercetare.
Rezultatele cercetării și
Concluzii
Bibliografie

Vă sugerez cateva teme ca exemplu:

1. Raționamentul profesional in dezvoltarea, selectarea si adecvarea politicilor contabile

2. Importanța Auditului financiar în creșterea crediblității situațiilor financiare
3. Minimizarea costului de achiziție al capitalului fix prin utilizarea politicilor contabile adecvate
4. Impactul selectarii politicii contabile adecvate în reprezentarea fidelă a situațiilor financiare.
5. Convergente și divergențe între cadrele de raportare financiară: IFRS versus OMFP 1802/2014

Va doresc succes!

1
 Politici și opțiuni contabile
IFRS

PROBLEME IFRS
Politici de achiziție
1. Societatea Delta construieste un imobil in regie proprie . Costurile acestei constructii cuprind :
cheltuieli cu materii prime si materiale 300.000 lei ,manopera directa 450.000 lei, cheltuielile de
administratie 60.000, cheltuieli generale 40.000 lei , cheltuieli cu apa aferente constructiei 3.000 lei ,
cheltuieli cu energie 50.000 , cheltuielile cu dobanda aferenta imprumutului pe perioada constructiei
60.000 lei. Care din costurile prezentate se capitalizeaza si care este suma lor ? Exista costuri
care afecteaza rezultatul ?
Rezolvare :
Costul de productie = 300.000 lei + 450.000 lei + 53.000 lei + 60.000 lei = 863.000 lei
Cheltuielile de administratie si cheltuielile generale nu se includ in costurile de productie, intrucat
sunt costuri ale perioadei si nu fac obiectul costului de productie al activului .
• se intocmeste fisa analitica a investitiei ( a imobilizarii corporale ) in curs si procesul verbal de
punere in functiune ( cheltuiala cu toata investitia ) :

2
♦ 601, 602 = 40101, 02 - 300.000 lei → consum de materii prime si materiale
♦ 641 = 421 - 450.000 lei → inregistrarea cheltuielilor cu manopera directa
♦ 605 = 40103 - 53.000 lei → cheltuieli cu energia si apa
♦ 666 = 5121 - 60.000 lei → cheltuiala privind dobanda aferenta imprumutului pe perioada
constructiei → se capitalizeaza pe investitia in curs si nu se duc pe rezultat .
♦ Vci ( valoarea contabila de intrare ) = Cp ( costul de productie ) = 863.000 lei
DUV = 20 ani ( durata utila de viata → o estimez la nivel de firma )
Amortizarea contabila ( corespunde duratei utile de viata ) = 863.000 lei/20 ani = 43.150 lei
6811 = 281 - 43.150 lei
♦ 231 = 722 - 863.000 lei → inregistrarea constructiei realizate in regie proprie
♦ 212 = 231 - 863.000 lei → punerea in functiune a constructiei realizate in regie proprie .

2. Se primeste o subventie in valoare de 100.000 lei pentru finantarea unui activ al carui cost de
intrare este de 150.000 lei. Durata utila de viata a activului : 10 ani, metoda amortizare liniara .
Care este cota parte a venitului din subventie ? Dar cheltuiala cu amortizarea ? Subventia se
recunoaste ca venit inregistrat in avans .
Rezolvare :
• 445 = 472 - 100.000 lei → recunoasterea dreptului de a incasa subventia (plecarea programului de
finantare)
• 5121= 445 - 100.000 lei → primesc subventia
• 2131= 404 - 150.000 lei → costul de intrare al activului
• 404 = 2131 -150.000 lei → plata activului
• DUV = 10 ani, Amortizarea liniara = 150.000/10 ani = 15.000 lei (sa recuperez cel putin 15.000
lei/an)
6811 = 2813 - 15.000 lei → cheltuiala calculata recunoscuta
• Efortul meu financiar este de 5.000 lei/an ( 50.000 lei/10 ani ) .
Reluarea lunara, pe venituri, a cotei parti din subventia pentru investitii :
472 = 7584 - 833,3333 lei [ (100.000 lei/10 ani)/ 12 luni ] .
Subventiile pentru investitii sunt acordate de catre finantator numai pentru valoarea activului fara
TVA, valoarea TVA fiind suportata de catre firma din fondurile proprii. Deductibilitatea TVA-ului de
la achizitia unui activ finantat din subventii nu are legatura cu sursa de finantare .

