POC pentru examen

home
problema 1 Schimbare durata de utilitate si valoare reziduala echpament. Politici contabile, estimari, op
problema 2 schimbare durata de utilitate -amortizare degresiva
problema 3 depreciere creante clienti
exercitiul 1 impozite amanate stoc de materii prime, utilaj ,dobanzi, creante, provizioane- cumul de imp
exercitiul 2 impozite amanate utilaj reevaluare
studiu de caz 1 impozite amanate -reconciliere rezultate - problema complexa
teorie schimbari de politici, estimari, optiuni
exemplul 5 schimbare durata amortizare si valoare reziduala
exemplul 6 schimbare durata amortizare si reevaluare cu politici, estimari si schimbari contabile
exemplul 7 provizion -reevaluare provizion
exemplul 8 provizioane cu realizare in trepte de risc
exemplul 9 refacere amplasament -cheltuieli dezafectare -complet -anulare provizion dezafectare
Studiu de caz 2 schimbare evaluare stoc CMP la FIFO varianta 45000
Problema 2 schimbare stocuri CMP la FIFO scadere cheltuieli
teorie recunoastere imobilizari necorporale
teorie evaluarea imobilizarilor necorporale
exemplul 1+2 Stabiliţi care din următoarele elemente reprezintă imobilizări necorporale sau corporale
exemplul 10 imobilizare necorporala generata intern -recunoastere imobilizare
teorie evaluare imobilizari corporale
exemplul 5 achizitie de mai multe active concomitent - imobilizari corporale - recunoastere
exemplul 11 achiziţia imobilizării corporale şi plata furnizorului de imobilizări.
exemplul 12 recunoastere imobilizari, licente, asigurari
teorie recunoastere si evaluare a costurilor indatorarii
exemplul 13 costuri capitalizabile la investirea unei parti din imprumut
exemplul 14 stabilirea momentului în care cheltuielile cu dobânzile vor fi încorporate în costul activului
exemplul 15 problema complexa capitalizare dobanzi cu plati trimestriale
acasa 2 exemplul 16 Încetarea capitalizării costurilor îndatorării
teorie investitii imobiliare
exemplul 6+7 probleme recunoastere active
teorie evaluare investitii imobiliare
exemplul 17 valoare justa si variatie valoare justa
exemplul 18 teren evaluat la cost, apoi la valoare justa cu variatii plus politici contabile
teorie transferuri
teorie Recunoasterea investitiilor imobiliare
exemplul 19 cladire -teansfer -reevaluari
exemplul 20 transfer teren de la stoc la investitie imobiliare
exemplul 21 transfer de la investitie imobiliara la imobilizari+deprecier+impozite amanate
teorie evaluarea la iesire a investitiilor imobiliare
teorie recunoasterea a.i.d.v.v
teorie politici evaluare aidvv
exemplul 22 echipamnet-transfer- evaluare val justa
teorie evaluare la iesire a aidvv
exemplul 23 utilaj- transfer la aidvv si renuntare la aidvv
exemplul 24 2 hotelui - transferuri la aidvv -vanzare
teorie stocuri -recunoastere, evaluare
teorie politici de prezentare si evaluare a activelor
exemplul 25 cladiri, terenuri -model prezentare in situatiiile financiare
Studiu de caz 3 achiziţia, amortizarea, reevaluarea utilaj si impozite amanate
Studiu de caz 4 stocuri metode FIFO CMP calcul intrari iesiri, deprecieri
TC4 tema 4
TC5 tema 5
TC6 tema 6
Simulare
simulare2
Politici contabile, estimari, optiuni
te, provizioane- cumul de impozite
schimbari contabile
provizion dezafectare
ri necorporale sau corporale:
e - recunoastere
orporate în costul activului
ozite amanate
Acasa
Rezolvare tema de control 1

Politici contabile, estimări contabile şi opţiuni contabile
Problema 1
1. La data de 31 decembrie N-2 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un preţ de cumpărare de 11

şi instalarea fiind de 40.000 lei (transportul este efectuat de acelaşi furnizor). Conducerea estimează că d
valoarea reziduală este 15.000 lei, iar metoda de amortizare adecvată este cea lineară. La 31 decembrie N
utilitate care se majorează cu 1 an, iar valoarea reziduală este de 3.000 lei. La 31 decembrie N+2 valoare
determinată de experţi este de 110.000 lei şi managementul a decis reevaluarea acestuia. Se cere:
a) să se prezinte înregistrările contabile la achiziţie şi la închiderea exerciţiilor din perioada N-2 - N+3;
b) să se identifice şi să se prezinte politicile, estimările şi opţiunile aplicabile acestui activ.
Rezolvare
1) 31.12 N-2
Achizitionare echipament tehnologic:
2131 = 404 150.000 (110.000 + 40.000 = 150.000)
2) 31.12.N-1
Valoare amortizabila 31.12.N-1 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 150.000 – 15.000 = 135.000 lei
Durata utilitate: 6 ani
Amortizare anuala = 135.000 / 6 = 22.500 lei
Inregistrare amortizare:
6811 = 2813 22.500
3) 31.12.N
Inregistreare amortizare
6811 = 2813 22.500
4) 31.12.N+1
VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 150.000 – 2X22.500 = 105.000 lei
Valoare amortizabila = 105.000 – 3.000 = 102.000
Durata utilitate: 7 – 2 = 5 ani
Amortizare anuala = 102.000 / 5= 20.400 lei
6811 = 2813 20.400
5) 31.12.N+2
Inregistrare amortizare
6811 = 2813 20.400
6) 31.12.N+2
Înregistrare reevaluare
VNC31.12.N+2 = 105.000 – 2x20.400 = 64.200 lei
Valoare justa: 110.000 lei
Valoare justa > VNC => diferente favorabile din reevaluare 45.800 lei
a) anularea amortizării cumulate prin imputarea acesteia asupra valorii de intrare a imobilizării
2813 = 2131 40.800
b) înregistrarea rezervei din reevaluare
2131 = 105 45.800
7) 31.12.N+2
Valoare amortizabila = 110.000 – 3.000 = 107.000 lei
Amortizare anuala = 107.000 / 3 =35667 lei
6811 = 2813 35.667
Politici contabile:
1. Evaluarea initiala a unei imobilizari corporale se realizeaza la cost.
2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si toate cheltuielile
activului in starea de utilizare prevazuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorari
estimat pentru demontarea, mutarea activului si restaurarea amplasamentului).
3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand valoarea rezidu
4. Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata astfel: - la costul sa
de valoare (prelucrarea de referinta) - la valoarea sa reevaluata, adica la valoarea justa la data reevaluarii, dimin
pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativa).
5. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală poate să fie transfera
este derecunoscut (activul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o
calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi amortizarea calculată pe baza costului iniţial al activului) poate fi
întreprindere.
Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa.
Opţiuni contabile:
- prelucrarea de referinta: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie evaluata
- prelucrarea autorizata: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie inregistrat
din data reevaluarii), diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si cu pierderile de valoare cumulate.
Acasa
Problema 2
2. La începutul exerciţiului N-2 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un cost de achiziţie de 325.000 u.m
du 10 ani (au considerat că perioada în cursul căreia întreprinderea se aşteptă să utilizeze echipamentul este de
(conducerea a presupus că ritmul în care sunt consumate avantajele economice ca urmare a utilizării activului e
25.000 u.m. La 31.12.N, din cauza utilizării intense a echipamentului durata de utilitate este reestimată la 7 ani,
de degresie 1,5) este considerată mai potrivită condiţiilor din întreprindere. Se estimează totodată că valoarea
Să se înregistreze în contabilitate amortizarea în perioada N-2 – N+1 şi să se analizeze efectul schimbărilor de es
Rezolvare
1) 1.01.N-2
Achizitionare echipament tehnologic:
2131 = 404 325.000
2) 31.12.N-2
Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 325.000 – 25.000 = 300.000 lei
Amortizare anuala = 300.000 / 10 = 30.000 lei
6811 = 2813 30.000
3) 31.12.N-1
6811 = 2813 30.000
4) 31.12.N
VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 325.000 – 2X30.000 = 265.000 lei
Valoare amortizabila = 265.000 – 10.000 = 255.000 lei
Durata utilitate: 7 – 2 = 5 ani
Cota anuala de amortizare: 100 / 5 = 20%
Cota anuala de amortizare degresiva: 20% x 1.5% = 30%
255.000 x 76,500 lei 178,500 lei
178.500 x 53,550 lei 124. 950 lei
124,950 41,650 lei 83,300 lei
41,650 lei 41,650 lei
41,650 lei 0 lei
6811 = 2813 76.500
5) 31.12.N+1
6811 = 2813 53.550
Schimbarea de estimare contabilă afectează rezultatul exerciţiului schimbării, dar şi rezultatele exerciţiilor viitoa
acasa
Problema 3
4. În exerciţiul N, întreprinderea Alfa a vândut produse finite întreprinderii Beta la un preţ de vânzare de 80.000
vândute fiind de 50.000 u.m. La sfârşitul exerciţiului N întreprinderea Alfa a estimat un grad de recuperare a cre
situaţia clientului s-a îmbunătăţit, astfel că gradul de recuperare a creanţelor a devenit 90%.
Să se analizeze efectul schimbării de estimare contabilă.
Rezolvare
1) Exercitiu N
a) Vanzare produse finite
4111 = 701 80.000
b) Descarcare de gestiune
711 = 345 50.000
2) 31.12.N
a) Grad de recuperare: 40% => depreciere creanta clienti => Ajustarea din deprecieri: 60% x 80.000 = 48.000 u.m
Transferare creantei fata de clienti in clienti incerti
4118 = 4111 80.000
b) costituirea ajustarii pentru deprecierea creantei clienti
6814 = 491 48.000
Bilant 31.12.N
Clienti incerti 80.000 u.m
Ajustare pentru depre(48.000 u.m)
Clienti incerti 32.000 u.m
3) 31.12.N+1
a) Grad de recuperare: 90% => depreciere creanta clienti => Ajustarea din deprecieri: 10% x 80.000 = 8.000 u.m
Ajustare depreciere anterioara: 48.000 u.m
Ajustare depreceire necesară: 8.000 u.m
Rezulta: anulare ajustare ptr depreciere cu 40.000 u.m (48.000 – 8.000)
491 = 7814 40.000
Bilant 31.12.N+1
Clienti ince80.000 u.m
Ajustare pe(8.000 u.m)
Clienti ince72.000 u.m
Schimabrea de estimare a gadului de recuperare a creantelor afecteaza rezultatul curent.
Problema 4
3. O întreprindere a pus în funcţiune la 1 ianuarie N-2 un utilaj, achiziţionat la un preţ de cumpărare de 48.000 u
Conducerea întreprinderii a estimat o durată de utilitate de 8 ani, iar valoarea reziduală a fost estimată la 10.00
reparaţiile în valoare de 1.000 u.m. La sfârşitul exerciţiului N se reestimează durata de utilitate totala la 10 ani s
a) Să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiilor N-2-N+1;
b) Să se identifice 3 politici contabile și 3 estimări contabile în acest exemplu;
Rezolvare
1) 1.01.N-2 Achizitia utilaj
2131=404 50.000
2) 31.12.N-2 Inregistram Amotizarea

