Poc Teme Rezolvate

CIG-ID, AN III, GR 809
Rezolvare tema de control 1

Schimbari de estimari contabile
1. La data de 31 decembrie N-3 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un preţ de

cumpărare de 120.000 lei, cheltuielile cu transportul şi instalarea fiind de 30.000 lei (transportul
este efectuat de acelaşi furnizor). Conducerea estimează că durata de utilitate este de 7 ani,
valoarea reziduală este 10.000 lei, iar metoda de amortizare adecvată este cea lineară. La 31
decembrie N managerii reestimează durata de utilitate care se majorează cu 1 an, iar valoarea
reziduală este de 2.000 lei. La 31 decembrie N+1 valoarea justă a echipamnetului tehnologic
determinată de experţi este de 121.000 lei şi managementul a decis reevaluarea acestuia. Se cere:
a) să se prezinte înregistrările contabile la achiziţie şi la închiderea exerciţiilor din perioada N-2 -
N+2;
b) să se identifice şi să se prezinte politicile, estimările şi opţiunile aplicabile acestui activ.
Rezolvare
1) 31.12 N-3
Achizitionare echipament tehnologic:
2131 = 404 150.000 (120.000 + 30.000 = 150.000)
2) 31.12.N-2
Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 150.000 – 10.000 = 140.000
lei
Durata utilitate: 7 ani
Amortizare anuala = 140.000 / 7 = 20.000 lei
Inregistrare amortizare:
6811 = 2813 20.000
3) 31.12.N-1
Inregistreare amortizare
6811 = 2813 20.000
4) 31.12.N
VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 150.000 – 2X20.000 = 110.000 lei
Valoare amortizabila = 110.000 – 2.000 = 108.000
Durata utilitate: 8 – 2 = 6 ani
6811 = 2813 18.000
5) 31.12.N+1
Inregistrare amortizare
6811 = 2813 18.000
6) 31.12.N+1
Înregistrare reevaluare
VNC31.12.N+1 = 110.000 – 2x18.000 = 74.000 lei
Valoare justa: 121.000 lei
Valoare justa > VNC => diferente favorabile din reevaluare 47.000 lei
1
a) anularea amortizării cumulate prin imputarea acesteia asupra valorii de intrare a imobilizării
2813 = 2131 36.000
b) înregistrarea rezervei din reevaluare

2131 = 105 47.000
7) 31.12.N+2
Valoare amortizabila = 121.000 – 2000 = 119.000 lei
6811 = 2813 29.750
Politici contabile:
1. Evaluarea initiala a unei imobilizari corporale se realizeaza la cost.
2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si
toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea activului in starea de utilizare
prevazuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite
arhitectilor si inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului si restaurarea
amplasamentului).
3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand
valoarea reziduala din valoarea de intrare.
4. Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata
astfel: - la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile de valoare (prelucrarea de
referinta) - la valoarea sa reevaluata, adica la valoarea justa la data reevaluarii, diminuata cu
amortizarile ulterioare cumulate si pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea
alternativa).
5. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală poate
să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul este derecunoscut (activul este
retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o sumă egală cu
diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi amortizarea
calculată pe baza costului iniţial al activului) poate fi transferată pe măsură ce activul este utilizat
de întreprindere.
Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa.
Opţiuni contabile:
- prelucrarea de referinta: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie
sa fie evaluata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate;
- prelucrarea autorizata: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa
fie inregistrata la valoarea reevaluata (adica la valoarea justa din data reevaluarii), diminuata cu
amortizarile ulterioare cumulate si cu pierderile de valoare cumulate.
2. La începutul exerciţiului N-2 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un cost de achiziţie

de 200.000 u.m., pentru care managerii au estimat următoarele: du 10 ani (au considerat că
perioada în cursul căreia întreprinderea se aşteptă să utilizeze echipamentul este de 10 ani),
metoda de amortizare-metoda liniară (conducerea a presupus că ritmul în care sunt consumate
avantajele economice ca urmare a utilizării activului este constant în fiecare an) şi valoarea
reziduală 20.000 u.m.. La 31.12.N, din cauza utilizării intense a echipamentului durata de
2
utilitate este reestimată la 7 ani, iar metoda de amortizare degresivă (coeficientul de degresie 1,5)
este considerată mai potrivită condiţiilor din întreprindere. Se estimează totodată că valoarea
reziduală este de 8.000 u.m..
Să se înregistreze în contabilitate amortizarea în perioada N-2 – N+1 şi să se analizeze
efectul schimbărilor de estimări contabile.
Rezolvare
1) 1.01.N-2
Achizitionare echipament tehnologic:
2131 = 404 200.000
2) 31.12.N-2
Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 200.000 – 20.000 = 180.000
lei
6811 = 2813 18.000
3) 31.12.N-1
6811 = 2813 18.000
4) 31.12.N
VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 200.000 – 2X18.000 = 164.000 lei
Valoare amortizabila = 164.000 –8.000 = 156.000 lei
Durata utilitate: 7 – 2 = 5 ani
Cota anuala de amortizare: 100 / 5 = 20%
Cota anuala de amortizare degresiva: 20% x 1.5% = 30%
156.000 x 30% 46.800 lei 109.200 lei
109.200 x 30% 32.760 lei 76.440 lei
76.440 /3 25.480 lei 50.960 lei
25.480 lei 25.480 lei
25.480 lei 0 lei
6811 = 2813 46.800
5) 31.12.N+1
6811 = 2813 32.760
Schimbarea de estimare contabilă afectează rezultatul exerciţiului schimbării, dar şi