3. Intreprinderea Cosmo primeste 100 de actiuni pe termen lung de la intreprinderea A, a caror

valoare justa este de 1.000 lei/actiune in schimbul unui echipament a carui valoare justa este de
110.000 lei .Valoarea contabila de intrare a echipamentului este 200.000 lei , valoarea amortizabila
pana in momentul cesiunii a fost de, fiind de 100.000 lei . Care este tratamentul contabil prevazut
de
IAS 16”Imobilizari corporale” privind intrare de active prin schimb cu alte active .
Sunteti directorul firmei Cosmo . Cum realizati aceasta tranzactie ?
Rezolvare :
• Cosmo primeste 100 actiuni x 1.000 lei/actiune = 100.000 lei→ Vjap (valoarea justa a activului
primit)
• Cosmo cedeaza un echipament in valoare de 110.000 lei → Vjac (valoarea justa a activului cedat)
Vjap = Vjac + sau - diferenta de numerar → 100.000 lei = 110.000 lei – 10.000 lei
Vci – Amortizare = 200.000 – 100.000 = 100.000 lei Vnc ( valoarea neta contabila –nerecuperata )
461(A) = 7583 – 100.000 lei Vjap
2123 = 404(A) – 100.000 lei ( Vjac – depreciere)
Decontarea :
404(A) = 461 – 100.000 lei
Proces-verbal de scoatere din firma a echipamentului :
100.000 lei - 2813 = 2123 - 200.000 lei

3
100.000 lei - 6583
121 = 6583 – 100.000 lei
7583 = 121 – 100.000 lei
Un element de natura imobilizarilor corporale poate fi vandut in schimbul unor titluri de participare
( actiuni ) . Deoarece procesul de realizare a unui castig este incomplet, nu se recunoaste nici un profit
sau pierdere corespunzator acestor tranzactii . De fapt contul noului activ este valoarea contabila
corespunzatoare activului vandut . Totusi, valoarea justa a activului primit in schimb poate pune in
evidenta o depreciere a valorii activului cedat . In acest caz, activul cedat este inregistrat la valoarea
ajustata, ca urmare a deprecierii, si aceasta valoare este apoi atribuita noului activ .
Valoarea echipamentului ajustata cu deprecierea = 100.000 lei
Valoarea actiunilor = 100.000 lei
♦ Vjac = Vjap
6813 = 2913 – 10.000 lei depreciere de valoare
2913 = 7813 – 10.000 lei .

4. S.C. ABC incaseaza de la clienti 270.000 u.m., iar de la bugetul statului 200.000 u.m. sub forma de
despagubiri pentru dezastrele generate de inundatii, achita jumatate din datoria de 250.000 u.m. fata
de furnizorii de materii prime si materiale consumabile si 100.000 u.m. pentru salariile personalului,
incaseaza dividende si dobanzi in valoare de 180.000 u.m., cesioneaza o cladire cu incasare in
numerar pentru suma de 150.000 u.m. , achita 50.000 u.m. din datoria fata de furnizorii de imobilizari
si achizitioneaza utilaje in valoare de 300.000 u.m., achitate integral la achizitie .
Determinati fluxul de numerar din exploatare .
Rezolvare :
• + 270.000 u.m. → incasari de la clienti ;
• + 200.000 u.m. → incasari din despagubiri pentru dezastrele generate de inundatii ;
• - 250.000 u.m. → plati catre furnizorii de materii prime si materiale consumabile ;
• - 100.000 u.m. → plati pentru salariile personalului ;
Fluxul de numerar din exploatare = 120.000 u.m.