6811=2813 200 (50.000 – 10.000)/8=5.000
3) 31.12.N-1
a) Inregistrare amortizare
6811=2813 5.000
b) Inregistrarea cheltuielilor cu reparatiile
611=401 100
4) 31.12.N Recalcularea amortizării și înregistrarea ei (anul schimbărilor de estimare contabilă)

Valoarea amortizabilă = cost amortizat 31.12.N-1 – valoarea reziduală = VC 31.12.N-1 – valaorea reziduală nouă
Durata rămasă = 10-2 (deja amortizati) = 8 ani
Metoda = liniară
Aa recalculată = 33.000 lei/8 = 4.125
6811 = 2813 4,125
VC 31.12.N = 50.000 – 5.000*2 – 4.125 = 35.875
5) 31.12.N+1 Inregistrare amortizare
6811=2813 4.125
Politici contabile:
2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si toate cheltuielile
3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand valoarea rezidu
Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa, valoarea de utili
Problema 5
5. O întreprindere a achiziţionat un echipament, la un cost de achiziţie de 190.000 u.m., la 1 ianuarie N-1. Condu
de 6 ani, pentru acest produs. Totodată, un terţ s-a angajat să cumpere acest produs, la sfârşitul duratei sale de
evoluţiei progresului tehnic, la sfârşitul exerciţiului N+1 conducerea reexaminează durata de utilitate şi estimea
ani, din acest moment.
Să se înregistreze amortizarea pentru exerciţiile N-1, N şi N+1.
Rezolvare:
1. La 1.01.N-1 – Achizitia echipamentului
Cost de achizitie =190.000
2131=404 190.000
2. La 31.12.N-1 Calcul si inregistrarea amortizarii
VAmortizabila= 190.000 – 10.000 = 180.000
Durata de amortizare = 6 ani
Metoda = lineara
AMO= 180.000 / 6 =30.000 lei
6811=2813 30.000
3. La 31.12.N – Inregistrarea amortizarii
6811=2813 30.000
4. La 31.12.N+1 Recalcularea si inregistrarea amortizarii (anul este anul schimbarii de estimari)
VNC (de la 31.12.N) = 190.000 – 2*30.000 = 130.000
Durata de utilitate ramasa = 2+1 = 3 ani
VAmortizabila = 130.000 – 10.000= 120.000
AMO = 120.000/3 = 40.000
6811 = 2813 40.000
reţ de cumpărare de 110.000 lei, cheltuielile cu transportul
nducerea estimează că durata de utilitate este de 6 ani,
eară. La 31 decembrie N+1 managerii reestimează durata de
decembrie N+2 valoarea justă a echipamnetului tehnologic
cestuia. Se cere:
n perioada N-2 - N+3;

acestui activ.
0 = 135.000 lei
male si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea
uieli de instalare, onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor, costul
a scazand valoarea reziduala din valoarea de intrare.
izata astfel: - la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile

la data reevaluarii, diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si
ală poate să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul
r din reevaluare (pentru o sumă egală cu diferenţa dintre amortizarea
niţial al activului) poate fi transferată pe măsură ce activul este utilizat de
la trebuie sa fie evaluata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate;

a trebuie sa fie inregistrata la valoarea reevaluata (adica la valoarea justa
valoare cumulate.
achiziţie de 325.000 u.m., pentru care managerii au estimat următoarele:

eze echipamentul este de 10 ani), metoda de amortizare-metoda liniară
mare a utilizării activului este constant în fiecare an) şi valoarea reziduală
este reestimată la 7 ani, iar metoda de amortizare degresivă (coeficientul
ază totodată că valoarea reziduală este de 10.000 u.m..
fectul schimbărilor de estimări contabile.
0 = 300.000 lei
ultatele exerciţiilor viitoare.
reţ de vânzare de 80.000 u.m., costul de producţie al produselor finite

grad de recuperare a creanţelor clienţi de 40%. La sfârşitul exerciţiului N+1,
90%.
0% x 80.000 = 48.000 u.m
0% x 80.000 = 8.000 u.m

e cumpărare de 48.000 u.m., cheltuielile cu transportul fiind de 2.000 u.m.
ă a fost estimată la 10.000 u.m. La 31.12.N-1 se efectuează cheltuieli cu
utilitate totala la 10 ani si valoarea reziduală care devine 7.000 u.m.
valaorea reziduală nouă = 40.000 – 7.000 = 33.000 lei
male si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea activului in starea de utilizare prevazuta (cheltuieli de transpor
a scazand valoarea reziduala din valoarea de intrare.
re justa, valoarea de utilitate
, la 1 ianuarie N-1. Conducerea întreprinderii a estimat o durată de utilitate

a sfârşitul duratei sale de utilitate, la un preţ de 10.000 u.m. În urma
ta de utilitate şi estimează că durata reziduală cea mai adecvată este de 2
zuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor, costul estimat pentru
rilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului si restaurarea amplasamentului).
Diferentele temporare pot fi impozabile sau deductibile.
Diferenta temporara este impozabila daca va genera sume impozabile in determinarea beneficiului impoz
Diferenta temporara este deductibila daca va genera sume deductibile in determinarea beneficiului impoz
Diferente temporare Diferente temporare

impozabile deductibile
Active VC > BF VC < BF
Datorii VC < BF VC > BF
Diferentele temporare impozabile genereaza datorii de impozit amanat, iar diferentele temporare ded
Acasa
Exemplul 1
Se cunosc urmatoarele informatii privind societatea X:
1. La 31.12.N detine un stoc de materii prime al carui cost de achizitie a fost de 800 u.m. Din punct de vede
2. La inceputul exercitiului N a fost dat in functiune un echipament tehnologic al carui cost de achizitie a fo
amortizeaza linear pe 4 ani, iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani.
3. La 31.12.N societatea are o creanta privind dobanzile de incasat in valoare de 5.000 u.m. Din punct de ve
4. Societatea inregistreaza in cursul exercitiului N dobanda de plata in valoare de 200 u.m. Dobanzile sunt r
a) in anul contabilizarii
b) in anul in care genereaza fluxuri de trezorerie.
5. La 31.12.N exista o datorie privind amenzile de plata in valoare de 500 u.m. Amenzile nu sunt deductibil
6. La 31.12.N societatea a inregistrat un provizion pentru garantii in valoare de 40.000 u.m. presupunand ca
7. La 31.12.N societatea detine marfuri achizitionate la un cost de achizitie de 1.000 u.m. Au fost constituite
nedeductibile din punct de vedere fiscal in momentul constituirii.
Sa se determine diferentele temporare si sa se inregistreze impozitele amanate la sfarsitul exercitiului N. Co
Rezolvare
1. Materii prime
VC=800 u.m.
BF=800 u.m.
VC=BF, rezulta ca nu exista diferente temporare
2. Echipamente tehnologice
VC=12000-12000/4=9000 u.m.
BF=12000-12000/3=8000 u.m.
VC>BF, rezulta ca exista o diferenta temporara impozabila de 1000 u.m., rezulta ca trebuie inregistrata o D
692 Cheltuieli privind impozitul amanat = 4412 Datorii cu impozitul amanat 160 um
3. Dobanzi de incasat
VC=5.000
BF=0
VC>BF, rezulta ca exista o diferenta temporara impozabila de 5.000 u.m., rezulta ca trebuie inregistrata o D
692 Cheltuieli privind impozitul amanat = 4412 Datorii cu impozitul amanat 800 um
4. a. Dobanzi de plata
VC=200 u.m.
BF=200 u.m.-0 = 200 u.m.
b. Dobanzi de plata
VC=200 u.m.
BF=200 u.m.-200 u.m.= 0 u.m.
VC>BF, rezulta ca exista o diferenta temporara deductibila de 200 u.m., rezulta ca trebuie inregistrata o Cre
4412 Creante privind impozitul amanat = 792 Venituri privind impozitul amanat 200 um
5. Amenzi de plata
VC=500 u.m.
BF=500 u.m.
6. Provizioane pentru garantii

VC=40.000 u.m.
BF=40.000um – 15.000 u.m.= 25.000 u.m.
VC>BF, rezulta ca exista o diferenta temporara deductibila de 15.000 u.m., rezulta ca trebuie inregistrata o
4412 Creante privind impozitul amanat = 792 Venituri privind impozitul amanat 2.400 um
7. Marfuri
VC=700 u.m.
BF=1.000um
VC<BF, rezulta ca exista o diferenta temporara deductibila de 300 u.m., rezulta ca trebuie inregistrata o Cre
4412 Creante privind impozitul amanat = 792 Venituri privind impozitul amanat 2.400 um
Acasa
Se dau urmatoarele elemente: valoarea bruta a unei instalatii 100.000 lei, data in functiune pe 1.01.N, durata
8 ani. La 31.12.N+1 valoarea justa la care va fi reevaluata instalatia la 140.000 lei. Reevaluarea nu este recu
Sa se inregistreze impozitele amanate la sfarsitul exercitiului N+1. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Rezolvare
La 31.12.N+1
Se inregistreaza un plus din reevaluare de 60.000 u.m.
La 31.12.N+1
Se calculeaza si se inregistreaza impozitele amanate
Cladiri
VC = 140.000
BF = 100.000 – 2*12.500= 75.000
Exista diferente temporare impozabile in valoare de 65.000 u.m. Rezulta o datorie de impozit amanat de 65
inceputul anului exista o datorie cu impozitul amanat de 400 u.m., se va inregistra o datorie de impozit ama
% = 4412 Datorii cu impozitul amanat 10.000 um
692 Cheltuieli privind impozitul amanat
1034 Impozit pe profit curent si impozit pe profit 9.600 u.m.
amanat re (60.000um*16%=9.600 um)
Exemplul 3
Aplicarea initiala a unei politici de reevaluare a activelor potrivit IAS 16 Imobilizari corporale sau IAS 38
contabile, dar este tratata, mai degraba, in conformitate cu IAS 16 sau IAS 38, decat in conformitate cu IAS
Exemplul 4
In anul N societatea X schimba metoda de evaluare a stocurilor la iesire, inlocuind metoda CMP cu metoda
-u.m.
Evaluarea la iesire prin