rezultatele exerciţiilor viitoare.
3. La 1.01. N-1 o întreprindere pune în funcţiune o instalaţie de producţie pentru care se cunosc
următoarele informaţii: preţ de cumpărare 22.500 lei, cheltuieli cu instalarea şi montarea 2.500
lei, durată de utilitate 6 ani, metoda de amortizare lineară, valoare reziduală 1.000 lei. La 31.12.N
există indicii că activul s-a depreciat şi se efectuează testul de depreciere.Valoarea justă estimată
este de 15.500 lei., costurile estimate de vânzare de 300 lei., valoarea de utilitate 15.400 lei. La
31.12.N+2 există indicii că activul şi-a redobândit valoarea, valoarea recuperabilă fiind de 9.700
lei.
3
Se cere:
c)să se prezinte înregistrările contabile;
a)să se identifice şi să se prezinte politicile și estimările contabile;
b)să se precizeze care sunt schimbările de estimare contabilă şi care este efectul lor.
Rezolvare
1) 1.01.N-1
213 = 404 25.000 (22.500 + 2.500= 25.000)
2) 31.12.N-1
Valoare amortizabila 31.12.N-1 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 25.000 – 1000 = 24.000 lei
Amortizare anuala= 24.000 / 6 = 4.000 lei
6811 = 2813 4.000
3) 31.12.N
6811 = 281.3 4.000
4) Test de depreciere
VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 25.000 lei – 2x4.000= 17.000 lei
Valoarea justa = 15.500 – 300 = 15.200 lei
Valoare utilitate= 15.400
Valoarea recuperabila = Max(Valoarea justa minus cheltuielile de vânzare, Valoarea de utilitate)
= 15.400 lei
VNC>Valoare recuperabila => depreciere 17.000 – 15.400 = 1.600 lei
Inregistrare depreciere:
6813 = 2913 1.600
5) 31.12.N+1
Valoare amortizabila = Valoare de intrare – Valoare recuperabila = 15.400 – 1000 = 14.400 lei
6811 = 2813 3.600
6) 31.12.N+2
6811 = 2813 3.600
7) Test de depreciere
Valoare recuperabila = 9.700 lei
VNC31.12.N+2 = 25.000 – (2x4.000 +2x3.600) – 1.600 = 8.200
VNC< Valoare recuperabila => o apreciere probabilă de 9.700 – 8.200 = 1.500 lei
VNC pe care ar fi avut-o activul dacă pentru acesta nu s-ar fi înregistrat anterior deprecierea
VNC31.12.N+2 = 25.000 – 4*4.000 = 9.000 lei => aprecierea efectivă ce poate fi înregistrată este de
9.000-8.200 = 800 (se inregistreaza aprecierea fara a depasi valoarea netă contabilă pe care ar fi
avut-o activul la această dată dacă nu era depreciat anterior).
Anularea deprecierii constituită anterior
2913 = 7813 800
Politici contabile:
1. Evaluarea initiala a unei imobilizari corporale se realizeaza la cost.
4
2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si
toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea activului in starea de utilizare
prevazuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite
arhitectilor si inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului si restaurarea
amplasamentului).
3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand
valoarea reziduala din valoarea de intrare.
4. Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata
astfel la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile de valoare (prelucrarea de
referinta).
5. Atunci când există un indiciu (spre exemplu: scăderea semnificativă a valorii de piaţă a
activului, schimbări semnificative în mediul economic, tehnologic, comercial al entităţii,
deteriorarea fizică/morală a activului, schimbări semnificative în utilizarea activului, creşterea
importantă a ratei dobânzii etc) că un activ ar putea fi depreciat, trebuie să fie estimată valoarea
recuperabilă a acestuia.
6. Valoarea recuperabilă este valoarea cea mai mare dintre valoarea justă diminuată cu
cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilitate.
7. În situaţia în care valoarea recuperabilă a unei unităţi generatoare de trezorerie este mai mică
decât valoarea sa contabilă trebuie să fie contabilizată o pierderea de valoare.
8. La fiecare închidere de exerciţiu, o întreprindere trebuie să aprecieze dacă există un indiciu
care să arate că o pierdere de valoare contabilizată pentru un activ izolat în cursul exerciţiilor
anterioare, poate a dispărut sau s-a diminuat.
9. Dacă există un astfel de indiciu (valoarea de piaţă a unui activ a crescut în mod semnificativ;
au survenit schimbări semnificative în mediul tehnologic, economic sau juridic, ce au un efect
favorabil asupra întreprinderii; ratele dobânzii pe piaţă s-au diminuat în cursul exerciţiilor;
indicaţii, care provin din sistemul intern de informare, arată că performanţa economică a
activului este sau va fi mai bună decât cea aşteptată etc) întreprinderea trebuie să estimeze
valoarea recuperabilă a acestui activ.
10. Valoarea contabilă majorată a unui activ rezultată din reluarea unei pierderi din depreciere nu
trebuie să depășească valoarea contabilă (netă de amortizare) care ar fi fost determinată în cazul
în care în exercițiile anterioare nu ar fi fost recunoscută o pierdere din depreciere pentru activul
în cauză.
11. O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ trebuie recunoscută imediat în
profitul sau pierderea perioadei, cu excepția situației în care activul este contabilizat la valoarea
reevaluată în conformitate cu alt standard (de exemplu, modelul de reevaluare din IAS 16). Orice
reluare a unei pierderi din deprecierea unui activ reevaluat trebuie tratată ca o creștere din
reevaluare în conformitate cu acel alt standard.
12. După recunoașterea reluării unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă
acelui activ trebuie ajustată ulterior pentru a aloca, pe o bază sistematică pe parcursul perioadei
rămase din durata de viață utilă a activului, valoarea contabilă revizuită a activului minus
valoarea sa reziduală (dacă există).
Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa,
valoarea de utilitate.
4. În exerciţiul N, întreprinderea Alfa a vândut produse finite întreprinderii Beta la un preţ de
vânzare de 70.000 u.m., costul de producţie al produselor finite vândute fiind de 50.000 u.m.. La
sfârşitul exerciţiului N întreprinderea Alfa a estimat un grad de recuperare a creanţelor clienţi de
5
30%. La sfârşitul exerciţiului N+1, situaţia clientului s-a îmbunătăţit, astfel că gradul de
recuperare a creanţelor a devenit 80%.
Să se analizeze efectul schimbării de estimare contabilă.
Rezolvare
1) Exercitiu N
a) Vanzare produse finite
4111 = 701 70.000
b) Descarcare de gestiune
711 = 345 50.000
2) 31.12.N
a) Grad de recuperare: 30% => depreciere creanta clienti => Ajustarea din deprecieri: 70% x
70.000 = 49.000 u.m
Transferare creantei fata de clienti in clienti incerti
4118 = 4111 70.000
b) costituirea ajustarii pentru deprecierea creantei clienti
6814 = 491 49.000
Bilant 31.12.N
Clienti incerti 70.000 u.m
Ajustare pentru deprecieri (49.000 u.m)
3) 31.12.N+1
a) Grad de recuperare: 80% => depreciere creanta clienti => Ajustarea din deprecieri: 20% x
70.000 = 14.000 u.m
Ajustare depreciere anterioara: 49.000 u.m
Ajustare depreceire necesară: 35.000 u.m
Rezulta: anulare ajustare ptr depreciere cu 35.000 u.m (49.000 – 14.000)
491 = 7814 35.000
Bilant 31.12.N+1
Ajustare pentru deprecieri (35.000 u.m)
Schimabrea de estimare a gadului de recuperare a creantelor afecteaza rezultatul curent.
5. Identificaţi schimbările de politică şi schimbările de estimare în cadrul exemplelor de mai jos:

a) o întreprindere schimbă modul de evaluare a construcţiilor de la cost amortizat la valoare
reevaluată (valoare justă);
b) în cazul stabilirii valorii juste pentru o investiţie imobiliară, o întreprindere a utilizat anterior
preţurile curente pe o piață activă pentru proprietăți imobiliare diferite ca natură, stare sau
locație ajustate astfel încât să reflecte diferențele în cauză. În prezent utilizează prețurile curente
existente pe o piață activă pentru proprietăți imobiliare similare, aflate în aceeași locație și stare;
c) o entitate schimbă metoda de amortizare în cazul unor mijloace de transport de la amortizarea
liniară la amortizarea în funcţie de kilometri parcurşi.
Rezolvare
a) schimbare de politica contabila;
b) schimbare de estimare contabila;
6
c) schimbare de estimare contabila a metodei de amortizare a activului conform IAS 8 sau
schimbare de politica contabila conform OMFP 3055/2009.
7
Temă de control 2
Politici de recunoaştere a activelor
1. Întreprinderea Beta achiziţionează un echipament tehnologic şi două programe informatice:

programul A este utilizat pentru acţionarea automată şi controlul echipamentului, iar programul
B este utilizat pentru analiza rentabilităţii acestuia. Factura cuprinde: preţul echipamentului
50.000 u.m., cheltuieli de transport 8.000 u.m., preţul programului A 7.000, preţul programului
B 2.500. Cum se recunosc aceste active?
Rezolvare:
Costul de achizitie cuprinde pretul de cumpărare, la care se adauga taxele vamale, taxele
nerecuperabile si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul in starea de
utilizare prevazuta. Astfel, cheltuielile de transport si pretul programului informatic A pentru
actionarea automata si controlul echipamentului intra in costul de achizitie al echipamentului
tehnologic.
Cost achizitie echipament tehnologic = Pret de cumparare + Cheltuieli transport + Pretul
programului A = 50.000 + 8.000 + 7.000 = 65.000 u.m.
Programul informatic B pentru analiza rentabilitatii echipamentului se achizitioneaza separat
(imobilizare necorporala).
Inregistrari contabile:
- achizitie echipament tehnologic:
2131 = 404 65.000 u.m.
- achizitie program informatic B:
208 = 404 2.500 u.m.
2. Întreprinderea Alfa fabrică televizoare. Ea are un departament de cercetare, care dezvoltă, în

exerciţiul N, două proiecte:
-proeictul 1: conceperea unui meniu care să reacţioneze la vocea telespectatorului
-proiectul 2: conceperea unei carcase mai uşoare şi mai rezistente.
În cazul proiectului 1, întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitaea acestuia. În
ceea ce priveşte proiectul 2, acesta îndeplineşte chiar de la începutul exerciţiului N condiţiile
pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare. În exerciţiul N, cheltuielile departamentului
au fost următoarele (în u.m.):
Informaţii Cheltuieli generale Proiectul 1 Proiectul 2
Cheltuieli materiale şi 500 6000 4000
servicii
Cheltuieli cu personalul:
-directe - 5000 3000
-salariul conducătorului
de departament 1000
-personal administrativ 1500
Cheltuieli generale:
-directe - 2.000 1.700
1
-indirecte 400 600 500
Conducătorul de departament consumă 20% din timpul de lucru pentru proiectul 1 şi 10% pentru
proiectul 2.
Rezolvare:
Niciun activ necorporal provenit din cercetare nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de
cercetare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, atunci cand ea este angajata. Avand in vedere ca
pentru proiectul 1, intreprinderea nu poate demonstra inca fezabilitatea acestuia, toate cheltuielile
aferente acestuia afecteaza rezultatul exercituiului N. Se vor inregistra cu celelalte cheltuieli.
Inregistrarea cheltuielilor de cercetare:
Conturi de cheltuieli = % 16.900