POLITICA DE AMORTIZARE
Principiul permanenței metodelor
Metoda de amortizare trebuie să fie consecventă de la o perioadă de alta. Orice schimbare de
metodă ttrebuie justifcată in note și să fie calculat impactul modificării de metodă asupra
pozitiei financiare și a rezultatului global.
1) Se achiziţionează un activ corporal la data de 20.10.N, la preţul de 16.000 lei, având o
durată normală de utilizare de 6 ani. Să se întocmească planul de amortizare în următoarele
variante:
A) amortizare liniară;
B) amortizare degresivă ;
C) amortizare accelerată.
Rezolvare:
A) amortizare liniară
Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizare Valoarea
anuală cumulată rămasă
liniară
N 16.000 : 6 x 2 : 12 444,4 444,4 15.555,6

4
 N+1 16.000 : 6 2.666,6 3.111,0 12.889,0
N+2 2.666,6 5.777,6 10.222,4
N+3 2.666,6 8.444,2 7.555,8
N+4 2.666,6 11.110,8 4.889,2
N+5 2.666,6 13.777,4 2.222,6
N+6 16.000 : 6 x 10 : 12 2.222,6 16.000 0

B) amortizare degresivă :
Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizare Valoarea
anuală cumulată rămasă
degresivă
N 16.000 : 6 x 2 x 2 : 12 888,8 888,8 15.111,2
N+1 16.000 : 6 x 2 5.333,3 6.222,1 9.777,9
N+2 5.333,3 11.555,4 4.444,6
N+3 4.444,6 : 46 luni x 12 1.159,5 12.714,9 3.285,1
N+4 1.159,5 13.874,4 2.125,6
N+5 1.159,5 15.033,9 966,1
N+6 4.444,6 : 46 x 2 x 10 : 12 966,1 16.000 0
În anul N+2 se trece la amortizarea liniară întrucât valoarea rămasă de 4.444,6 este mai
mică decât amortizarea anuală degresivă în valoare de 5.333,3.

C) amortizare accelerată:
Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizare Valoarea
anuală cumulată rămasă
accelerată
N+5 16.000 x 50% x 2 : 12 1.333,3 1.333,3 14.666,7
N+1 16.000 x 50% x 10 : 12 6.666,7 8.000,0 8.000,0
8.000 : 5 ani x 2 : 12 266,6 8.266,6 7.733,4
N+2 8.000 : 5 1.600 9.866,6 6.133,4
N+3 1.600 11.466,6 4.533,4
N+4 1.600 13.066,6 2.933,4
N+5 1.600 14.666,6 1.333,4
N+6 8.000 : 5 x 10 : 12 1.333,4 16.000 0

2) Se achiziţionează un activ corporal la preţul de 25.200 lei, în data de 16.12.N. Durata

de amortizare este de 7 ani. Să se întocmească planul de amortizare utilizând amortizarea
degresivă.
Rezolvare:
Facem următoarele calcule:
- cota medie anuală de amortizare pentru regimul de amortizare liniară 100 : 7 = 14,3

5
 - cota medie anuală de amortizare pentru regimul de amortizare degresivă: 14,3 x 2 =
28,6
- Durata de utilizare aferentă regimului liniar recalculat: 100 : 28,6 = 3 ani
- Durata de utilizare în cadrul căreia se realizează amortizarea integrală: 7 – 3 = 4 ani
- Durata de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare degresivă: 4 – 3 =
1 an
- Durata de utilizare în cadrul căreia se aplică regimul de amortizare liniar: 4 – 1 = 3 ani
- Durata de utilizare pentru care nu se mai calculează amortizare: 7 – 4 = 3 ani.
Anii Modul de calcul Amortizarea Amortizare Valoarea
anuală cumulată rămasă
accelerată
N+1 25.200 x 28,6 7.207,2 7.207,2 17.992,8
N+2 17.992,8 : 3 5.997,6 13.204,8 11.995,2
N+3 5.997,6 19.202,4 5.997,6
N+4 5.997,6 25.200 0
3) IAS 11 O firmă realizează un activ corporal (depozit) printr-o societate specializată. La
finele primei luni constructorul întocmeşte factura în valoare de 16.300 lei, plata fiind efectuată
cu ordin de plată. In luna a doua constructorul finalizează investiţia, factura întocmită fiind de
28.500 lei. Se recepţionează depozitul iar plata se efectuează cu ordin de plată. Durata de utilizare
a depozitului este de 25 ani. După 28 de ani depozitul se vinde cu 6.200 lei, iar încasarea se face
prin bancă.