Elemente
metoda FIFO
SI marfuri la inceputul
0
exercitiului N-2
Cheltuieli privind marfurile
153,360
in exercitiul N-2
SI marfuri la inceputul
40*214=8.560
exercitiului N-1
128,880
in cursul exercitiului N-1
SF marfuri la sfarsitul
150*240=36.000
exercitiului N-1
177,000
in cursul exercitiului N
SF marfuri la sfarsitul
100*260=26.000
exercitiului N
Se cunosc urmatoarele informatii privind stocul de marfuri al societatii Exemplu:
Extras din Contul de profit si pierdere pentru exercitiile N-1 si N se prezinta astfel:
Elemente N
Venituri din vanzarea
2,000,000
marfurilor
Cheltuieli privind marfurile -177,000
Rezultatul brut 1,823,000
Cheltuieli privind
-291,680
impozitul pe profit
Rezultatul net 1,531,320
Capitalul social este de 3.000.000 u.m. si nu s-a modificat. Soldul initial al rezultatului reportat la inceputul
exercitiului N-1 este de 1.131.569,44 u.m.. Schimbarea de politica nu este recunoscuta din punct de vedere
Sa se analizeze efectul schimbarii de politici contabile si sa se prezinte informatii comparative privind Cont
proprii. Care sunt inregistrarile contabile aferente schimbarii de politici contabile?
Rezolvare:
In exercitiul N (anul schimbarii politicii contabile) societatea trebuie sa prezinte informatii comparative pen
politicilor contabile:
In note:
Extras din Contul de profit si pierdere comparativ:
Elemente N
Venituri din vanzarea
2,000,000
marfurilor
Cheltuieli privind marfurile -177,000
Rezultatul brut 1,823,000
Cheltuieli privind
291,680
impozitul pe profit
Rezultatul net 1,531,320
Extras din Situatia modificarilor capitalurilor proprii:
Elemente Capital social

Capitalurile proprii de
deschidere ale exercitiului
3,000,000
N-1 (Soldul de la 1.01.N-
1)
Efectul net al schimbarii de
politici contabile 120-
120*16% = 100,8
deschidere ale exercitiului
N-1 dupa ajustare (Soldul 3,000,000
de la 1.01.N-1 dupa
ajustare)
Rezultatul exercitiului N-1
inchidere ale exercitiului
3,000,000
N-1 dupa ajustare (Soldul
de la 31.12.N-1)
Rezultatul exercitiului N
inchidere ale exercitiului N
3,000,000
dupa ajustare (Soldul de la
31.12.N)
Extras din note explicative la situatiile financiare:

In N, societatea X si-a modificat politica contabila referitoare la metodele de evaluare a stocurilor la iesire.
Modificarea de politica se aplica retroactiv.
Situatiile financiare comparative pentru anul N-1 au fost retratate.
Efectul modificarii pentru N-1 este prezentat mai jos. Soldul initial al rezultatului reportat in N-1 a fost maj
Efectul pe anul N-1
Scad cheltuielile cu marfurile cu 204
Creste rezultatul cu 171,36
Creste impozitul pe profit cu 32,64
Efectul asupra perioadelor anterioare lui N-1
Scad cheltuielile cu marfurile cu 120
Creste rezultatul cu 100,8
Creste impozitul pe profit cu 19,2
Efectul total la inceputul exercitiului N
Cresc marfurile cu 324
Creste rezultatul reportat cu 272,16
Creste datoria cu impozitul pe profit cu 51,84
Inregistrarea schimbarii de politica 31.12.N
- pentru exercitiile anterioare exercitiului N
Marfuri = Rezultat reportat 324
Rezultat reportat = Datorie privind impozitele amanate 51,84
- pentru exercitiul curent (N)
Marfuri = Cheltuieli privind marfurile 39
Cheltuieli privind impozitele amanate = Datorie privind impozitele amanate 6,24
rminarea beneficiului impozabil al exercitiilor viitoare (cresterea profitului impozabil viitor), atunci cand valoarea activului va fi
erminarea beneficiului impozabil al exercitiilor viitoare (scaderea profitului impozabil viitor), atunci cand valoarea activului va fi
r diferentele temporare deductibile genereaza active (creante) de impozit amanat.
800 u.m. Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu materii prime vor fi deductibile in momentul consumului.
al carui cost de achizitie a fost de 12.000 u.m. Din punct de vedere contabil se
e 5.000 u.m. Din punct de vedere fiscal veniturile din dobanzi sunt impozabile la incasare.
de 200 u.m. Dobanzile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal:
Amenzile nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

40.000 u.m. presupunand ca din punct de vedere fiscal provizionul este deductibil pt 25.000 u.m.
.000 u.m. Au fost constituite ajustari pentru deprecierea marfurilor in valoare de 300 u.m.
a sfarsitul exercitiului N. Cota de impozit pe profit este de 16%.
ta ca trebuie inregistrata o Datorie privind impozitele amanate de 160 u.m.:
at 160 um
ta ca trebuie inregistrata o Datorie privind impozitele amanate de 800 u.m.:
at 800 um
ca trebuie inregistrata o Creanta privind impozitele amanate de 800 u.m.:
amanat 200 um
ulta ca trebuie inregistrata o Creanta privind impozitele amanate de 2.400 u.m.:
manat 2.400 um
ca trebuie inregistrata o Creanta privind impozitele amanate de 48 u.m.:
manat 2.400 um
n functiune pe 1.01.N, durata de amortizare contabila 10 ani, durata de amortizare fiscala

lei. Reevaluarea nu este recunoscuta din punct de vedere fiscal.
ozit pe profit este de 16%.

rie de impozit amanat de 65.000 x 16% = 10.400 u.m., dar avand in vedere ca la
tra o datorie de impozit amanat de 10.000 u.m.
400 u.m.
9.600 u.m.
izari corporale sau IAS 38 Imobilizari necorporale constituie o modificare a politicii

decat in conformitate cu IAS 8 .
ind metoda CMP cu metoda FIFO, pentru ca noua politica ofera informatii credibile si mai relevante.
Evaluarea la iesire prin

metoda CMP
153,480
40*211=8.440
129,084
150*237,84=35.676
177,039
100*256,37=25.637
N-1
1,000,000
-129,084
870,916
-139,346.56
731,569.44
ltatului reportat la inceputul exercitiului N-1 este de 400.000 u.m., iar la finalul
noscuta din punct de vedere fiscal
ii comparative privind Contul de profit si pierdere si Situatia modificarii capitalurilor

le?
e informatii comparative pentru exercitiul N-1 tinand cont de consecintele modificarii
N-1retratat
1,000,000
128,880
871,120 16%
139,379.20
731,741
Rezultat reportat Total
400,000 3,400,000
100.8 100.8
400,100.80 3,400,100.80
731,740.80 731,740.80
1,131,841.60 4,131,841.60
1,531,320 1,531,320
2,663,161.60 5,663,161.60
aluare a stocurilor la iesire. Anterior, societatea utiliza metoda CMP, iar acum foloseste metoda FIFO deoarece se considera ca a
ui reportat in N-1 a fost majorat cu 100,8, aceasta suma reprezentand ajustarea aferenta perioadelor anterioare anului N-1.
i cand valoarea activului va fi recuperata sau valoarea datoriei va fi decontata.
i cand valoarea activului va fi recuperata sau valoarea datoriei va fi decontata.
FO deoarece se considera ca aceasta politica ofera informatii credibile si mai relevante, fiind consecventa cu practica intreprinder
anterioare anului N-1.

enta cu practica intreprinderilor din aceasta ramura si ducand la situatii financiare mai comparabile.
Politici contabile de recunoaştere, evaluare şi prezentare în situaţiile financiare ale impozitelor amân
1. Se cunosc următoarele informaţii privind activele si datoriile societăţii la 31.12.N (în u.m.):
(1) mijloacele de transport achiziționate la un cost de achiziție de 150.000, au fost puse în funcțiune la 1.01.
amortizează liniar pe o perioada de 5 ani, iar din punct de vedere fiscal se amortizează linear pe 4 ani;
(2) valoarea brută a postului de clienţi este de 17.000 şi a fost corectată cu o ajustare pentru depreciere în va
(3) dobânzile de încasat în valoare de 4.800 u.m. sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în anul decont
(4) pentru stocuri s-a constituit în exerciţiul N o ajustare pentru depreciere în valoare de 2.500, nedeductibil
(5) amenzile în valoare de 4.500 u.m au fost contabilizate în exerciţiul N şi nu sunt deductibile din punct de
(6) cheltuielile în avans în valoare de 3.000 u.m. reprezintă abonamente aferente exerciţiului N+1, plătite în
abonamentele sunt deductibile fiscal în anul plăţii lor.
Rezultatul contabil înaimte de impozitare este de 32.000 u.m.
Contabilizaţi impozitele amânate aferente exerciţiului N, ştiind că la începutul anului exista o dato
Rezolvare
Elemente VC BF DTI DTD
Mijloace de transport (1) 90,000 75,000 15,000 -
Clienţi (2) 13,000 14,700 - 1,700
Dobânzi de încasat (3) 4,800 - 4,800 -
Stocuri (4) 17,500 20,000 - 2,500
Amenzi de plătit (5) 4,500 4,500 - -
Cheltuieli în avans (6) 3,000 - 3,000 -
Total 22,800 4,200
Înregistrarea impozitelor amânate:
Exista diferente temporare impozabile in valoare de 22.800 u.m. Rezulta o datorie de impozit amanat de 22
vedere ca la inceputul anului exista o datorie cu impozitul amanat de 1.200 u.m., se va inregistra o datorie d
Cheltuiel 2.448 u.m.