401
421
In cazul proiectului 2 se vor capitaliza cheltuieli de dezvoltare la un cost de productie de
4.000 + 3.000 + 10% x 1.000 + 1.700 + 500 = 9.300 u.m.
Inregistrarea contabila:
203 = 721 9.300 u.m.
3. În cursul exerciţiului N se achiziţionează un activ complex la un cost de achiziţie de 1000

u.m., format dintr-un teren, o clădire şi o instalaţie de producţie. Dacă cele trei elemente se
achiziţionau distinct, costul de achiziţie al terenului ar fi fost de 300 u.m., al clădirii 500 u.m., iar
al instalaţiei de producţie 400 u.m. Care sunt activele care se recunosc în contabilitate?
Rezolvare
Deşi societatea Alfa achiziţionează un activ complex (ansamblul imobiliar), în
contabilitate se vor recunoaşte distinct trei active rezultate din achiziţie, deoarece acestea au
durate de viaţă utilă diferite şi se amortizează în mod diferit. Costul de achiziţie se cunoaşte
pentru întreg ansamblul imobiliar, prin urmare costul fiecărui activ se determină ţinând cont de
valoarea la care ar fi fost achiziţionat ca activ distinct, alocând apoi fiecăruia eventuala reducere
obţinută.
Costul de achiziţie ansamblu imobiliar 1.000 u.m.
Costul de achiziţie al celor trei active achiziţionate distinct 1.200 u.m., se obţine astfel o
reducere comercială de 2.000 u.m. care va fi alocată fiecăruia dintre acestea.
Prin urmare se recunosc:
- Terenul este recunoscut ca activ distinct cu o durată de viaţă nelimitată, la nivelul costului de
achiziţie (300 – 300*1.000/1.200 = 250);
- Clădirea se recunoaşte ca activ la nivelul costului de achiziţie (500 – 500*1.000/1.200 = 417)
- Instalaţia de producţie se recunoaşte ca activ la nivelul costului de achiziţie (400 –
400*1.000/1.200 = 333).
4. Societatea Alfa deţine patru hoteluri în staţiunea Sovata despre care se cunosc următoarele:
-hotelul A cu patru etaje este în construcţie proprie şi după terminare va fi închiriat unui terţ;
-hotelul B cu zece etaje este exploatat direct de societatea Alfa care închiriază camerele turiştilor,
dar le oferă şi multe alte servicii din care obţine venituri importante;
-hotelul C are şapte etaje din care un etaj este folosit ca sediu administrativ, restul hotelului fiind
închiriat unui terţ;
2
-hotelul D cu patru etaje a fost utilizat anterior ca sediu administrativ, iar acum este destinat
vânzării, societatea lansând un program activ de căutare a unui cumpărător.
În ce structuri de active încadrează societatea Alfa cele patru hoteluri şi care sunt
standardele pe care le aplică?
Rezolvare
- Hotelul A este investitie imobiliara si se aplica IAS 40, chiar daca este în curs de construcţie,
având în vedere ca va fi destinată închirierii;
- Hotelul B este imobilizare corporala si se aplica IAS 16 (chiar dacă este închiriat, Alfa acordă
şi multe alte servicii din care se obţin venituri importante);
- Hotelul C este considerat investitie imobiliara ( în situaţia în care cele doua componente nu pot
fi vandute separat, deoarece partea utilizata de proprietar este nesemnificativa in comparatie cu
partea inchiriata unui tert) si se aplica IAS 40. În situaţia în care etajele pot fi vândute separat se
recunoaşte o imobiliare corporală (etajul folosit administrativ) şi o investiţie imobiliară (celelalte
etaje);
- Hotelul D este este activ detinut in vederea vanzarii şi se aplică IFRS 5.
5. Analizaţi următoarele cazuri şi arătaţi care elemente sunt recunoscute ca investiţii imobiliare:
a) o clădire care este parţial închiriată terţilor, parţial utilizată de proprietar;
b) o clădire achiziţionată în vederea vânzării;
c) o clădire a unei filiale care este închiriată societăţii mamă;
d) o clădire folosită de salariaţii întreprinderii care plătesc chirie;
e) o clădire primită în leasing operaţional şi care este utilizată de chiriaş;
f) o clădire în curs de producţie care va fi închiriată terţilor;
g) un teren deţinut pentru creşterea valorii;
h) o clădire acordată în leasing financiar unui terţ;
i) un teren pe care se va construi o hală de producţie a entităţii.
Rezolvare:
a) o clădire care este parţial închiriată terţilor, parţial utilizată de proprietar;
b) o clădire achiziţionată în vederea vânzării;
c) o clădire a unei filiale care este închiriată societăţii mamă;
d) o clădire folosită de salariaţii întreprinderii care plătesc chirie;
e) o clădire primită în leasing operaţional şi care este utilizată de chiriaş;
f) o clădire în curs de producţie care va fi închiriată terţilor;
g) un teren deţinut pentru creşterea valorii;
h) o clădire acordată în leasing financiar unui terţ;
i) un teren pe care se va construi o hală de producţie a entităţii.
Rezolvare
a) dacă aceste părţi pot fi vândute separat, o entitate le contabilizează separat. Dacă părţile nu pot
fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul în care
o parte nesemnificativă este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri
sau servicii sau în scopuri administrative, IAS 40;
b) stoc, IAS 2;
c) proprietatea imobiliară nu îndeplineşte condiţiile unei investiţii imobiliare în situaţiile
financiare consolidate, deoarece proprietatea imobiliară în cauză este o proprietate imobiliară
3
utilizată de posesor din punctul de vedere al grupului. Cu toate acestea, din punctul de vedere al
entităţii care o deţine, proprietatea imobiliară este o investiţie imobiliară dacă respectă definiţia.
d) imobilizare corporală, IAS 16;
e) -
f) investiţie imobiliară în curs, IAS 40;
g) investiţie imobiliară, IAS 40;
h) -
i) imobilizare corporală, IAS 16.
6. Analizaţi următoarele situaţii şi arătaţi în ce caz şi la ce dată activul poate fi recunoscut ca

active necurente deţinute în vederea vânzării:
a) Societatea X deţine 5 magazine în oraşul X. Din cauza scăderii drastice a vânzărilor la unul
din magazine, managerul decide vânzarea clădirii şi transportarea mărfurilor la celelalte
magazine. Mangementul a anunţat data licitaţiei de vânzare şi doreşte să solicite unui eventual
cumpărător să accepte transferul după un timp necesar pentru a elibera clădirea.
b) Societatea Y deţine o clădire unde se află sediul administrativ şi a aprobat un plan de vânzare
pentru acesta. Y a construit un sediu nou unde vor fi mutate birourile, dar din cauza faptului că
această cladire este deteriorată, societatea o va renova pentru a obţine un preţ bun.
c) Societatea Z a aprobat un plan de vânzare a unei fabrici şi a lansat un program activ de căutare
a unui cumpărator. Dar, la data aprobării planului de vânzare, existau numeroase comenzi de
produse neacoperite.
Cazul 1. Societatea Z intenţionează să vândă fabrica cu operaţiile aferente. Orice comandă de
produse neacoperită la data vânzării fabricii va fi transferată cumpărătorului.
Cazul 2. Societatea Z intenţionează să vândă fabrica fără a vinde şi operaţiile aferente. Altfel
spus fabrica va fi transferată cumpărătorului, după satisfacerea tuturor comenzilor de produse
înregistrate.
Rezolvare
a) In cazul prezentat, sunt indeplinite criteriile de clasificare a activului in categoria activelor
imobilizate detinute in vederea vanzarii;
b) Avand in vedere ca inainte de vanzare societatea va renova cladirea, renovare care
presupune o perioada indelungata, activul nu este disponibil pentru o vanzare imediata –
recunoastere ca activ necurent detinut in scopul tranzactionarii dupa terminarea lucrarilor de
renovare;
c) Cazul 1: sunt indeplinite conditiile de clasificare - recunoastere imediata ca activ necurent
detinut in scopul tranzactionarii.
Cazul 2: avand in vedere ca fabrica va fi transferata cumpărătorului, după satisfacerea
tuturor comenzilor de produse înregistrate, activul nu este disponibil pentru o vanzare
imediata - recunoastere ca activ imobilizat detinut in scopul tranzactionarii dupa terminarea
comenzilor de produse neacoperite.
7. În ce structură de active sunt recunoscute următoarele elemente:

- un camion deţinut în vederea vânzării de un reprezentant auto – stocuri;
- o clădire care a fost utilizată pentru birouri şi care va fi vândută – active imobilizate deţinute în
vederea vânzării;
4
- un aparat electric care va fi utilizat în producţie mai multe exerciţii, dar care nu are valoarea
minimă cerută din punct de vedere fiscal pentru recunoaşterea mijloacelor fixe – imobilizare
corporală;
- o parcare pentru angajaţii firmei - imobilizare corporală;
- o clădire care este contruită în scopuri administrative – imobilizare corporală;
- un teren care a fost închiriat terţilor – investiţie imobiliară;
- un utilaj care va fi vândut după ce se termină comenzile primite de la clienţi– imobilizare
corporală;
- o clădire în curs de construcţie pentru o altă firmă – lucrare în curs?
5
Rezolvare tema de control 3