1) înregistrarea imobilizării corporale în curs de execuţie din prima lună:

% = 404 19.397 lei
231 16.300
4426 3.097
2) plata furnizorului:
404 = 5121 19.397 lei
3) înregistrarea imobilizării corporale în curs de execuţie din luna a doua:
% = 404 33.915
231 28.500
4426 5.415
4) darea în exploatare a investiţiei:
212 = 231 44.800
5) achitarea furnizorului:
404 = 5121 33.915

6) amortizarea lunară a depozitului: 44.800 : 25 : 12 = 149,33 lei.

6811 = 2812 149,33
7) vânzarea depozitului:
461 = % 7.378

6
 7583 6.200
Venituri din vânzarea activelor
4427 1.178
8) scoaterea din evidenţa a depozitului complet amortizat:
2812 = 212 44.800
9) încasarea creanţei:
5121 = 461 7.378

4) Vânzarea imobilizărilor corporale în rate

O entitate vinde un autoturism cu preţul de vânzare de 33.600 lei plus TVA. Valoarea
contabilă a autoturismului e de 65.000 lei, iar valoarea amortizată de 30.000 lei. Încasarea se
realizează în trei tranşe egale prin bancă.

În contabilitatea vânzătorului:
1) vânzarea autoturismului:
461 = % 39.984
Debitori diverşi 7583 33.600
Venituri din vânzarea activelor
4427 6.384

2) scoaterea din evidenţă a activului corporal:

% = 2133 65.000
2813 30.000
6583 35.000
Cheltuieli privind activele cedate
3) încasarea primei tranşe: (39.984 : 3 = 13.328)
5121 = 461 13.328
4) încasarea tranşei a doua:
5121 = 461 13.328
5) încasarea tranşei a treia
5121 = 461 13.328
În contabilitatea cumpărătorului:
1) achiziţionarea autoturismului:
% = 404 39.984
2133 33.600
4426 6.384
2) achitarea primei tranşe:

7
 404 = 5121 13.328
3) achitarea tranşei a doua:
404 = 5121 13.328
2) achitarea tranşei a treia:
404 = 5121 13.328

5) Investiţii terenuri
O societate comercială realizează o investiţie la un teren, printr-o firmă specializată.
Factura furnizorului este în sumă de 12.500 plus TVA 19%. Plata se face prin bancă iar investiţia
se amortizează în 10 ani, după care se scoate din evidenţă.
1) înregistrarea facturii privind investiţia realizată:
% = 404 14.875
231 12.500
2.375
2) achitarea facturii:
404 = 5121 14.875
3) recepţia lucrării:
2112 = 231 12.500
4) amortizarea lunară a investiţiei: 12.500 : 10 : 12 = 104,16
6811 = 2811 104,16
5) scoaterea din evidenţă a investiţiei amortizate:
2811 = 2112 12.500

6) Acordarea de avansuri pentru imobilizări corporale

În cazul încasării de avansuri factura trebuie emisă în termen de cel mult 15 zile de la
finele lunii în care a avut loc încasarea avansului.
Se acordă prin virament bancar un avans in sumă de 2.000 lei pentru procurarea unui
mobilier, Ulterior se livrează activul corporal în valoare de 4.800 lei, TVA 19%. Decontarea
diferenţei se face prin casierie.
1) acordarea avansului:
% = 404 2.000
232 1.681
Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
4426 319
Şi concomitent:
404 = 5121 2.000
2) Achiziţionarea mobilierului:
% = 404 5.712
214 4.800
4426 912

8
 3) Stornarea avansului acordat:
% = 404 2.000 în roşu
232 1.681 în roşu
Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
4426 319 în roşu
4) Achitarea diferenţei:
404 = 5121 3.712 lei