Exista diferente temporare deductibile in valoare de 4.200 u.m. Rezulta o creanta de impozit amanat de 4.20
Creante de impozit amana672 u.m.
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil 32.000 u.m.

(+) cheltuieli nedeductibile = 41.000 u.m.
· cheltuieli cu amortizarea contabila = 30.000 u.m.
· cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea creantelor clienti = 4.000 u.m.
· cheltuieli cu ajustarea pentru depreciere stocuri = 2.500 u.m.
· cheltuieli cu amenzile = 4.500 u.m.
(-) deduceri fiscal = 47.600 u.m.
· cheltuieli cu amortizarea fiscala = 37.500 u.m.
· venituri din dobanzi = 4.800 u.m.
· cheltuieli in avans = 3.000 u.m
Total rezultat fiscal = 25.400 u.m.
Cheltuiala cu impozitul exigibil = 25.400 x 16% = 4.064 u.m.

Cheltuiala totală cu impozitul pe profit = 4.064 + 2.448 – 672 = 5.840 u.m.
Reconcilierea dintre cheltuiala cu impozitul pe profit şi produsul dintre Rezultatul contabil şi cota de
Rezultatul contabil = 32.000 u.m.

Rezultatul contabil*cota de impozit pe profit = 32.000 x 16% = 5.120 u.m.
Efectul fiscal al diferenţelor permanente:
- cheltuieli cu amenzile = 4.500 x 16% = 720 u.m.
Cheltuiala totală cu impozitul pe profit = 5.120 + 720 = 5.840 u.m.
Reconcilierea dintre cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:

Cota utilizată: 16%
Efectul fiscal al diferenţelor permanente
- cheltuieli cu amenzile:
Cota medie de impozit = 18,25 %

Rezultatul contabil*Cota medie de impozit = 32.000 x 18,25% = 5.840 u.m.
2. Să se determine diferenţele temporare şi să se înregistreze impozitele amânate la sfârşitul exerciţiului N î

- cheltuielile în avans în valoare de 5.000 u.m. reprezintă abonamente aferente exerciţiului N+1, plătite în ex
fiscal, abonamentele sunt deductibile fiscal în anul plăţii lor;
- veniturile în avans în valoare de 900 u.m. reprezintă chirii încasate în avans în exerciţiul N care sunt recun
Rezolvare
31.12.N:
- Chelt in avans:
VC = 5000 um
BF = 0 => VC>BF = > DTI = 5000 U.M, rezulta DatIA=800 um
5000*16% = 800 U.M
Inreg. datorii impozitul amanat:
692 = 4412 800 U.M.
-Venituri in avans:
VC = 900 u.m.
BF = 900-900=0 => VC<BF => DTD = 900 U.M., rezulta CrIA = 144 um
900*16% = 144 U.M.
Inreg. creante privnd impozitului amanat:
4412 = 792 144 u.m.
anciare ale impozitelor amânate
31.12.N (în u.m.):

u fost puse în funcțiune la 1.01.N-1. Din punct de vedere contabil se
mortizează linear pe 4 ani;
ajustare pentru depreciere în valoare de 4.000, din care nedeductibilă fiscal 1.700;
de vedere fiscal în anul decontării;
n valoare de 2.500, nedeductibilă din punct de vedere fiscal;
u sunt deductibile din punct de vedere fiscal;
ente exerciţiului N+1, plătite în exerciţiul N, iar din punct de vedere fiscal,
la începutul anului exista o datorie de impozit amânat de 1.200 u.m şi efectuaţi reconcilierea numerică dintre cheltuiala cu impoz
atorie de impozit amanat de 22.800 x 16% = 3.648 u.m., dar avand in

.m., se va inregistra o datorie de impozit amanat de 2.448 u.m.
eanta de impozit amanat de 4.200 x 16% = 672 u.m.

Rezultatul contabil şi cota de impozit pe profit:
nate la sfârşitul exerciţiului N în următoarele situaţii:

te exerciţiului N+1, plătite în exerciţiul N, iar din punct de vedere
s în exerciţiul N care sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în anul încasării lor.
că dintre cheltuiala cu impozitul pe profit şi valoarea obţinută prin înmulţirea rezultatului contabil cu cota de impozit pe profit (16
cota de impozit pe profit (16%).
Acasa
1.6. Schimbari de estimari contabile
O estimare poate sa fie schimbata daca circumstantele care au stat la baza acesteia s-au modificat
Prin natura ei, revizuirea unei estimari nu are legatura cu perioade anterioare si nu reprezinta corectarea
O modificare a bazei de evaluare utilizata este considerata o schimbare de politica contabila si nu o mod
intre o schimbare de politica contabila si o schimbare de estimare contabila, modificarea este tratata ca o
informatii adecvate (IAS 8.35).
Schimbarea de estimare contabila este aplicata de maniera prospectiva, astfel incat ajustarea situatiilo
produce. Recunoasterea prospectiva a efectului unei modificari de estimare contabila inseamna ca modif
modificarii estimarii si afecteaza situatiile financiare din acest moment.
Modificarea de estimare trebuie sa afecteze profitul sau pierderea (venitul sau cheltuiala):
-perioadei in care are loc aceasta, daca modificarea afecteaza numai exercitiul in cauza (de exemplu: o m
-perioadei modificarii si perioadelor viitoare, daca aceasta afecteaza atat exercitiul curent, cat si pe urma
utile a unui activ amortizabil sau a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare i
In masura in care o modificare de estimare contabila da nastere la modificari de active si datorii, sau afe
prin ajustarea valorii contabile a activului, a datoriei sau a capitalului propriu aferent in perioada modific
dezafecatarea imobilizarilor corporale).
O entitate trebuie sa prezinte natura si valoarea unei modificari de estimare contabila care are efect
viitoare, cu exceptia prezentarii efectului asupra perioadelor viitoare, cand este imposibil de estimat. Ent
Prevederile OMFP 1802/2014 in ceea ce priveste schimbarile de estimari contabile sunt similare cu pre
Observatie:
Conform IAS 16 Imobilizari corporale, costul unei imobilizari cuprinde si estimarea initiala a costurilor
duratei de utilitate, care dau nastere unei obligatii. Suma estimata a acestor costuri va fi actualizata la rec
banilor este semnificativ.
Schimbarile ulterioare in valoarea estimata vor fi recunoscute ca provizion daca sunt indeplinite criteriil
si active eventuale (contingente). Schimbarile valorii datoriei sunt contabilizate conform IFRIC 1 Modif
similara.
Modificarea valorii datoriei poate aparea ca urmare:
- a modificarii valorii resurselor necesare pentru decontarea datoriei sau a momentului decontari
- a trecerii timpului.
Primele doua tipuri de modificari vor fi contabilizate astfel:
- daca activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul costului (IAS 16), modificarile datoriilor tre
perioada curenta. Valoarea dedusa din costul activului nu trebuie sa depaseasca valoarea sa contabila. D
excesul trebuie recunoscut imediat in profit sau pierdere. Daca ajustarea duce la o marire a costului unui
ca noua valoare contabila a activului poate sa nu fie complet recuperabila. Daca exista un astfel de indic
valoarea recuperabila si trebuie sa contabilizeze orice pierdere din depreciere in conformitate cu IAS 36
- daca activul aferent este evaluat utilizandu-se modelul reevaluarii, modificari ale datoriei transform
acel activ, astfel incat:
(i) o scadere a datoriei trebuie sa fie recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global si va majora sur
recunoscuta in profit sau pierdere in masura in care ea reia un deficit din reevaluare al activului care a fo
(ii) o crestere a datoriei trebuie sa fie recunoscuta in profit sau pierdere, cu exceptia cazului in care acea
si reduce surplusul din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii in masura oricarui sold creditor existen
In cazul in care o scadere a datoriei depaseste valoarea contabila care ar fi fost recunoscuta daca activul ar fi fos
imediat in contul de profit sau pierdere. Modificarea valorii datoriei este un indiciu ca activul ar putea sa necesi
difera semnificativ de cea care ar fi determinata utilizandu-se valoarea justa la finalul perioadei de raportare. Or
valorilor ce vor fi recunoscute in profit sau pierdere sau in alte elemente ale rezultatului global. Daca reevaluare
Modificarea valorii datoriei ca urmare a trecerii timpului reprezinta costul finantarii.
cesteia s-au modificat sau daca se dispune de noi informatii sau experiente ulterioare.
u reprezinta corectarea unei erori.
ca contabila si nu o modificare de estimare contabila. Atunci cand este dificil sa se distinga
ificarea este tratata ca o schimbare de estimare contabila, solicitandu-se si furnizarea unor
ncat ajustarea situatiilor financiare se realizeaza plecand de la data la care aceasta se

abila inseamna ca modificarea este aplicata tranzactiilor sau altor evenimente de la data
au cheltuiala):
cauza (de exemplu: o modificare in estimarea sumei corespunzatoare clientilor incerti);
ul curent, cat si pe urmatoarele (de exemplu: o modificare in estimarea duratei de viata
or economice viitoare incorporate intr-un activ amortizabil) (IAS 8.38).
active si datorii, sau afecteaza un element de capitaluri proprii, aceasta trebuie recunoscuta
rent in perioada modificarii (de exemplu: modificarea valorii provizionului pentru
ontabila care are efect in perioada curenta sau se asteapta sa aiba efect in perioadele
mposibil de estimat. Entitatea trebuie sa mentioneze aceasta.
bile sunt similare cu prevederile IAS 8.
area initiala a costurilor cu dezafectarea activului si refacerea amplasamentului la sfarsitul

ri va fi actualizata la recunoasterea initiala in situatia in care efectul valorii in timp a
sunt indeplinite criteriile prevazute de IAS 37 Provizioane, datorii eventuale (contingente)