Politici de evaluare a activelor
1. Societatea Alfa demarează pe 1.09.N lucrările pentru construcţia unui depozit pentru care
contractează la 1.08.N un împrumut bancar în valoare de 150.000 lei cu o rată a dobânzii de 8%. Alfa
are şi alte împrumuturi nerambursate:
- un împrumut pe 5 ani contractat la 1.02.N în valoare de 80.000 lei cu o rata a dobânzii anuală de 9%;
- un împrumut pe 10 ani în valoare de 170.000 lei contractat pe 1.11.N-1 cu o rată anuală de 10%.
Plăţile efectuate în numele proiectului (în lei): 1.09.N 100.000; 1.10.N 50.000; 1.11.N 50.000;
1.12.N 20.000; 31.12.N 30.000.
Să se determine dobânda capitalizabilă în N.
Rezolvare
Depozitul este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producţie al acesteia
dobânzile aferente atât împrumutului special, cât şi altor împrumuturi.
Perioada de capitalizare începe la 1.09.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiţii: plăţile
pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate şi a început construcţia activului).
Împrumutul special:
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului special:
150.000*8%*4/12 = 4.000 u.m.
Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 4.000 u.m.
Alte împrumuturi (împrumuturi generale):
Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special:
- un împrumut pe 5 ani 80.000*9% = 7.200 u.m
- un împrumut pe 10 ani 170.000*10% = 17.000 u.m
Total dobânzi = 24.200 u.m.
Media altor împrumuturi aferente exerciţiului N:
- un împrumut pe 5 ani 80.000 u.m.
- un împrumut pe 10 ani 170.000 u.m.
Total împrumuturi = 250.000 u.m.
Rata de capitalizare = 24.200/250.000 = 9,68%
Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate
- pentru plăţile efectuate pe 1.11.N: 50.000*9,68%*2/12 = 4.840 u.m.
- pentru plăţile efectuate pe 1.12.N: 20.000*9,68%*1/12 = 1.936 u.m.
- pentru plăţile efectuate pe 31.12.N: 30.000*9,68%*0/12 = 0 u.m.
Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 6.776 u.m.
Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exerciţiul N = Dobânzile aferente împrumutului
special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 4.000 + 6.776 = 10.776 u.m.
Dobanda aferenta altor imprumuturi in anul N:
1
11
Dobanda= 80.000× 9%× +170.000× 10%= 23.600lei
12
Dar total dobânzi aferente exerciţiului N 23.600 + 5.000 = 28.600 u.m., rezultă că dobânzile de
10.776 u.m. vor fi în întregime capitalizate (<28.600 u.m.).
2. O întreprindere de exploatare petrolieră achiziţionează o instalaţie de extracţie la un preţ de cumpărare

de 800 mil u.m. la 30 decembrie N. Reducerile comerciale acordate de furnizor sunt în valoare de 10 mil
u.m.. Pentru a pune în funcţiune instalaţia întreprinderea efectuează următoarele cheltuieli:
-cheltuieli cu transportul instalaţiei pănă la locul de montaj 50 mil u.m.
-cheltuieli cu montajul instalaţiei 30 mil u.m.
-cheltuieli cu amenajarea locului de amplasare 20 mil u.m.
-cheltuieli cu paza instalaţiei până la montare 5 mil u.m.
-cheltuieli cu pierderea tehnologică din prima producţie 10 mil u.m.
-cheltuieli cu reclama 20 mil u.m.
Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei va efectua cheltuieli cu demontarea, mutarea
activului si restaurarea amplasamentului în valoare de 110 mil u.m (rata dobânzii pe piaţă este de 10%).
Se estimează că durata de utilitate a instalaţiei este de 5 ani.
Să se determine costul de achiziţie.
Rezolvare
Costul de achizitie este egal cu:
(+) pretul de cumparare = 800 mil u.m.
(-) reduceri comerciale = 10 mil u.m.
(+) cheltuieli cu transportul instalaţiei pănă la locul de montaj = 50 mil u.m.
(+) cheltuieli cu montajul instalaţiei = 30 mil u.m.
(+) cheltuieli cu amenajarea locului de amplasare = 20 mil u.m.
(+) cheltuieli cu demontarea, mutarea activului si restaurarea amplasamentului = 68,30 mil u.m.
(=) 958,30 mil u.m.
Costul estimat cu demontarea, mutarea si restaurarea amplasamentului este inclus in costul de

achizitie in masura in care costul este recunoscut ca un provizion, pe baza standardului IAS 37 - la
valoarea actualizata a costurilor estimate:
110mil u.m. 110 mil u.m.
= = 68,30mil u.m.
1,15 1,61051
Cheltuielile cu pierderea tehnologică din prima producţie si cheltuielile cu reclama nu intra in
pretul de achizitie a instalatiei.
3. O întreprindere achiziţionează la 31.12.N-1 o instalaţie de producţie la un preţ de cumpărare de 870

u.m., cheltuielile cu transportul aferente fiind de 130 u.m.(sunt efectuate de acelaşi furnizor). Instalaţie
de producţie va fi amortizată linear pe 5 ani. La 31.12.N+1 se efectuează cheltuieli cu reparaţiile în
valoare de 130 u.m. În acelaşi timp se înlocuieşte o piesă care creşte productivitatea instalaţiei de
producţie în valoare de 250 u.m. Din punct de vedere fiscal nu se recunoaşte capitalizarea cheltuielilor
ulterioare.
Să se înregistreze în contabilitate tranzacţiile şi evenimentele aferente exerciţiilor N-N+2,
inclusiv impozitele amânate.
2
Rezolvare
 31.12.N-1 – achizitie instalatie de productie
Cost de achizitie = 870 +130 = 1.000 u.m.
2131 = 404 1.000 u.m.
 31.12.N – inregistrare amortizare
Valoare amortizabila = 1.000 u.m.
1.000
Amortizare anuala = 5 = 200u.m.
6811 = 2813 200 u.m.
 31.12.N+1 – inregistrare amortizare
Valoare amortizabila = 1.000 – 200 = 800 u.m.
800
6811 = 2813 200 u.m.
 31.12.N+1 – inregistrare cheltuieli cu reparatiile in valoare de 130 u.m.
Se considera ca reparatia a vizat o simpla intretinere, fara a mari performantele instalatiei in raport
cu estimarile initiale ( sunt cheltuieli ale exercitiului, nu se capitalizeaza).
611 = 401 130 u.m.
 31.12.N+1 – inregistrare inlocuire piesa care creste productivitatea instalatiei in valoare de 250
u.m.
Cheltuielile cu piesa se capitalizeaza, deoarece productivitatea acesteia va creste.
2131 = 404 250 u.m.
 31.12.N+1 – inregistrare impozite amanate
Avand in vedere ca din punct de vedere fiscal nu se recunoaste capitalizarea cheltuielilor ulterioare, se
vor inregistra impozite amanate.
Valoare contabila = 750 u.m.
Baza fiscala = 600 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabila = 750 – 600 = 150 u.m.
Rezulta o datorie de impozit amanat de 150 x 16% = 24 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 24 u.m.
Valoare contabila = 1.000 – 200 x 2 + 150 = 750 u.m.
750
6811 = 2813 250 u.m.
Avand in vedere ca din punct de vedere fiscal nu se recunoaste capitalizarea cheltuielilor ulterioare, se
vor inregistra impozite amanate.
Valoare contabila = 500 u.m.
Baza fiscala = 400 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabila = 500 – 600 = 100 u.m.
Rezulta o datorie de impozit amanat de 100 x 16% = 16 u.m.
dar datoria de impozit amânat anterior 24
Datorie de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 8 u.m.
3
4. La 1.01.N-1 întreprinderea X începe să amortizeze un mijloc de transport al cărui cost de achiziţie
este de 150.000 u.m., prin metoda liniară pe o durată de 3 ani, valoarea reziduală estimată fiind de 6.000
u.m. Din punct de vedere fiscal mijlocul de transport se amortizează liniar pe o perioadă de 4 ani, iar
valoarea reziduală nu este recunoscută. Rezultatul contabil brut este de 30.000 u.m. în N şi N+1 şi
40.000 u.m. în N+2 şi N+3.
Să se calculeze amortizarea utilajului în cei patru ani de folosire şi să se înregistreze impozitele
amânate.
Rezolvare
 31.12.N-1 – inregistrare amortizare
Valoare amortizabila = 150.000 – 6.000 = 144.000 u.m.
144.000
Amortizare contabila anuala = = 48.000u.m.
3
6811 = 2813 48.000 u.m.
 31.12.N-1 – inregistrare impozite amanate
Valoare contabila = 150.000 – 48.000 = 102.000 u.m.
150.000
Amortizare fiscala anuala = = 37.500u.m.
4
Baza fiscala = 150.000 – 37.500 = 112.500 u.m.
Rezulta o diferenta temporara deductibila de 112.500 – 102.000 = 10.500 u.m.
Rezulta o creanta cu impozitul amanat de 10.500 x 16% = 1.680 u.m.
Creante cu impozitul amanat = Venituri din impozite amanate 1.680 u.m.
Rezultat fiscal = Rezultat contabil = 30.000 u.m.
(+) Cheltuiala cu amortizarea contabila = 48.000 u.m.
(-) Cheltuiala cu amortizarea fiscala = 37.500 u.m.
Rezultat fiscal = 40.500 u.m.
Cheltuiala cu impozitul exigibil = 40.500 x16% = 6.480 u.m.
Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 6.480 - 1.680 = 4.800 u.m.
Rezultatul contabil = 30.000 u.m.