7) Imobilizări financiare
O societate mamă achiziţionează de la o filială din cadrul grupului 30.000 acţiuni cu 150
lei bucata. Se achită suma de 25.000 lei prin virament bancar, diferenţa urmând a se achita în luna
următoare. Comisionul plătit societăţii de valori mobiliare este de 1%. Anul următor se încasează
dividende în sumă de 6.000 lei. Se vând 4.000 acţiuni cu preţul de 200 lei bucata, încasarea fiind
realizată prin virament bancar.
1) achiziţia titlurilor:
261 = % 4.500.000
Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 5121 2.500.000
2691 2.000.000
Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate
2) plata comisionului:
622 = 5121 45.000
Cheltuieli cu comisioanele şi onorariile
3) achitarea vărsămintelor neefectuate:
2691 = 5121 2.000.000
4) Încasarea dividendelor:
5121 = 7611 600.000
Venituri din acţiuni deţinute la părţile afiliate
5) vânzarea acţiunilor:
461 = 7641 8.000.000
Venituri din imobilizări financiare cedate
6) încasarea creanţei:
5121 = 461 8.000.000
7) scoaterea din evidenţă a titlurilor:
6641 = 261 600.000
* titlurile vândute se scot din evidenţă la preţul de cumpărare.

8) Achiziţie echipament lucru

Se achiziţionează echipament de lucru cu preţul de 8.000 lei plus TVA care se achită cu
ordin de plată. Cheltuielile de transport sunt de 1000 lei, plus TVA, care se achită dintr-un avans

9
de trezorerie. Echipamentul se distribuie salariaţilor care vor suporta 50% din costul de achiziţie,
reţinându-se din salarii în 10 rate lunare.
1) achiziţionarea echipamentului:
% = 401 9.520
303 8.000
4426 1.520
2) achitarea facturii:
401 = 5121 9.520
3) cheltuieli de transport achitate din avansuri de trezorerie:
% = 401 1.190
303 1.000
4426 190
4) distribuirea echipamentului de lucru salariaţilor:
% = 303 9.000
603 4.500
4282 4.500
5) TVA aferentă valorii echipamentului se suportă de salariaţi (9.000 x 19%)1:
4282 = 4428 1.710
6) Reţinerea din salarii a ratei lunare (9.000 + 1.710) : 10 = 1.071 lei
421 = 4282 1.071 lei
7) Înregistrarea exigibilităţii TVA corespunzătoare ratei reţinute şi/sau încasate: 1710 : 10
= 171
4428 = 4427 171 lei

9. Vânzarea stocurilor
Preţ de vânzare cu amănuntul
Se achiziţionează mărfuri la cost de achiziţie de 60.000 lei, adaosul comercial 25%, TVA
19%.
Achiziţia % = 401 71.400
371 60.000
4426 11.400
Plata facturii 401 = 5121 71.400

Adaos comercial 371 = % 29.250

378 15.000
4428 14.250 (75.000 x 19%)
Vânzare mărfuri 4111 = % 89.250
707 75.000
4427 14.250

1
Codul fiscal actualizat art. 21 aliniat 4, lit. d

10
 Scăderea mărfii % = 371 89.250
378 15.000
4428 14.250
607 60.000
Încasarea 5121 = 4111 89.250

Dacă avem mai multe mărfuri, iar în balanţa lunii anterioare avem sold debitor pentru
371, şi solduri creditoare pentru 378 şi 4428 se foloseşte coeficientul K, care se calculează
conform relaţiei:

K=

Coeficientul K se înmulţeşte cu 707 şi ne dă valoarea lui 378, pentru ieşirile de mărfuri.

Soldurile sunt ale lunii anterioare, iar rulajele sunt ale lunii în curs.

10. Materiale recuperabile valorificate

O firmă obţine din procesul de producţie materiale recuperabile (deşeuri) evaluate la
valoarea de 2.400 lei. Acestea se vând la preţul de 3.800 lei plus TVA, încasarea făcându-se în
numerar.
Înregistrări la firma care vinde deşeurile:
1) recepţia produselor reziduale:
346 = 711 2.400
2) valorificarea produselor reziduale:
4111 = 703 3.800 2
3) descărcarea gestiunii produselor reziduale vândute:
711 = 346 2.400
4) încasarea în numerar a facturii cu produsele reziduale vândute, mai puţin cota de 3%
care se înregistrează la cheltuielile cu alte taxe:
% = 4111 3.800
5311 3.686
635 114

Înregistrări la entitatea colectoare de deşeuri:

1) achiziţia deşeurilor:
346 = 401 3.800
Şi concomitent:
4426 = 4427 722
2) înregistrarea fondului pentru mediu reţinut prin stopaj la sursă:
401 = 446 114
Fonduri speciale
3) achitarea facturii emise de entitatea deţinătoare de deşeuri:

2
În cazul livrărilor de deşeuri furnizorii întocmesc facturi fără TVA pe care înscriu menţiunea „taxare inversă”

11
 401 = 5311 3.686

4) vărsarea prin bancă a fondului pentru mediu:

446 = 5121 114

11) Produse finite în consignaţie

Se obţin produse finite la un cost de producţie de 22.700 lei şi se trimit în consignaţie la
valoarea de 30.000 lei. După vânzarea produselor încasarea are loc prin bancă.
1) obţinerea produselor finite:
345 = 711 22.700
2) trimiterea produselor în consignaţie pe bază de aviz de însoţire a mărfii:
354 = 345 22.700
3) trimiterea facturii după vânzarea produselor:
4111 = % 35.700
701 30.000
4427 5.700
4) scoaterea din evidenţă a produselor vândute:
711 = 345 22.700
5) încasarea facturii:
5121 = 4111 35.700

12) Animale şi păsări

Se achiziţionează 3 familii de albine cu preţul de 1.700 lei plus TVA furnizorul fiind
plătit prin bancă. Se obţine miere la costul de 800 lei şi se vinde cu preţul de 1.200 lei plus TVA,
încasarea fiind efectuată prin numerar.
1) achiziţia albinelor:
% = 401 2.023
361 1.700
Animale şi păsări
4426 323
2) plata furnizorului:
401 = 5311 2.023
3) obţinerea produselor finite:
345 = 711 800
4) vânzarea mierii:
4111 = % 1.428
701 1.200
4427 228

12
 5) descărcarea de gestiune:
711 = 345 800
6) încasarea facturii:
5311 = 4111 1.428

13) Livrări de mărfuri în afara UE

O firmă achiziţionează mărfuri în valoare de 6.800 lei plus TVA pe care ulterior le exportă
la preţul extern de 3.000 euro, la cursul de 4,75 lei/euro. La acelaşi curs se achită în numerar
asigurarea mărfii pe parcursul extern în valoare de 80 euro şi transportul extern în valoare de 200
euro. Factura se încasează prin bancă la cursul de 4,95 lei/euro.
1) achiziţia mărfurilor:
% = 401 3.570
4426 3.000
4427 570
2) plata mărfurilor:
401 = 5121 3.570
3) plata asigurării pe parcurs extern (80 x 4.75 = 380):
371 = 5314 397.60
Cheltuieli cu primele de asigurare
4) plata transportului extern (200 x 4,84 = 968):
371 = 5314 968
3
5) livrarea mărfurilor la extern (3.000 x 4,75 = 14.250):
4111 = 707 14.250
6) descărcarea de gestiune a mărfurilor vândute:
607 = 371 3.000
7) încasarea creanţei externe (3.000 x 4,95 = 14.850) :
5124 = % 14.850
4111 14.250
765 600
4
8) regularizarea TVA la sfârşitul lunii :
4424 = 4426 570
TVA de recuperat TVA deductibilă

14) Importul de mărfuri

O societate comercială importă mărfuri la preţul extern de 4.500 euro, la cursul de 4,75 lei
euro. Taxele vamale sunt de 10% iar comisionul vamal de 0,5% din preţul extern al mărfurilor.

3
Operaţiune scutită de TVA
4
TVA deductibilă achitată furnizorului se recuperează de la buget.

13
Taxele vamale şi comisionul se achită prin bancă, in lei. Mărfurile se plătesc prin bancă la un curs
de 4,80 lei/euro.
1) recepţia mărfurilor importate:
- preţul extern 4.500 euro x 4,75 = 21.375 lei
371 = 401 21.375
- taxe vamale: 21.375 x 10% = 2.138* lei ( pentru simplificarea calculului am rotunjit cu
o unitate în minus)
371 = 446 2.138
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
- comision vamal: 21.375 x 0,5% = 107 lei
371 = 446 107 lei
2) achitarea TVA: (21.375 + 2.138 + 107) x 19% = 4.488 lei
4426 = 5121 4.488 lei
3) plata taxelor vamale şi a comisionului vamal: 2.138 + 107 = 2.245 lei
446 = 5121 2.245 lei
4) achitarea mărfurilor la cursul de 4,8 lei/euro: 4.500 x 4,8 = 21.600
% = 5121 21.600 lei
401 21.375 lei
665 225 lei
Cheltuieli cu diferențe de curs valutar