conform IFRIC 1 Modificari ale datoriilor existente din lichidare, restaurare si de natura
momentului decontarii, a modificarii ratei de actualizare si
modificarile datoriilor trebuie adaugate la sau trebuie deduse din costul activului aferent in
valoarea sa contabila. Daca o scadere a datoriei depaseste valoarea contabila a activului,
o marire a costului unui activ, entitatea trebuie sa aprecieze daca acest lucru este un indiciu
exista un astfel de indiciu, entitatea trebuie sa testeze activul pentru depreciere estimandu-i
conformitate cu IAS 36;
ari ale datoriei transforma surplusul sau deficitul din reevaluare recunoscut anterior pentru
global si va majora surplusul din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, insa trebuie
are al activului care a fost recunoscut anterior in profit sau pierdere;
ptia cazului in care aceasta trebuie sa fie recunoscuta in alte elemente ale rezultatului global
rui sold creditor existent in surplusul din reevaluare in ceea ce priveste acel activ;
scuta daca activul ar fi fost inregistrat in baza modelului costului, excesul trebuie recunoscut
activul ar putea sa necesite sa fie reevaluat pentru a asigura faptul ca valoarea contabila nu
perioadei de raportare. Orice astfel de reevaluare trebuie sa fie luata in calcul la determinarea
ui global. Daca reevaluarea este necesara, toate activele din acea clasa trebuie sa fie reevaluate.
finantarii.
Acasa
Studiu de caz 1
Se cunosc urmatoarele informatii privind activele si datoriile societatii X la 31.12.N (u.m.):
(1) utilajele au fost achizitionate la 1.01.N-1 la un cost de achizitie de 120.000 u.m., din punct de vedere co
vedere fiscal se amortizeaza linear pe 5 ani;
(2) terenurile achizitionate la un cost de achizitie de 60.000 u.m. au fost reevaluate la valoarea de 80.000 u.
(3) valoarea bruta a postului de clienti este de 25.000 u.m. si este corectata cu o ajustare pentru depreciere i
(4) dividendele de incasat in valoare de 4.000 u.m. au fost contabilizate in exercitiul N, iar din punct de ved
(5) dobanzile de plata in valoare de 1.400 u.m. sunt recunoscute din punct de vedere fiscal in anul decontari
a) contabilizati impozitele amanate aferente exercitiului N, stiind ca la inceputul anului ex
b) efectuati reconcilierea numerica dintre cheltuiala cu impozitul pe profit si valoarea obtinuta prin inmultir
ca rezultatul contabil este 80.000 u.m.
datele problemei
01.01.N-1 utilaje 120000 durata c 6 durata f 5
terenuri 60000 31.12.N reevaluare 80000
31,12.N creante 25000 depreciere 4000 deductibil fisc 2500
31,12,N dividende de incas 4000 nu se impoziteaza
31.12.N dobanzi de plata 1400 recunoscute fiscal in anul decontarii
01,01,N DIA 640
rezultat contabil 80000
31,12.N Rezolvare
utilaje
amortizare contabila 20000 amortizare fiscala 24000
durata trecuta 2
31.12.N valoare contabila 80000 BF 72000
Elemente VC BI
Utilaje (1) 80,000 72,000
Terenuri (2) 80,000 60,000
Clienti (3) 21,000 22,500
Dividende de
4,000 4,000
incasat (4)
Dobanzi de
1,400 0
platit (5)
Total
Inregistrarea impozitelor amanate:

DTI Exista diferente temporare impozabile in valoare de 28,000
Rezulta o datorie de impozit amanat de 28.000 x 16% = 4,480
dar avand in vedere ca la inceputul anului exista o datorie cu impozitul amanat de
se va inregistra o datorie de impozit amanat de
% = 4412 Datorii cu impozitul amanat
692 Cheltuieli privind impozitul amanat
1034 Impozit pe profit curent si impozit pe profit
amanat recunoscute pe seama capitalurilor proprii
DTD Exista diferente temporare deductibile in valoare de 2.900 u.m. 2,900

Rezulta o creanta de impozit amanat de 2.900 x 16% = 464 u.m. 464
Creante de impozit amanat = Venituri din impozitul amanat
Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil +ch nedeductibile-deduceri fiscale

(+) cheltuieli nedeductibile = 25.400 u.m.
· cheltuieli cu amortizarea contabila = 20.000 u.m.
· cheltuieli cu dobanzile = 1.400 u.m.
(-) deduceri fiscal = 30.500 u.m.

· cheltuieli cu amortizarea fiscala = 24.000 u.m.
· venituri din dividende = 4.000 u.m.
Total rezultat fiscal = 74.900 u.m.
Cheltuiala cu impozitul exigibil = 74.984 x 16% = 11.984 u.m.

Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 11.984 + 640 –464 = 12.160 u.m.
Reconcilierea dintre cheltuiala cu impozitul pe profit si produsul dintre Rezultatul contabil si cota de
Rezultatul contabil = 80.000 u.m.

Rezultatul contabil*cota de impozit pe profit = 80.000 x 16% = 12.800 u.m.
Efectul fiscal al diferentelor permanente:
- venituri din dividende = 4.000 x 16% = 640 u.m.
Cheltuiala totala cu impozitul pe profit = 12.800 - 640 = 12.160 u.m.
Reconcilierea dintre cota medie de impozit si cota de impozit utilizata:

Cota utilizata: 16% 16%
Efectul fiscal al diferentelor permanente
- venituri din dividende:
Cota medie de impozit = 15,2 %

Rezultatul contabil*Cota medie de impozit = 80.000 x 15,2% = 12.160 u.m.
Acasa
Exemplul 5
O intreprindere a achizitionat un utilaj, la un cost de achizitie de 50.000 u.m., la 1 ianuarie N-2. Conducerea
reziduala a fost estimata la 10.000 u.m.. La sfarsitul exercitiului N conducerea reexamineaza durata de utilit
reziduala sunt modificate la 7.000 u.m..
Sa se inregistreze amortizarea pentru exercitiile N-2, N-1 si N.
Rezolvare
01,01,N-2 cost achizitie 50000 schimbare de durata de amortizare
d_am 8 ani
Val reziduala 10000
31,12.N d_amortizare 10
val reziduala 7000
Inregistrari
1) 1.01.N-2
Achizitionarea utilajului:
2131 = 404 50000
2) 31.12.N-2
Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 50.000 – 10.000 =
Amortizare anuala = 40.000/8 = 5.000 um 5000
6811 = 2813 5000
3) 31.12.N-1
6811 = 2813 5000
4) 31.12.N
ani trecuti 2
VNC 31.12.N-1 = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 50.000 – 2*5.000 =
Valoare amortizabila = 40.000 – 7.000 = 33000
Durata utilitate: 10 – 2 = 8
6811 = 2813 4125
5) 31.12.N+1
6811 = 2813 4125
Acasa
Exemplul 6
La inceputul exercitiului N s-a achizitionat un utilaj in valoare de 200.000 lei pentru care s-au estimat urma
reziduala 20.000 lei. La 31.12.N+2 se estimeaza ca valoarea reziduala este 4.000 lei. La 31.12.N+4 manage
iar la 31.12.N+5 se constata ca durata de utilitate a utilajului devine 12 ani.
Sa se inregistreze in contabilitate operatiile aferente exercitiilor N – N+6. Care sunt politicile contabile apli
Rezolvare
01,01,N cost achizitie 200000 reevaluare utilaj si schimbare de durata
d_am 10 ani
Val reziduala 20000
31,12.N+2 val reziduala 4000
31,12.N+4 reevaluare utilaj
Val justa VJ 144000
31,12,N+5 d_amortizare 12
Inregistrari
1) 1.01.N
Achizitionarea utilajului:
2131 = 404 200000
2) 31.12.N
Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = =
6811 = 2813 18000
3) 31.12.N+1
6811 = 2813 18000
4) 31.12.N+2
ani trecuti 2
VNC 31.12.N-1 = Valoare de intrare – Valoare amortizare =
Amortizare anuala 20000
6811 = 2813 20000
5) 31.12.N+3
6811 = 2813 20000
6) 31.12.N+4
6811 = 2813 20000
7) 31.12.N+4
ani trecuti 3
Inregistrare reevaluare
VNC31.12.N+4 = 164.000 – 3x20.000 = 104000
Valoare justa: 144000
Valoare justa > VNC => diferente favorabile din reevaluare 40.000 lei
a) anularea amortizarii cumulate prin imputarea acesteia asupra valorii de intrare a imobilizarii
2813 = 2131 96000
b) inregistrarea rezervei din reevaluare
2131 = 1052 40000
8) 31.12.N+5
Durata utilitate: 12 – 5 = 7 ani 7
Amortizare anuala = 140.000 / 7 = 20000
6811 = 2813 20000
9) 31.12.N+6
6811 = 2813 20000
Politici contabile:
2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si toate cheltuie
utilizare prevazuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhite
restaurarea amplasamentului).
3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand valoarea r
4. Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata astfel: - la cos
5. Surplusul din reevaluare inclus in capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporala poate sa fie trans
Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa.
Optiuni contabile:
- prelucrarea de referinta: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie evalu
- prelucrarea autorizata: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie inregis
Acasa
Exemplul 7
La data de 1.11.N societatea X este actionata in justitie de catre un client Y. La sfarsitul exercitiului N, cons
despagubiri in valoare de 150.000 u.m. La sfarsitul exercitiului N+1, in urma evolutiei cazului, despagubiril
cazul este solutionat, X platind suma de 190.000 u.m.despagubiri.
Care sunt inregistrarile pe care le efectueaza intreprinderea in perioada N-N+2?
Rezolvare
1) 31.12.N – inregistrare provizion 150.000 u.m.
Sunt indeplinite cele trei conditii de recunoasterii a unui provizion. Consilierii juridici considera ca este pro
ceea ce inseamna ca existenta obligatiei este mai mult probabila decat improbabila. Societatea va trebui sa r
6812=1511 150,000
2) 31.12.N+1 – inregistrare provizion 170000

Provizion existente = 150.000 u.m. 150,000
Provizion necesar = 170.000 u.m. 170000
Rezulta diferenta de provizion de inregistrat = 170.000 – 150.000 = 20.000 u.m.
6812 = 1511 20,000
3) 31.12.N+2 – plata efectiva de despagubiri in valoare de 190.000 u.m.
6581 = 5121 190000
4) 31.12.N+2 – anulare provizion ramas fara obiect
1511 = 7812 190000