Rezultatul contabil x 16% = 30.000 x 16% = 4.800 u.m.
Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 4.800 u.m.
 31.12.N – inregistrare amortizare
6811 = 2813 48.000 u.m.
 31.12.N – inregistrare impozite amanate

Valoare contabila = 150.000 – 48.000 x 2= 54.000 u.m.
Baza fiscala = 150.000 – 37.500 x 2 = 75.000 u.m.
Dar exista o creanta cu impozitul amanat de 1.680 u.m la inceputul anului N.
Creante cu impozitul amanat de anulat = 3.360 – 1.680 = 1.680 u.m.
4

Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 6.480 - 1.680 = 4.800 u.m.

6811 = 2813 48.000 u.m.

Valoare contabila = 150.000 – 48.000 x 3 = 6.000 u.m.
Baza fiscala = 150.000 – 37.500 x 3 = 37.500 u.m.
Dar exista o creanta cu impozitul amanat de 3.360 u.m la inceputul anului N.
Creante cu impozitul amanat de anulat = 5.040 - 3.360 = 1.680 u.m.

Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 6.480 – 1.680 = 4.800 u.m.


Valoare contabila = 4.800 u.m.
Baza fiscala = 150.000 – 37.500 x 4 = 0 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabila de 4.800 u.m.
Rezulta o datorie cu impozitul amanat de 4.800 x 16% = 768 u.m.
Se anuleaza creanta de impozit amanat de 4.032 u.m. Se inregistreaza o datorie de impozit amanat de
768 u.m.
5
Cheltuieli cu impozitul amanat = Creante cu impozitul amanat 4.032
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 768 u.m.

(+) Cheltuiala cu amortizarea contabila = 0 u.m.
Cheltuiala cu impozitul exigibil = 2.500 x16% = 400 u.m.
Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 400 + 768 + 4.032 = 5.200 u.m.

5. La 1.01.N s-a dat în funcţiune un echipament tehnologic achiziţionat la un cost de achiziţie de 6.000
u.m. Durata de amortizare 10 ani, metoda de amortizare lineară. La 31.12.N+1, există indicii că
echipamentul tehnologic a pierdut din valoare. La această dată se estimează valoarea justă 3.800 u.m,
cheltuieli cu vânzarea 200 u.m. şi o valoare de utilitate de 3.500 u.m. La 31.12.N+4 există indicii că
echipamentul tehnologic şi-a redobândit valoarea, valoarea recuperabilă fiind stabilită la 3.100 u.m.
Să se efectueze testele de depreciere la 31.12.N şi la 31.12.N+4 şi să se contabilizeze operaţiile
efectuate de întreprindere în perioada N-N+5. Din punct de vedere fiscal, echipamentul tehnologic se
amortizează pe 8 ani. Deprecierea nu este recunoscută din punct de vedere fiscal. Înregistraţi impozitele
amânate.
Rezolvare
1) 31.12.N – inregistrare amortizare
6.000
Amortizare contabila anuala = 10 = 600u.m.
6.000
Amortizare fiscala anuala = = 750u.m.
8
6811 = 2813 600 u.m.
2) 31.12 N – inregistrare impozite amanate

Valoare contabila = 6.000 – 600 = 5.400 u.m.
Baza fiscala = 6.000 – 750 = 5.250 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabila de 5.400 – 5.250 = 150 u.m.
Rezulta o datorie cu impozitul amanat de 150 x 16% = 24 u.m. (inregistrata prin afectarea cheltuielilor).
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 24 u.m.
3) 31.12.N+1 – inregistrare amortizare
6
6811 = 2813 600 u.m.
4) 31.12.N+1 – efectuarea testului de depreciere şi înregistrarea deprecierii

Valoare contabila neta la 31.12.N+1 = 6.000 – 600 x 2 = 4.800 u.m.
Valoare justa = 3.800 u.m.
Valoare de utilitate = 3.500 u.m.
Cheltuieli cu vanzarea = 200 u.m.
Testul de depreciere consta in compararea valorii contabile nete cu valoarea recuperabila, care
reprezinta valoarea maxima dintre valoarea justa minus costurile estimate cu vanzarea si valoarea de
utilitate.
Valoarea recuperabila = MAX (3.800 – 200, 3.500) = 3.600 u.m.
Valoarea neta contabila = 4.800 Rezulta o pierdere de valoare (depreciere – se va constitui o ajustare
pentru depreciere) de 4.800– 3.600 = 1.200 lei
6813 =2913 1.200

5) 31.12.N+1 – inregistrarea impozitelor amanate
Deprecierea nu este recunoscuta din punct de vedere fiscal.
Baza fiscala = 6.000 – 750 x 2 = 4.500 u.m.
Rezulta o diferenta temporara deductibila de 4.500 – 3.600 = 900 u.m.
Rezulta SF creanta cu impozitul amanat de 900 x 16% = 144 u.m.
dar SI al datoriei privind impozitul amânat era de 24, rezultă că trebuie anulată datoria şi înregistrată o
creanţă privind impozitele amânate.
Datorie de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 24 u.m.
Creante cu impozitul amanat = Venituri din impozite amanate 144 u.m.
6) 31.12.N+2 – inregistrarea amortizarii

3.600
Amortizare contabila anuala = 8 = 450u.m.
6811 = 2813 450 u.m.

Baza fiscala = 6.000 – 750 x 3 = 3.750 u.m.
Rezulta o creanta cu impozitul amanat de 600 x 16% = 96 u.m.
Dar exista o creanta cu impozitul amanat de 144 u.m la inceputul anului N+2.
Creante cu impozitul amanat de anulat = 144 – 96 = 48 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amanat = Creante cu impozitul amanat 48 u.m.
7
6811 =2813 450 u.m.

Valoare contabila = 3.600 – 450 x 2 = 2.700 u.m.
Baza fiscala = 6.000 – 750 x 4 = 3.000 u.m.
Rezulta o creanta cu impozitul amanat de 300 x 16% = 48 u.m.
Dar exista o creanta cu impozitul amanat de 96 u.m la inceputul anului N+3.
Creante cu impozitul amanat de anulat = 96 - 48 u.m. = 48 u.m.
6811 =2813 450 u.m.
11) 31.12.N+4 – efectuarea testului de depreciere
Valoare neta contabila = 6.000 – 600 – 600 – 1.200 – 450 - 450 - 450 = 2.250 u.m.
Valoare recuperabila = 3.100 u.m.
Valoarea contabila a activului trebuie sa fie majorata la nivelul valorii sale recuperabile. Aceasta
crestere este o reluare a pierderii de valoare, insa valoarea contabila majorata astfel nu trebuie sa fie mai
mare decat valoarea contabila care ar fi fost determinata (din care se deduc amortizarile) daca, in cursul
exercitiilor anterioare, nu ar fi fost contabilizata o pierdere de valoare pentru activul respectiv. In acest
caz aceasta valoare este 6.000 – 600*5= 3.000 u.m., rezultă că reluarea pierderii de valoare se va realiza
pentru suma de 3.000-2.250 = 750
2913 =7813 750 u.m.

Valoarea contabila = 3.000 u.m.
Baza fiscala = 6.000 – 750 x 5 = 2.250 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabila de 3.000 – 2.250 = 750 u.m.
Rezulta o datorie cu impozitul amanat de 750 x 16% = 120 u.m.
Dar exista o creanţă privind impozitele amânate de 48 u.m. la inceputul anului N+4, rezultă că în
exerciţiul N+4 trebuie anulată creanţa şi înregistrată o datorie privind impozitele amânate.
Chelt cu impozit amânat = Creanta de impozit amânat 48

Chelt cu impozit amânat = Datorie cu impozitulo amânat 120 (750*16%)
6811 =2813 600 u.m.
8
Baza fiscala = 6.000 – 750 x 6 = 1.500 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabilă de 900 u.m.
Rezulta o datorie cu impozitul amanat de 900 x 16% = 144 u.m.
Dar exista o datorie cu impozitul amanat de 120 u.m la inceputul anului N+5.
Datorie cu impozitul amanat de constituit = 144 - 120 u.m. = 24 u.m.
6. Societatea Beta a încheiat un contract cu o altă societate prin care s-a angajat să construiască pentru
aceasta o clădire. Principalele etape ale realizării contractului sunt:
-la 13.05.N semnarea contractului, preţul de vânzare revizuibil fiind de 33.000 u.m., iar costul de
producţie estimat 30.000 u.m.
-la 31.12.N costul lucrărilor în curs 12.000 u.m.
-la 31.12.N+1 costul lucrărilor în curs 27.000 u.m., preţul de vânzare revizuit fiind de 36.950 u.m.,
costul de producţie total reestimat 33.750 u.m.
-la 13.05.N+2 are loc livrarea şi facturarea la un preţ de facturare de 37.500 u.m., costul efectiv de
producţie 34.000 u.m.
Contabilizaţi operaţiile aferente contractului de construcţii efectuate de societatea Beta în situaţia
în care se aplică metoda procentajului de avansare. Din punct de vedere fiscal este recunoscută metoda
terminării lucrărilor.
Să se înregistreze impozitele amânate.
Să se identifice şi să se prezinte politicile, estimările şi opţiunile aplicabile.
Rezolvare
1) 31.12.N – inregistrarea cheltuielilor dupa natura lor
Cheltuieli = % 12.000 u.m.