15) Efecte de încasat

O firmă obţine produse la costul de 2.100 lei pe care le vinde unui client la preţul de 3.000
lei plus TVA. Furnizorul acceptă un bilet la ordin întocmit de către client. Efectul comercial este
depus la bancă iar suma se încasează la scadenţă.
1) obţinerea produselor finite:
345 = 711 2.100 lei
2) vânzarea produselor finite:
4111 = % 3.570
701 3.000
4427 570
3) descărcarea de gestiune:
711 = 345 2.100
4) acceptarea biletului la ordin de către furnizor:
413 = 4111 3.570
Efecte de primit de la clienţi

5) primirea şi depunerea efectului comercial la bancă:

5113 = 413 3.570
Efecte de încasat Efecte de primit de la clienţi

14
 6) încasarea biletului la ordin:
5121 = 5113 3.570
Dacă entitatea optează pentru scontarea biletului la ordin contra unei taxe de scont în sumă de
100 lei, înregistrările vor fi:
- remiterea biletului la ordin spre scontare:
5114 = 5113 3.570
Efecte remise spre scontare
- încasarea biletului la ordin înainte de scadenţă, mai puţin taxa de scont:
% = 5114 3.570
5121 3.470
666 100
Cheltuieli privind dobânzile

16) Livrări-cumpărări de bunuri pentru care nu s-au întocmit facturi

Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, factura trebuie emisă în termen de cel mult în a 15-a zi
a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al TVA. 5

Un furnizor livrează unui client pe bază de aviz de însoţire a mărfii produse finite (piese de
schimb) obţinute la un cost de 2.000 lei, la preţul de 3.200 lei plus TVA. Ulterior se întocmeşte
factura şi se decontează prin bancă.
A) Înregistrări în contabilitatea furnizorului
1) obţinerea produselor finite:
345 = 711 2.000
2) livrarea produselor finite pe bază de aviz de însoţire a mărfii:
418 = % 3.808
Clienţi-facturi de întocmit 701 3.200
4428 608
TVA neexigibilă
3) emiterea facturii:
4111 = 418 3.808
Şi concomitent:
4428 = 4427 608
4) încasarea creanţei:
5121 = 4111 3.808
B) înregistrări în contabilitatea clientului
1) achiziţionarea pieselor de schimb pe baza avizului de însoţire a mărfii:
% = 408 3.808
3024 Furnizori- facturi nesosit 3.200
4428 608
2) primirea facturii:

5
Codul fiscal actualizat art. 1551 , alin (1).

15
 408 = 401 3.808
Şi concomitent:
4426 = 4428 608
3) achitarea facturii:
401 = 5121 3.808

17) Avansuri acordate furnizorilor de către clienţi

Furnizorul trebuie să emită factura către client pentru suma avansului încasat cel mai
târziu până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansul.
Clientul acordă furnizorului un avans în sumă de 5.950 lei, prin bancă, iar in termen de 5
zile furnizorul emite şi trimite factura aferentă avansului primit. Ulterior furnizorul livrează
mărfuri în valoare de 8.000 lei plus TVA. Preţul de vanzare al mărfurilor este de 10.000 lei.
Decontarea se face prin bancă.
A) înregistrări în contabilitatea clientului
1) acordarea avansului:
% = 401 5.950
409 5.000
4426 950
Şi concomitent:
401 = 5121 5.950
2) achiziţionarea mărfurilor:
% = 401 9.520
371 8.000
4426 1.520
3) regularizarea avansului acordat:
% = 401 5.950 în roşu
409 5.000 în roşu
4426 950 în roşu
4) achitarea diferenţei faţă de furnizor:
401 = 5121 5.950 lei

B) înregistrări în contabilitatea furnizorului:

1) încasarea avansului de la client:
4111 = % 5.950
419 5.000
4427 950
Şi concomitent:
5121 = 4111 5.950
2) livrarea mărfurilor:

16
 4111 = % 11.900
707 10.000
4427 1.900
3) descărcarea din gestiune a mărfurilor:
607 = 371 8.000
4) regularizarea avansului primit anterior:
4111 = % 5.950 în roşu
419 5.000 în roşu
4427 950 în roşu
5) încasarea creanţei rămase:
5121 = 4111 5.950

18) Gradul de îndatorare

Avem următoarele date ale unei firme:
Elemente Valori la 01.01.N Valori la 30.06.N
Capital propriu 10.500 12.000
Capital împrumutat 15.000 18.000
Cheltuieli cu dobânzile 1.400

Să se determine gradul de îndatorare pentru stabilirea deductibilităţii cheltuielilor cu

dobânzile la data de 30.06.N
Gradul de îndatorare (Gî) este dat de relaţia:

Deci cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile din punct de vedre fiscal.

19) Autofacturare
O entitate prezintă următoarele date la finele exerciţiului financiar:
Venituri totale = 675.000 lei, cheltuieli totale = 575.000 lei, din care 12.375 lei cheltuieli
cu impozitul pe profit, şi 2.625 lei cheltuieli de protocol.
Baza de calcul pentru cheltuielile de protocol deductibile: venituri totale – cheltuieli totale
+ cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de protocol = 675.000 – 575.000 + 12.375 + 2.625
= 115.000
Cheltuieli de protocol deductibile = 115.000 x 2% = 2.300 lei.
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 2.625 – 2.300 = 325 lei
TVA aferentă cheltuielilor de protocol nedeductibile: 325 x 24% = 78 lei
Se întocmeşte autofacturarea care se înregistrează astfel:
635 = 4427 78

20) Cheltuieli cu sponsorizarea

17
 În trimestrul I, N s-au înregistrat în contabilitate următoarele date:
- venituri din vânzarea produselor = 32.500 lei;
- venituri din titluri de participare = 750 lei;
- cheltuieli privind produsele = 20.000 lei;
- cheltuieli de sponsorizare = 1.000 lei;
- cheltuieli privind penalităţile de întârziere = 250 lei.
- pierderea fiscală din 2013 este de 75 lei.
Să se determine impozitul pe profit.
Rezolvare:
1) stabilirea rezultatului impozabil
Rezultatul impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile – deduceri fiscale
Rezultatul contabil = venituri - cheltuieli = 32.500 + 750 – 20.000 – 1.000 – 250 = 12.000
lei
Cheltuieli nedeductibile totale = 1.000 + 250 = 1.250 lei;
Deduceri fiscale = 750 + 75 = 825 lei
Rezultatul impozabil = 12.000 + 1.250 – 825 = 12.425 lei
2) calcularea impozitului pe profit pe trim I N
12.425 x 16% = 1.988 lei
3) reducerea impozitului pe profit datorată cheltuielilor de sponsorizare:
Cifra de afaceri x 0,3% = 32.500 x 0,3% = 97,5 lei
Impozit pe profit datorat x 20% = 1.988 x 20% = 398 lei6
Impozit pe profit de plată pe trim I N: 1.988 – 97,5 = 1.013 lei
Înregistrarea impozitului pe profit datorat pe trim I 2009:
691 = 4411 1.891
Virarea impozitului datorat:
4411 = 5121 1.891

21) Achiziţii intracomunitare de bunuri

A) O firmă română înregistrată în scopuri de TVA achiziţionează mărfuri în valoare de
2.500 euro, la un curs de 4,70 lei/euro, de la o persoană impozabilă din Germania.
Întrucât ambele persoane sunt plătitoare de TVA firma română va înregistra atât TVA
colectată cât şi TVA deductibilă.
1) achiziţia mărfurilor
371 = 401 ?
Şi concomitent
4426 = 4427 ? lei

12.11.2021

Ana Morariu, Ph.D

6
Se la lua valoarea minimă dintre 97,5 lei şi 398 lei

18
Pentru examen vor fi 15 grile si 2 probleme. Grilele vor fi din teorie si desigur problemele
vor fi axate pe IFRS SI OMFP 1802/2014

MULT SUCCES!

OBSERVAȚIE

Cine doreste sa scrie un articol stiintific, prin care 2-3 studenti sa lucreze, vă rog sa-mi
scrieti prin sefa de an să vă trimit modele.

Ana MORARIU, PROF.UNIV.DR.

19