Acasa
Exemplul 8
O intreprindere vinde produse insotite de un certificat de garantie care da dreptul clientilor la service gratuit
cumpararii. Daca la toate produsele vandute se identifica defecte minore se vor inregistra costuri de reparati
majore se vor inregistra costuri de reparatii de 10.000 u.m. Experienta intreprinderii si estimarile indica pen
defecte, 15% vor inregistra defecte minore si 5% defecte majore.
Ce va trebui sa inregistreze societatea, la sfarsitul exercitiului?
Rezolvare
Sa procedeaza la testarea criteriilor de recunoastere a provizionului pentru riscuri si cheltuieli, pe baza infor
a) Evident, intreprinderea are o obligatie curenta legala care apare in momentul in care producatorul de frig
b) O iesire de resurse pentru stingerea obligatiei este de obicei constituita din lichiditati sau echivalente de l
de garantie, producatorul poate suporta costurile ocazionate de efectuarea reparatiei sau poate inlocui bunul
c) De multe ori, provizioanele pot fi evaluate doar prin estimare, dar vor trebui recunoscute chiar si numai p
nostru. Acesta este constituit pentru un eveniment a carui realizare presupune existenta mai multor trepte de
estimarilor posibile cu riscurile asociate:
cost pondere
defect minor 5000 15%
defect major 10000 5%
fara defecte 80%
Un provizion in valoare de
80% x 0 + 15% x 5.000 + 10% x 10.000 = 1.750 u.m.
6812 = 1512 1250

Acasa
Exemplul 9
Se cunosc urmatoarele informatii privind o instalatie de productie:
-a fost achizitionata la inceputul exercitiului N, la costul de 10.000 u.m.
-durata de utilitate a fost estimata la 4 ani, iar cheltuielile de dezafectare si de refacere a amplasamentului au
-rata dobanzii pe piata a fost estimata astfel: N: 12%, N+1: 15%, N+2: 16%, N+3: 20%.
-la sfirsitul exercitiului N+2, cheltuielile de dezafectare si de refacere a amplasamentului au fost reestimate
Sa se inregistreze operatiile efectuate de intreprindere in perioada N-N+3.
Rezolvare N N+1 N+2

01,01,N cost instalatie 20000
durata de utilitate 4
ch dezafectare 4000
valoare reziduala 0
rata dobanzii 11% 11% 11%
31,12,N+2 ch dezafectare 4500
rata dobanzii 14%
Inregistrari contabile aferente exercitiului N

1) 1.01.N Achizitia instalatiei de productie
2131 = 404 20000
2) 1.01.N Inregistrarea provizionului pentru dezafectare la valoare actualizata (includerea in valoarea imobi
refacerea amplasamentului)
Valoarea actualizata a cheltuielilor estimate cu dezafectarea si refacerea amplasamentului
(valoarea actualiz= 2.000/(1,12*1,15*1,16*1,2) = 1.116 u.m
2131 = 1513 2635
3) 31.12.N Inregistrarea modificarii valorii provizionului pentru dezafectare determinata de trecerea timpulu

(valoarea actualiz= 2.000/(1,15*1,16*1,2) = 1.250 u.m
Sau
Valoarea actualizata a provizionului = 1.116 * 1,12 = 1.250
Modificarea valorii provizionului (determinata de trecerea timpului)

a) 1.250-1.116 = 134 u.m 290
sau
b) 1.116*0,12=134 290
6861 = 1513 290
4) 31.12.N Inregistrarea amortizarii

Va = 10.000 +1.116 -0 (vr)= 11.116 22635
Du=4
Met-liniara
Amo anuala = 11.116/4=2.779 5659
6811 = 2813 5659
SFC Ct.1513 = 1.116+134=1.250 u.m 2925

SFD ct.2131 =11.116 u.m 22635
SFC ct/2813 = 2.779 u.m 5659
VNC Instalatii = 8.337 u.m 16976
Inregistrari contabile aferente exercitiului N+1
1) 31.12.N+1 Inregistrarea modificarii valorii provizionului pentru dezafectare determinata de trecerea timp

(valoarea actualiz= 2.000/(1,16*1,2) = 1.437 u.m 3246
Inregistrarea modificarii valorii provizionului determinata de trecerea timpului:

1.250*0,15 (rata dobanzii din exercitiul care tocmai s-a incheiat) = 187 u.m
6861 = 1513 322
2) 31.12.N+1 Inregistrarea amortizarii
6811 = 2813 5659
SFC Ct.1513 =1.250+187= 1.437 u.m 3246

SFD ct.2131 =11.116 u.m 22635
SFC ct/2813 = 2.779 +2.779=5.558 u.m 11317
VNC Instalatii = 5.558 u.m 11317
si de reestimari (reestimarea cheltuielilor cu dezafectarea)
Valoarea actualizata a cheltuielilor estimatcu dezafectarea si refacerea amplasamentului
(valoarea actualizata a provizionului) 4500
Inregistrarea modificarii valorii provizionului determinata de:
- trecerea timpului:
1.437*0,16 (rata dobanzii din exercitiul care tocmai s-a incheiat) = 357
6861 = 1513 357
- reestimare cheltuieli: 1500/(1+14%) 3947

1316– 1437 – 230 = - 351
Inregistrare scadere valoare cheltuieli
1513 = 2131 344

Va = 11.116-351-5.558=5.207 10974
Du=2 2
Met-liniara
Amo anuala =5.207/2=2.603,5 5487
6811 = 2813 5487
SFC Ct.1513 =1.437 +230-351=1316 3260

SFD ct.2131 =11.116 -351=10.765 22291
SFC ct/2813 =5.558+2.603,5=8.161,5 16804
VNC Instalatii = 2.603,5 5487
Valoarea cheltuielilor estimate

cu dezafectarea si refacerea amplasamentului
(valoarea provizionului) 4500
Inregistrarea modificarii valorii provizionului determinata de trecerea timpului:

1.316*0,14 (rata dobanzii din exercitiul care tocmai s-a incheiat) = 184 553
6861 = 1513 553

6811 = 2813 5487

3) 31.12.N+3 Inregistrarea cheltuielilor cu dezafectarea si refacerea amplasamentului
6xx = % 4500
302
421
401
4) 31.12.N+3 Anularea provizionului pentru dezafectare
1513 = 7812 4500
5) 31.12.N+3 Descarcarea din gestiune a instalatiei

2813 = 2131 22291
SFC Ct.1513 = 0
SFD ct.2131 = 0
SFC ct/2813 = 0
VNC Instalatii = 0
31.12.N (u.m.):
00 u.m., din punct de vedere contabil se amortizeaza linear pe o perioada de 6 ani, iar din punct de
valuate la valoarea de 80.000 u.m. la 31.12.N. Reevaluarea terenurilor nu este recunoscuta din punct de vedere fiscal;
u o ajustare pentru depreciere in valoare de 4.000 u.m., din care deductibila fiscal 2.500 u.m.;
xercitiul N, iar din punct de vedere fiscal, dividendele primite nu se impoziteaza;
e vedere fiscal in anul decontarii.
, stiind ca la inceputul anului exista o datorie de impozit amanat de 640 u.m si se aplica metoda necompensarii;
valoarea obtinuta prin inmultirea rezultatului contabil cu cota de impozit pe profit (16%), stiind
DTI DTD
8,000 -
20,000
1,500
0 0
0 1,400
28,000 2,900 16%
640
3840
3840
640
3200
464
74,900
25400
20000
4000
1400
30500
24000
2500
4000
74,900
11,984
12,160
Rezultatul contabil si cota de impozit pe profit:
80000
12800
640
12,160
0.80%
15.20%
12,160
., la 1 ianuarie N-2. Conducerea intreprinderii a estimat o durata de utilitate de 8 ani, pentru acest produs, iar valoarea
ea reexamineaza durata de utilitate si estimeaza ca durata de utilitate totala este de 10 ani. Estimarile privind valoarea
imbare de durata de amortizare
– 10.000 = 40000
40000
i pentru care s-au estimat urmatoarele: durata de utilitate 10 ani, metoda de amortizare liniara, valoarea
.000 lei. La 31.12.N+4 managerii decid reevaluarea utilajului, valoarea justa a acestuia fiind de 144.000 lei,
are sunt politicile contabile aplicate de intreprindere?
schimbare de durata
180000
164000
40000
i de intrare a imobilizarii
e, taxele vamale si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea activului in starea de
talare, onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului si
e determina scazand valoarea reziduala din valoarea de intrare.

fie contabilizata astfel: - la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile de valoare (prelucrarea de referinta) - la va
zare corporala poate sa fie transferat direct in rezultatul reportat atunci cand activul este derecunoscut (activul este retras sau ced
duala, valoare justa.
re corporala trebuie sa fie evaluata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate;

e corporala trebuie sa fie inregistrata la valoarea reevaluata (adica la valoarea justa din data reevaluarii), diminuata cu amortizaril
La sfarsitul exercitiului N, consilierii juridici considera ca este probabil ca X sa plateasca

a evolutiei cazului, despagubirile ce vor fi platite sunt estimate la 170.000 u.m.. In exercitiul N+2
provizion -reestimare provizion
rii juridici considera ca este probabil ca societatea X sa plateasca despagubiri in valoare de 150.000 u.m.,
babila. Societatea va trebui sa recunoasca un provizion in valoare de 150.000 u.m.
20,000
190000
eptul clientilor la service gratuit pentru orice tip de defecte ce apar in primele sase luni de la data
vor inregistra costuri de reparatii de 5.000 u.m. Daca la toate produsele vandute se vor identifica defecte
rinderii si estimarile indica pentru anul care urmeaza ca, dintre produsele vandute, 80% nu vor inregistra
scuri si cheltuieli, pe baza informatiilor de mai sus:

ntul in care producatorul de frigidere a vandut astfel de bunuri cu defectiuni
n lichiditati sau echivalente de lichiditati, dar si de alte active. In cazul unei defectiuni reclamate in perioada
paratiei sau poate inlocui bunul cu un altul aflat in stoc.
bui recunoscute chiar si numai pe baza estimarii. Este si cazul provizionului pentru garantii din exemplul
e existenta mai multor trepte de risc, motiv pentru care evaluarea se va face prin ponderarea tuturor
provizioane cu realizare in trepte de risc
1250
e refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m. Valoarea reziduala este 0.
N+3: 20%.
lasamentului au fost reestimate la 1.500 u.m., iar rata dobanzii de piata a fost reestimata la 14% pentru N+3.
cheltuieli de dezafectare si refacere amplasament
N+3
11%
14%
a (includerea in valoarea imobilizarii a valorii actualizate a cheltuielilor estimate cu dezafectarea si
plasamentului
2635
determinata de trecerea timpului (inregistrarea cheltuielii financiare in contul 6861)
a amplasamentului
2925
2925
are determinata de trecerea timpului (inregistrarea cheltuielii financiare in contul 6861)
a amplasamentului
322

asamentului

ct de vedere fiscal;
compensarii;
produs, iar valoarea
ile privind valoarea
prelucrarea de referinta) - la valoarea sa reevaluata, adica la valoarea justa la data reevaluarii, diminuata cu amortizarile ulterioar
scut (activul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o suma egala cu diferenta dintre a
uarii), diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si cu pierderile de valoare cumulate.