Amortizarea imobilizarilor
Datorii
Stocuri
2) 31.12.N – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii lucrarilor

Cost N 12.000
Grad de avansare = Cost total estimat × 100= 30.000 × 100= 40%
Profit N = Profit total estimat x Grad de avansare = (33.000 – 30.000) x 40% = 1.200 u.m.
Venituri N = Cheltuieli N + Profit N = 12.000 + 1.200 = 13.200 u.m.
332 = 712 13.200 u.m.
3) 31.12.N – inregistrarea impozitelor amanate

Valoare contabila activ = 13.200 u.m.
Baza fiscala activ = 12.000 u.m.
Rezulta o diferenta temporara impozabila de 13.200 - 12.000 = 1.200 u.m.
Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie cu impozitul amanat 192 u.m.
9
4) 31.12.N+1 – inregistrarea cheltuielilor dupa natura lor
Costul lucrarilor in curs = 27.000 u.m.
Cheltuieli inregistrate in N = 12.000 u.m.
Cheltuieli de inregistrat in N+1 = 27.000 – 12.000 = 15.000 u.m.

Datorii
Stocuri
5) 31.12.N+1 – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii lucrarilor

Cost N , N+1 27.000
Grad de avansare = Cost total ℜ estimat × 100= 33.750 × 100= 80%
Profit total = Profit total reestimat x Grad de avansare = (36.950 – 33.750) x 80% = 2.560 u.m.
Profit N+1 = Profit total – Profit N = 2.560 – 1.200 = 1.360 u.m.
Venituri N+1 = Cheltuieli N+1 + Profit N+1 = 15.000 + 1.360 = 16.360 u.m.
332 = 712 16.360 u.m.

Valoare contabila activ = 13.200 + 16.360 = 29.560 u.m.
Baza fiscala activ = 12.000 + 15.000 = 27.000 u.m.
Datorie cu impozitul pe profit amanat inregistrat in N = 192 u.m.
Rezulta o datorie cu impozitul amanat de inregistrst in N+1 = 410 – 192 = 218 u.m.

Cost N+2 = Cost total efectiv – Costuri inregistrate N, N+1 = 34.000 – 12.000 – 15.000 = 7.000 u.m.

Datorii
Stocuri
8) 13.05.N+2 – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii lucrarilor

Profit N+2 = Profit realizat – Profit inregistrat N, N+1 = (37.500 – 33.000) – 1.200 – 1.360 = 940 u.m.
Venit N+2 = Cheltuieli N+3 + Profit N+3 = 7.000 + 940 = 7.940 u.m.
332= 712 7.940 u.m.
9) 13.05.N+2 – inregistrarea livrarii si facturarii lucrarii

a) vanzarea propriu-zisa a lucrarii executate
10
4111 = 704 37.500u.m.
b) descarcarea din gestiune a lucrarii

Valoare contabila activ = 13.200 + 16.360 + 7.940 = 37.500 u.m.
712 = 332 37.500 u.m.

Valoare contabila activ = 0
Baza fiscala activ = 0
Rezulta o diferenta temporara impozabila = 0
Datori cu impozitul amanat = 0
Dar exista o datorie cu impozitul amanat inregistrata anterior de 410 u.m., care trebuie anulata.
Datorie cu impozitul amanat = Venituri din impozite amanate 410 u.m.
11
Temă de control 4
Politici de evaluare a activelor
1. Societatea Beta a încheiat un contract cu o altă societate prin care s-a angajat să construiască
pentru aceasta o clădire. Principalele etape ale realizării contractului sunt:
-la 13.05.N semnarea contractului, preţul de vânzare revizuibil fiind de 33.000 u.m., iar costul de
producţie estimat 30.000 u.m.
-la 31.12.N costul lucrărilor în curs 12.000 u.m.
-la 31.12.N+1 costul lucrărilor în curs 27.000 u.m., preţul de vânzare revizuit fiind de 36.950
u.m., costul de producţie total reestimat 33.750 u.m.
-la 13.05.N+2 are loc livrarea şi facturarea la un preţ de facturare de 37.500 u.m., costul efectiv
de producţie 34.000 u.m.
Contabilizaţi operaţiile aferente contractului de construcţii efectuate de societatea Beta în
situaţia în care se aplică metoda procentajului de avansare. Din punct de vedere fiscal este
recunoscută metoda terminării lucrărilor. Să se înregistreze impozitele amânate.
Să se identifice şi să se prezinte politicile, estimările şi opţiunile aplicabile.
Rezolvare
1) 31.12.N – inregistrarea cheltuielilor dupa natura lor

Datorii
Stocuri
2) 31.12.N – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii lucrarilor

CostN 12.000
Grad de avansare = Costtotalestimat × 100= 30.000 × 100= 40
Profit N = Profit total estimat x Grad de avansare = (33.000 – 30.000) x 40% = 1.200 u.m.
Venituri N = Cheltuieli N + Profit N = 12.000 + 1.200 = 13.200 u.m.
332 = 712 13.200 u.m.
3) 31.12.N – inregistrarea impozitelor amanate

Valoare contabila activ = 13.200 u.m.
Baza fiscala activ = 12.000 u.m.

Costul lucrarilor in curs = 27.000 u.m.
Cheltuieli inregistrate in N = 12.000 u.m.
Cheltuieli de inregistrat in N+1 = 27.000 – 12.000 = 15.000 u.m.

Datorii
Stocuri
5) 31.12.N+1 – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii

lucrarilor
CostN ,N+1 27.000
Grad de avansare = Costtotal Restimat × 100= 33.750 × 100= 80
Profit total = Profit total reestimat x Grad de avansare = (36.950 – 33.750) x 80% = 2.560 u.m.
Profit N+1 = Profit total – Profit N = 2.560 – 1.200 = 1.360 u.m.
Venituri N+1 = Cheltuieli N+1 + Profit N+1 = 15.000 + 1.360 = 16.360 u.m.
332 = 712 16.360 u.m.

Valoare contabila activ = 13.200 + 16.360 = 29.560 u.m.
Baza fiscala activ = 12.000 + 15.000 = 27.000 u.m.
Datorie cu impozitul pe profit amanat inregistrat in N = 192 u.m.
Rezulta o datorie cu impozitul amanat de inregistrst in N+1 = 410 – 192 = 218 u.m.

Cost N+2 = Cost total efectiv – Costuri inregistrate N, N+1 = 34.000 – 12.000 – 15.000 = 7.000
u.m.

Datorii
Stocuri
8) 13.05.N+2 – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii

lucrarilor
Profit N+2 = Profit realizat – Profit inregistrat N, N+1 = (37.500 – 33.000) – 1.200 – 1.360 = 940
u.m.
Venit N+2 = Cheltuieli N+3 + Profit N+3 = 7.000 + 940 = 7.940 u.m.
332= 712 7.940 u.m.
9) 13.05.N+2 – inregistrarea livrarii si facturarii lucrarii
a) vanzarea propriu-zisa a lucrarii executate
4111 = 704 37.500u.m.
b) descarcarea din gestiune a lucrarii

Valoare contabila activ = 13.200 + 16.360 + 7.940 = 37.500 u.m.
712 = 332 37.500 u.m.