ata cu amortizarile ulterioare cumulate si pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativa).
a egala cu diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si amortizarea calculata pe baza costului init
alculata pe baza costului initial al activului) poate fi transferata pe masura ce activul este utilizat de intreprindere.
ntreprindere.
Acasa
Studiu de caz 2
Societatea A evalueaza stocurile la iesire aplicand metoda costului mediu ponderat. In urma acestui trata
40.000 lei. O parte din aceste stocuri provin din exercitiul N-1. Societatea decide schimbarea de politica
incepand cu exercitiul N metoda FIFO. In urma calculelor privind schimbarea de metoda s-au determina
diferentele aferente exercitiului N-1 2.000 lei. Se estimeaza ca noua politica va determina un nivel cores
buna comparabilitate a situatiilor financiare ale lui A cu cele ale altor intreprinderi din aceeasi ramura.
N
STOC 31.12 N CMP 40,000
STOC 31.12.N FIFO 45,000
DIFERENTE 2,200
La inceputul exercitiului N-1, rezultatul nerepartizat era 14.250 lei, iar la inchiderea exercitiului N-1 32.
Presupunem ca nu exista alte componente ale capitalurilor proprii cu exceptia capitalului social si a rezu
Sa se realizeze schimbarea de politica, retratarea contului de profit si pierdere pentru exercitiul N-1, situ
informatiile ce trebuie furnizate.
Rezolvare
In exercitiul N (anul schimbarii politicii contabile) societatea trebuie sa prezinte informatii comparative
Extras din note explicative la situatiile financiare:

Modificarea de politica se aplica retrospectiv.
Situatiile financiare comparative pentru anul N-1 au fost retratate.
Efectul modificarii pentru N-1 este prezentat mai jos. Soldul initial al rezultatului reportat in N-1 a fost m
Efectul pe anul N-2
Scad cheltuielile cu marfurile cu 1000 lei 1000
Creste rezultatul cu 840 840
Creste impozitul pe profit cu 160 160
Efectul pe anul N-1
Scad cheltuielile cu marfurile cu 2.000 1,800
Creste rezultatul cu 1.680 1512
Cresc marfurile cu 2.000 2,800
Creste rezultatul reportat cu 1.680 2352
Creste datoria privind impozitele amanate cu 320 448

Marfuri = Rezultat reportat 2.000 2,800
Rezultat reportat = Datorie privind impozitele amanate 448
Marfuri = Cheltuieli privind marfurile 3.000 2,200
Cheltuieli privind impozitele amanate = Datorie privind impozitele amanate 480
Acasa
problema 2
N
ch marfuri CMP 1137429
ch marfurile FIFO 1134000
diferente -3429
Efectul pe anul N-2

Scad cheltuielile cu marfurile cu -10000
Creste rezultatul cu 840 -8400
Creste impozitul pe profit cu 160 -1600
Efectul pe anul N-1
Scad cheltuielile cu marfurile cu 2.000 -2,000
Creste rezultatul cu 1.680 -1680
Cresc marfurile cu 2.000 -12,000
Creste rezultatul reportat cu 1.680 -10080
Creste datoria privind impozitele amanate cu 320 -1920

Marfuri = Rezultat reportat 2.000 -12,000
Rezultat reportat = Datorie privind impozitele amanate -1920
Marfuri = Cheltuieli privind marfurile 3.000 0
Cheltuieli privind impozitele amanate = Datorie privind impozitele amanate 480
raspuns corect e
ediu ponderat. In urma acestui tratament, valoarea stocurilor la 31.12.N este de
tatea decide schimbarea de politica privind evaluarea stocurilor la iesire si aplica
himbarea de metoda s-au determinat urmatoarele: valoarea stocului 45.000 lei, iar
politica va determina un nivel corespunzator al cheltuielilor, ceea ce antreneaza o mai
r intreprinderi din aceeasi ramura.
N-1 N-2
1,800 1000
ar la inchiderea exercitiului N-1 32.730 lei. Capitalul social al societatii A este 28.000 lei.
exceptia capitalului social si a rezultatelor reportate.
pierdere pentru exercitiul N-1, situatia modificarilor capitalurilor proprii si sa se prezinte
sa prezinte informatii comparative pentru exercitiul N-1 tinand cont de consecintele modificarii politicilor contabile:
l rezultatului reportat in N-1 a fost modificat cu 0, aceasta suma reprezentand ajustarea aferenta perioadelor anterioare anului
plus de valoare la evaluare - scade valoarea marfurilor anterior

scadere de valoare - creste valoarea marfurilor anterior
352
N-1 N-2
8016000 6460000
8014000 6450000
-2000 -10000
plus de valoare la evaluare - scade valoarea marfurilor anterior

scadere de valoare - creste valoarea marfurilor anterior
0
i politicilor contabile:
perioadelor anterioare anului N-1.

Acasa
2.1. Politici de recunoaştere a activelor
Imobilizari necorporale
Pentru a respecta definiţia unei imobilizări necorporale, trebuie îndeplinite trei criterii:
1. Caracterul identificabil (criteriul de identificabilitate)
2. Controlul
3. Beneficii economice viitoare.
IAS 38 interzice capitalizarea sub formă de imobilizări necorporale a următoarelor categorii de chel
-cheltuieli generate de constituirea societăţii;
-cheltuielile de formare a personalului
-cheltuielile cu publicitatea şi promovarea;
-cheltuielile cu delocalizarea sau reorganizarea, în parte sau în totalitate, a întreprinderii.
Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern
(sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) fiind recunoscute drept cheltuieli ale perioadei atunci când
Se consideră că în această fază, o entitate nu poate demonstra că există o imobilizare necorporală și că aceasta
O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare trebuie să fie recunoscut dacă şi numai dacă e
Dacă acesta nu există, cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuieli ale perioadei.
Acasa Exemplul 1
Stabiliţi care din următoarele elemente reprezintă imobilizări necorporale sau corporale:
a) programul de calculator pentru un utilaj computerizat care nu poate funcționa fără programul respecti
b) suita de programe Microsoft Office;
c) sistemul de operare al unui calculator;
d) programul de tip “firewall” care controlează accesul la zone restricţionate ale unui site web.
Rezolvare
a) imobilizare corporală, deoarece programul de calculator este o parte integrantă a utilajului computeriz
b) imobilizare necorporală, deoarece programul nu este parte integrantă a respectivului hardware;
c) imobilizare corporală, sistemul de operare este parte integrantă a respectivului hardware;
d) imobilizare necorporală, deoarece programul nu este parte integrantă a respectivului hardware.
Acasa Exemplul 2
Analizaţi următoarele costuri angajate de o entitate şi analizaţi în fiecare caz criteriile de recunoaştere a
a) costurile de formare a angajaţilor;
b) costurile cu publicitatea;
c) un program informatic achiziţionat pentru care se efectuează costuri suplimentare pentru conformitate
Rezolvare
a) Entităţile efectuează cursuri de formare pentru a obţine beneficii economice viitoare, însă nu există su
b) Costul campaniilor publicitare poate fi determinat în mod fiabil, se aşteaptă beneficii economice viito
c) Costul programului informatic poate fi recunoscut ca activ deoarece este un element identificabil, este
să se obţină beneficii economice viitoare. Costurile suplimentare vor fi capitalizate, acestea reprezentând costu
Exemplul 3
O societate dezvoltă un nou produs şi angajează următoarele costuri: cheltuieli cu personalul 3.000 u.m.
şi cheltuieli legate de apărarea societăţii într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului 3.5
Rezolvare
Cheltuielile cu personalul sunt capitalizate în măsura în care se estimează că se vor obţine avantaje econ
De asemenea, taxele legale sunt capitalizate. În schimb, cheltuielile ulterioare (costurile apărării brevetului) men
performanţelor estimate iniţial, prin urmare sunt cheltuieli ale perioadei.
Exemplul 4
În departamentul de cercetare – dezvoltare au fost suportate următoarele cheltuieli:
pentru proiectul A 15.000 lei,
pentru proiectul B 8.000 lei,
pentru proiectul C 9.000 lei.
Ce costuri vor fi capitalizate în condiţiile în care cele 3 proiecte constau în:
- proiectul A - finalizarea unui program informatic pentru care fezabilitatea tehnică a fost dovedită din e
Costurile se referă la programare, testare, întocmirea documentaţiei pentru utilizatori.
- proiectul B – documentare privind programele existente pe piaţă în domeniul analizei financiare în ved
- proiectul C – conceperea unei componente care ar îmbunătăţi performanţele unui produs. Firma a estim
şi ar putea folosi acea componentă, însă pentru moment nu are resurse suficiente pentru finalizarea
Rezolvare
Proiectul A este în faza de dezvoltare, iar costurile sale se capitalizează.
Proiectul B presupune faza de cercetare, prin urmare costurile sale sunt recunoscute în rezultatul perioad
Proiectul C se încadrează în faza de dezvoltare, dar nu sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere a unui a
Acasa 2.2. Politici de evaluare a activelor