Valoare contabila activ = 0
Baza fiscala activ = 0
Rezulta o diferenta temporara impozabila = 0
Datori cu impozitul amanat = 0
Dar exista o datorie cu impozitul amanat inregistrata anterior de 410 u.m., care trebuie anulata.
Datorie cu impozitul amanat = Venituri din impozite amanate 410 u.m.
2. Societatea Z a construit o clădire al cărei cost de producţie este de 50.000 u.m.. Clădirea a fost
dată în funcţiune la 1.01.N, fiind utilizată în scopuri administrative. Durata de utilitate este
estimată la 25 ani, iar metoda de amortizare este cea lineară. La 1.04.N+1 întreprinderea a
închiriat clădirea altei societăţi. La această dată valoarea justă a clădirii este de 52.000 u.m.. La
31.12.N+1 valoarea justă devine 51.000 u.m.
Să se înregistreze operaţiile legate de transferul proprietăţii imobiliare şi de recunoaştere
a variaţiei valorii juste.
Rezolvare
1) La 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea clădirii:
valoare amortizabilă : 50.000 – 0 = 50.000 u.m.
amortizare anuală: 50.000/25 = 2.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor = Amortizarea clădirilor 2.000
2) La 31.03.N+1 se înregistrează amortizarea clădirii:

amortizarea aferentă exerciţiului N+1: 2.000*3/12 = 500 u.m.
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor = Amortizarea clădirilor 500
Amortizarea cumulata până la 31.03.N+1: 2.000 + 500 = 2.500

Valoarea netă contabilă a clădirii la 30.06.N+2: 50.000 – 2.500 = 47.500
5) La 1.04.N+1 se înregistrează modificarea clasificării imobilului de la proprietăţi
imobiliare ocupate de proprietar la investiţii imobiliare:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:
Amortizarea clădirilor = Clădiri 2.500

b) recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoare justă şi a diferenţei dintre
valoarea justă şi valoarea contabilă:
Investiţii imobiliare = % 52.000

Clădiri 47.500
Rezerve din reevaluare 4.500
Nota 1: După recunoaşterea iniţială, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justă va
evalua toate investiţiile sale imobiliare la valoare justă cu excepţia situaţiilor în care aceasta nu
poate fi determinată în mod credibil. În cazul nostru societatea deţine investiţii imobiliare, pentru
evaluarea cărora foloseşte modelul valorii juste.
Nota 2: În cazul în care o proprietate imobiliară utilizată de posesor este transferată în categoria
investiţiilor imobiliare evaluate la valoarea justă, operaţia este considerată ca o reevaluare şi
diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă este tratată în conformitate cu IAS 16. În
momentul unei cedări ulterioare a investiției imobiliare, surplusul din reevaluare inclus în
capitalurile proprii poate fi transferat în rezultatul reportat. Acest transfer din surplusul din
reevaluare în rezultatul reportat nu se face prin intermediul profitului sau pierderii.
6) La 31.12.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste:

Valoare justă anterioară = 52.000
Valoare justă actuală = 51.000, rezultă o pierdere din variaţia valorii juste de 1.000 u.m.
Cheltuieli privind = Investiţii imobiliare 1.000

investiţiile imobiliare
3. Societatea X are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe data de 1 septembrie

N, managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată
terţilor. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie 40.000 um, valoarea
justă la 1 septembrie N 45.000 um, valoarea justă la 31.12.N 44.500 um.
Să se înregistreze operaţiile legate de transferul imobilului şi de recunoaştere a variaţiei
valorii juste.
Rezolvare
1) La 01.09.N se înregistrează transferul clădirii din categoria stocurilor în categoria
investiţiilor imobiliare evaluate la valoare justă
Investiţii imobiliare = % 45.000
Stocuri (mărfuri) 40.000
Venituri din investiţii imobiliare 5.000
2) La 31.12.N se recunoaşte variaţia valorii juste:
Valoare justă anterioară = 45.000 u.m.
Valoare justă actuală = 44.500 u.m., rezultă o pierdere din variaţia valorii juste de 500 u.m.
Cheltuieli privind = Investiţii imobiliare 500

investiţiile imobiliare
3. Societatea X are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de clădiri. Pe data de 1 septembrie
N, managerii au decis ca una dintre clădirile achiziţionate în vederea vânzării să fie închiriată
terţilor. Se cunosc următoarele informaţii privind clădirea: cost de achiziţie 40.000 um, valoarea
justă la 1 septembrie N 45.000 um, valoarea justă la 31.12.N 44.500 um.
Să se înregistreze operaţiile legate de transferul imobilului şi de recunoaştere a variaţiei
valorii juste.
Rezolvare:
Schimbarea clasificării activului, la 1.09.N, generează următoarea înregistrare contabilă:
Imobile de plasament = % 45.000
Stocuri de mărfuri 40.000
Venituri din imobile de plasament 5.000
La 31.12.N, se recunoaşte variaţi valorii juste (44.500-45.000):
Imobile de plasament = Venituri din imobile de plasament 500
4. Se cunosc următoarele informaţii privind activele si datoriile societăţii la 31.12.N (în u.m.):
Elemente Valori contabile
Mijloace de transport (1) 60.000
Clienţi (2) 12.000
Dobânzi de încasat (3) 4.000
Stocuri (4) 16.500
Amenzi de plătit (5) 4.300
Cheltuieli în avans (6) 2.700
(1) mijloacele de transport au fost achiziţionate la 1.01.N-2 la un cost de achiziţie de 150.000,
din punct de vedere contabil se amortizează liniar pe o perioada de 5 ani, iar din punct de vedere
fiscal se amortizează linear pe 4 ani;
(2) valoarea brută a postului de clienţi este de 15.000 şi a fost corectată cu o ajustare pentru
depreciere în valoare de 3.000, din care nedeductibilă fiscal 1.200;
(3) dobânzile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în anul decontării;
(4) pentru stocuri s-a constituit în exerciţiul N o ajustare pentru depreciere în valoare de 2.500,
nedeductibil din punct de vedere fiscal;
(5) amenzile au fost contabilizate în exerciţiul N şi nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal;
(6) cheltuielile în avans reprezintă abonamente aferente exerciţiului N+1, plătite în exerciţiul N,
iar din punct de vedere fiscal, abonamentele sunt deductibile fiscal în anul plăţii lor.
Rezultatul contabil înainte de impozitare este de 28.000 u.m.
Contabilizaţi impozitele amânate aferente exerciţiului N, ştiind că la începutul anului
exista o datorie de impozit amânat de 2.400 u.m şi efectuaţi reconcilierea numerică dintre
cheltuiala cu impozitul pe profit şi valoarea obţinută prin înmulţirea rezultatului contabil cu cota
de impozit pe profit (16%).
Rezolvare
Elemente VC BI DTI DTD
Mijloace de transport (1) 60.000 37.500 22.500 -
Clienţi (2) 12.000 13.200 - 1.200
Dobânzi de încasat (3) 4.000 - 4.000 -
Stocuri (4) 16.500 19.000 - 2.500
Amenzi de plătit (5) 4.300 4.300 - -
Cheltuieli în avans (6) 2.700 - 2.700 -
Total 29.200 3.700
Înregistrarea impozitelor amânate:
Exista diferente temporare impozabile in valoare de 29.200 u.m. Rezulta o datorie de

impozit amanat de 29.200 x 16% = 4.672 u.m., dar avand in vedere ca la inceputul anului exista
o datorie cu impozitul amanat de 2.400 u.m., se va inregistra o datorie de impozit amanat de
2.272 u.m.
Cheltuieli privind impozitul amanat = Datorii cu impozitul amanat 2.272 u.m.
Exista diferente temporare deductibile in valoare de 3.700 u.m. Rezulta o creanta de impozit
amanat de 3.700 x 16% = 592 u.m.
Creante de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 592 u.m.
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil 28.000 u.m.

(+) cheltuieli nedeductibile = 39.800 u.m.
 cheltuieli cu amortizarea contabila = 30.000 u.m.
 cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea creantelor clienti = 3.000 u.m.
 cheltuieli cu ajustarea pentru depreciere stocuri = 2.500 u.m.
 cheltuieli cu amenzile = 4.300 u.m.
(-) deduceri fiscal = 46.000 u.m.

 cheltuieli cu amortizarea fiscala = 37.500 u.m.
 cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea creantelor clienti = 1.800 u.m.
 venituri din dobanzi = 4.000 u.m.
 cheltuieli in avans = 2.700 u.m
Total rezultat fiscal = 21.800 u.m.
Cheltuiala cu impozitul exigibil = 21.800 x 16% = 3.488 u.m.

Cheltuiala totală cu impozitul pe profit = 21.800 x 16% + 2.272 – 592 = 3.488 + 2.272 – 592
= 5.168 u.m.
Reconcilierea dintre cheltuiala cu impozitul pe profit şi produsul dintre Rezultatul contabil
şi cota de impozit pe profit:

Rezultatul contabil*cota de impozit pe profit = 28.000 x 16% = 4.480 u.m.
Efectul fiscal al diferenţelor permanente:
- cheltuieli cu amenzile = 4.300 x 16% = 688 u.m.
Cheltuiala totală cu impozitul pe profit = 4.480 + 688 = 5.168 u.m.
Reconcilierea dintre cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:

Cota utilizată: 16%
Efectul fiscal al diferenţelor permanente
- cheltuieli cu amenzile:
688
= 2.457143%
28.000
Cota medie de impozit = 18,457143 %

Rezultatul contabil*Cota medie de impozit = 28.000 x 18,457143% = 5.168 u.m.
Temă de control 5
Schimbări de politici contabile
1. Identificaţi în exemplele de mai jos situaţiile în care aveţi schimbări de politici contabile
conform referenţialului internaţional:
1) pentru un echipament tehnologic se trece de la amortizarea liniară la amortizarea în funcţie de
numărul de ore de funcţionare;
2) pentru construcţii se schimbă modalitatea de evaluare ulterioară de la cost amortizat la valoare
reevaluată;
3) pentru evaluarea stocurilor la ieşire se trece de la metoda primul intrat-primul ieşit la metoda
costului mediu ponderat;
4) pentru clienţi se schimbă gradul de recuperare a creanţelor clienţi de la 50% la 70%;
5) în cazul stabilirii valorii juste pentru o investiţie imobiliară, o întreprindere a utilizat anterior
preţurile curente pe o piață activă pentru proprietăți imobiliare diferite ca natură, stare sau locație
ajustate astfel încât să reflecte diferențele în cauză. În prezent utilizează prețurile curente
existente pe o piață activă pentru proprietăți imobiliare similare, aflate în aceeași locație și stare.
a) 1+2;
b) 1+2+3
c) 2+3
d) 1+3+5
e) 3+4+5
2. În anul N societatea X schimbă metoda de evaluare a stocurilor la ieşire, înlocuind metoda

CMP cu metoda FIFO, pentru că noua politică oferă informaţii credibile şi mai relevante.
Utilizând metoda CMP, societatea a înregistrat urmatoarele cheltuieli privind mărfurile:
6.460.000 u.m.în exerciţiul N-2; 8.016.000 u.m. în exerciţiul N-1; 1.137.429 u.m. în exerciţiul N.
Dacă ar fi utilizat metoda FIFO ar fi înregistrat următoarele cheltuieli privind mărfurile:
6.450.000 u.m. în exerciţiul N-2; 8.014.000 u.m. în exerciţiul N-1; 1.134.000 u.m. în exerciţiul
N. În exerciţiile anterioare lui N-2 nu au fost deţinute mărfuri. Cota de impozit pe profit este de
16%.
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
a) soldul iniţial al rezultatului reportat în N-1 a fost ajustat în sensul creşterii cu 1.680 u.m.
b) soldul iniţial al rezultatului reportat în N-1 a fost ajustat în sensul scăderii cu 1.680 u.m.
c) soldul iniţial al rezultatului reportat în N-1 a fost ajustat în sensul scăderii cu 8.400 u.m.
d) soldul iniţial al rezultatului reportat în N-1 a fost ajustat în sensul creşterii cu 8.400
u.m.
e) soldul iniţial al rezultatului reportat în N-1 a fost ajustat în sensul scăderii cu 3.429 u.m?
3. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată?
a) dacă modificarea unei politici contabile este determinată de aplicarea iniţială a
unui standard sau a unei interpretări, aceasta trebuie contabilizată în conformitate cu
prevederile tranzitorii specifice stabilite în acel standard sau acea interpretare;
b) dacă modificarea unei politici contabile este determinată de aplicarea iniţială a unui IFRS care
nu conţine prevederi tranzitorii specifice sau este o modificare voluntară, aceasta trebuie să fie
aplicată în mod prospectiv;
c) dacă modificarea unei politici contabile este determinată de aplicarea iniţială a unui IFRS care
nu conţine prevederi tranzitorii specifice sau este o modificare voluntară, aceasta trebuie să fie
aplicată în mod retroactiv;
d) o schimbare de politici contabile trebuie să fie urmată de oferirea de informaţii în notele la
situaţiile financiare;
e) efectele fiscale ale ajustărilor retroactive făcute în vederea aplicării modificărilor politicilor
contabile sunt contabilizate și prezentate în conformitate cu IAS 12 Impozitul pe profit
4. Identificaţi în exemplele de mai jos situaţiile în care aveţi schimbări de politici contabile
conform OMFP 1802/2014:
1) pentru o instalaţie de producţie se trece de la amortizarea liniară la amortizarea degresivă;
2) pentru utilaje se schimbă durata de utilitate de la 12 ani la 8 ani;
3) pentru un activ cu ciclu lung de producţie se trece de la recunoaşterea cheltuielii cu dobânda
drept cheltuială la capitalizarea acesteia;
4) pentru clienţi se schimbă gradul de recuperare a creanţelor clienţi de la 50% la 70%;
5) pentru construcţii se schimbă modalitatea de evaluare ulterioară de la cost amortizat la valoare
reevaluată;
a) 1+2;
b) 3+5
c) 2+3
d) 1+3+5

Poc Teme Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poc Teme Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CIG-ID, AN III, GR 809

Rezolvare tema de control 1

1. La data de 31 decembrie N-3 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un preţ de

b) înregistrarea rezervei din reevaluare

2. La începutul exerciţiului N-2 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un cost de achiziţie

Schimbarea de estimare contabilă afectează rezultatul exerciţiului schimbării, dar şi

5. Identificaţi schimbările de politică şi schimbările de estimare în cadrul exemplelor de mai jos:

1. Întreprinderea Beta achiziţionează un echipament tehnologic şi două programe informatice:

2. Întreprinderea Alfa fabrică televizoare. Ea are un departament de cercetare, care dezvoltă, în

Conturi de cheltuieli = % 16.900

3. În cursul exerciţiului N se achiziţionează un activ complex la un cost de achiziţie de 1000

6. Analizaţi următoarele situaţii şi arătaţi în ce caz şi la ce dată activul poate fi recunoscut ca

7. În ce structură de active sunt recunoscute următoarele elemente:

Rezolvare tema de control 3

Dobanda aferenta altor imprumuturi in anul N:

2. O întreprindere de exploatare petrolieră achiziţionează o instalaţie de extracţie la un preţ de cumpărare

Costul estimat cu demontarea, mutarea si restaurarea amplasamentului este inclus in costul de

3. O întreprindere achiziţionează la 31.12.N-1 o instalaţie de producţie la un preţ de cumpărare de 870

Rezultatul contabil = 30.000 u.m.

 31.12.N – inregistrare amortizare

6811 = 2813 48.000 u.m.

 31.12.N – inregistrare impozite amanate

Rezultat fiscal = Rezultat contabil = 30.000 u.m.

Rezultatul contabil = 30.000 u.m.

 31.12.N+1 – inregistrare amortizare

6811 = 2813 48.000 u.m.

 31.12.N+1 – inregistrare impozite amanate

Creante cu impozitul amanat = Venituri din impozite amanate 1.680 u.m.

Rezultat fiscal = Rezultat contabil = 30.000 u.m.

Rezultatul contabil = 30.000 u.m.

 31.12.N+2 – inregistrare impozite amanate

Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 768 u.m.

Rezultat fiscal = Rezultat contabil = 40.000 u.m.

Rezultatul contabil = 40.000 u.m.

6811 = 2813 600 u.m.

2) 31.12 N – inregistrare impozite amanate

Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorii de impozit amanat 24 u.m.

3) 31.12.N+1 – inregistrare amortizare

4) 31.12.N+1 – efectuarea testului de depreciere şi înregistrarea deprecierii

6813 =2913 1.200

Datorie de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat 24 u.m.

Creante cu impozitul amanat = Venituri din impozite amanate 144 u.m.

6) 31.12.N+2 – inregistrarea amortizarii

6811 = 2813 450 u.m.

7) 31.12.N+2 – inregistrarea impozitelor amanate

Cheltuieli cu impozitul amanat = Creante cu impozitul amanat 48 u.m.

6811 =2813 450 u.m.

9) 31.12.N+3 – inregistrarea impozitelor amanate

Cheltuieli cu impozitul amanat = Creante cu impozitul amanat 48 u.m.

10) 31.12.N+4 – inregistrarea amortizarii

6811 =2813 450 u.m.

11) 31.12.N+4 – efectuarea testului de depreciere

2913 =7813 750 u.m.

12) 31.12.N+4 – inregistrarea impozitelor amanate

Chelt cu impozit amânat = Creanta de impozit amânat 48

6811 =2813 600 u.m.

Cheltuieli cu impozitul amanat = Creante cu impozitul amanat 24 u.m.

Cheltuieli = % 12.000 u.m.

2) 31.12.N – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii lucrarilor

3) 31.12.N – inregistrarea impozitelor amanate

Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie cu impozitul amanat 192 u.m.

Cheltuieli = % 15.000 u.m.

5) 31.12.N+1 – inregistrarea lucrarilor si serviciilor in curs dupa metoda avansarii lucrarilor

332 = 712 16.360 u.m.