Pentru activele menţionate (imobilizări necorporale, imobilizări corporale, investiţii imobiliare, active im
stocuri) se vor analiza politicile de evaluare la intrare, evaluare ulterioară şi evaluare la ieşire.
2.2.1. Imobilizările necorporale
1) evaluarea iniţială (evaluarea la recunoaştere) pentru imobilizările necorporale se realizează la cost
Imobilizările necorporale pot fi obţinute prin mai multe modalităţi, astfel că şi costurile stabilite în mom
- imobilizările provenite printr-o achiziţie separată sunt evaluate la cost de achiziţie, care este format di
- imobilizările provenite dintr-o achiziţie ca parte a unei grupări de întreprinderi (IAS 38.33) sunt evalu
- imobilizările necorporale obţinute intern sunt evaluate la cost de producţie, care cuprinde (IAS 38.66)
Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma cheltuielilor suportate de la data la
Fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut drept activ, deoarece nu este o resursă identif
drepturi legale contractuale sau de altă natură) controlată de entitate, care să poată fi evaluată fiabil la co
cheltuieli sunt suportate pentru a genera beneficii economice viitoare, dar acest lucru nu are drept rezult
îndeplinește criteriile de recunoaștere din prezentul standard. Astfel de cheltuieli sunt deseori prezentate
2) evaluarea ulterioară (evaluarea după recunoaştere) pentru imobilizările necorporale se realizează
acumulată şi orice pierdere din depreciere acumulată (IAS 38.74), fie la valoarea reevaluată (IAS 38.75)
Surplusul din reevaluare trebuie să crediteze capitalurile proprii. Totuşi, creşterea va fi recunoscută în co
o diminuare în reevaluare a aceleiaşi imobilizări recunoscută anterior în contul de profit şi pierdere (IAS
Atunci când în urma reevaluării valoarea imobilizării necorporale scade, această diminuare va fi recunos
Totuşi, atunci când există o reevaluare pozitivă înregistrată anterior pentru aceeaşi imobilizare, se vor di
Imobilizările necorporale sunt supuse unui proces de amortizare, pe perioadele de utilitate stabilite în mo
o perioadă de utilitate nedeterminată (nu există o limită previzibilă a duratei pe parcursul căreia activul v
În conformitate cu IAS 36, unei entități i se impune să testeze o imobilizare necorporală cu durată de
valoarea sa recuperabilă cu valoarea sa contabilă anual și oricând există indicii conform cărora imobiliza
Fondul comercial este supus unui test de depreciere anual. Deprecierea constatată pentru fondul comerc
Durata de viață a unei imobilizări necorporale care nu este amortizată trebuie revizuită în fiecare perioad
și circumstanțele continuă să sprijine evaluarea de durată de viață utilă nedeterminată pentru acel activ. În caz
viață utilă de la nedeterminată la determinată trebuie contabilizată ca modificare în estimarea contabilă în conf
Evaluarea la închiderea exerciţiului se realizează la cea mai mică valoare dintre valoarea netă con
3) evaluarea la ieşire (derecunoaşterea) se realizează la valorea de intrare, odată cu diminuarea amort
(orice câştig sau pierdere fiind recunoscut(ă) direct în contul de rezultate).
Acasa
Exemplul 10
Pe parcursul exerciţiului N a început realizarea unui proiect de dezvoltare, pentru care s-au angajat urmă
cheltuieli cu materiale 4.000, cheltuieli cu salariile 15.000, cheltuieli cu alte servicii prestate de terţi 1
La 29.06.N s-a capitalizat o imobilizare necorporală, respectiv o cheltuială de dezvoltare, la nivelul costului supo
că sunt îndeplinite condiţiile de recunoaştere ca activ. Durata de utilitate se estimează la 4 ani, iar reg
Să se înregistreze tranzacţiile aferente exerciţiilor N şi N+1 dacă din punct de vedere fiscal capitalizarea
Rezolvare
1) înregistrarea costurilor suportate în exerciţiul N, cu materialele, salariile şi alte servicii:
602 Cheltuieli cu materiale = 302 Materiale 4.000
641 Cheltuieli cu salariile = 421 Datorii cu salariile 15.000
628 Cheltuieli cu alte servicii

= 401 Furnizori 1.000
prestate de terţi
2) pe 29.06.N se înregistrează capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare:
= 721 Venituri din producţia

203 Cheltuieli de dezvoltare 20.000
de imobilizări necorporale
3) la 31.12.N se calculează şi înregistrează amortizarea aferentă exerciţiului N:

valoare amortizabilă = 20.000
amortizare N = (20.000/4)*(6/12) = 2.500
6811 Cheltuieli privind = 2803 Amortizarea
2,500
amortizarea imobilizărilor cheltuielilor de dezvoltare
4) se determină şi înregistrează impozitele amânate:
valoare contabilă = 20.000 – 2.500 = 17.500

baza fiscală = 0 => diferenţă temporară impozabilă = 17.500 pt imobilizari din productie proprie
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N = 17.500 * 16% = 2.800
692 Cheltuieli cu impozitul = 4412 Datorie de impozit

2.800
amânat amânat
trei criterii:
următoarelor categorii de cheltuieli, din cauza dificultății determinării beneficiilor economice viitoare generate:
întreprinderii.
cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscută, cheltuielile cu cercetarea

eltuieli ale perioadei atunci când sunt suportate.
lizare necorporală și că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile (IAS 38.54,55).
noscut dacă şi numai dacă există certitudinea obţinerii de avantaje economice viitoare.
sau corporale:
cționa fără programul respectiv;
te ale unui site web.
egrantă a utilajului computerizat;

respectivului hardware;
tivului hardware;
respectivului hardware.
az criteriile de recunoaştere a unei imobilizări necorporale:
limentare pentru conformitate cu cerinţele societăţii;
mice viitoare, însă nu există suficient control asupra angajaţilor pentru a putea recunoaşte un activ.
aptă beneficii economice viitoare, însă acestea nu pot fi estimate.
e un element identificabil, este deţinut controlul şi este probabil
ate, acestea reprezentând costuri direct atribuibile pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.
uieli cu personalul 3.000 u.m., taxe legale pentru înregistrarea brevetului 1.000 u.m.
triva recunoaşterii brevetului 3.500 u.m. Ce costuri sunt capitalizate în valoarea activului?
că se vor obţine avantaje economice viitoare.

osturile apărării brevetului) menţin activul la nivelul
a tehnică a fost dovedită din exerciţiul anterior.

ţiei pentru utilizatori.
niul analizei financiare în vederea stabilirii direcţiilor legate de crearea unui nou program;
ele unui produs. Firma a estimat fiabil costurile necesare
rse suficiente pentru finalizarea proiectului?
cunoscute în rezultatul perioadei.

eriile de recunoaştere a unui activ.
investiţii imobiliare, active imobilizate deţinute în vederea vânzării,

oară şi evaluare la ieşire.
corporale se realizează la cost (IAS 38.24).

ă şi costurile stabilite în momentul recunoaşterii sunt determinate distinct:
e achiziţie, care este format din (IAS 38.27): preţul de cumpărare, inclusiv impozitele şi accizele aferente şi nerambursabile, d
rinderi (IAS 38.33) sunt evaluate iniţial la valoarea justă stabilită la data achiziţiei, conform IFRS 3 Grupări de întreprinderi.
ţie, care cuprinde (IAS 38.66) toate cheltuielile direct atribuite necesare pentru crearea, producerea şi pregătirea activului astf
elilor suportate de la data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit prima oară criteriile de recunoaștere (IAS 38.6
rece nu este o resursă identificabilă (adică nu este separabil și nici nu decurge din
să poată fi evaluată fiabil la cost (IAS 38.45). În anumite cazuri, o serie de
acest lucru nu are drept rezultat crearea unei imobilizări necorporale care
eltuieli sunt deseori prezentate drept contribuind la fondul comercial generat intern.
ările necorporale se realizează, fie la costul său mai puţin orice amortizare
loarea reevaluată (IAS 38.75).
eşterea va fi recunoscută în contul de rezultate în măsura în care aceasta reia
ntul de profit şi pierdere (IAS 38.85).
ceastă diminuare va fi recunoscută direct în contul de profit şi pierdere.
aceeaşi imobilizare, se vor diminua, în limita surplusului existent, capitalurile proprii.
dele de utilitate stabilite în mod raţional, mai puţin acele active care au
ei pe parcursul căreia activul va produce fluxuri de trezorerie) şi care nu vor fi supuse amortizării.
re necorporală cu durată de viață utilă nedeterminată pentru depreciere comparând
dicii conform cărora imobilizarea necorporală ar putea fi depreciată (IAS 38.108).
nstatată pentru fondul comercial nu poate fi reluată ulterior.
uie revizuită în fiecare perioadă pentru a stabili dacă evenimentele
rminată pentru acel activ. În caz contrar, modificarea în evaluarea duratei de
re în estimarea contabilă în conformitate cu IAS 8 (IAS 38.109).
are dintre valoarea netă contabilă şi valoarea recuperabilă.
e, odată cu diminuarea amortizărilor şi pierderilor din depreciere cumulate
pentru care s-au angajat următoarele cheltuieli (sumele sunt exprimate în lei):
u alte servicii prestate de terţi 1.000.
zvoltare, la nivelul costului suporatat pentru realizarea sa, considerându-se
tate se estimează la 4 ani, iar regimul de amortizare este liniar.
de vedere fiscal capitalizarea cheltuielilor de dezvoltare nu este recunoscută. Cota de impozit pe profit 16%.
e şi alte servicii:
imobilizare necorporala generata intern
imobilizari din productie proprie

e generate:
ente şi nerambursabile, după deducerea remizelor şi rabaturilor comerciale şi orice cheltuieli atribuite direct pregătirii activulu
Grupări de întreprinderi. Valoarea justă a unei imobilizări necorporale reflectă aşteptările pieţei privind posibilitatea ca avant
pregătirea activului astfel încât sa fie capabil să funcţioneze la nivelul aşteptărilor conducerii. Cheltuielile de dezvoltare vor
recunoaștere (IAS 38.65). Cheltuielile cu un element necorporal care au fost inițial recunoscute drept costuri nu trebu
e direct pregătirii activului pentru utilizarea aşteptată.
nd posibilitatea ca avantajele economice viitoare din imobilizare să revină entităţii.
uielile de dezvoltare vor fi încadrate ca active necorporale dacă îndeplinesc anumite condiţii de fezabilitate.
e drept costuri nu trebuie recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară (IAS 38.71
ă ulterioară (IAS 38.71).
Acasa 2.1.2. Imobilizări corporale
O imobilizare corporală trebuie să fie recunoscută ca activ dacă şi numai dacă:

(a) este probabilă generarea pentru entitate de beneficii economice viitoare aferente activului;
şi (b) costul activului poate fi evaluat fiabil (IAS 16.7).
Exemplul 5
Societatea Alfa achiziţionează un ansamblu format dintr-un teren, o clădire şi un echipament la costul de ac
Dacă achiziţiona distinct aceste active, terenul ar fi costat 15.000, clădirea ar fi costat 35.000, iar echipam
Câte active se recunosc şi la ce valoare?
Rezolvare
Deşi societatea Alfa achiziţionează un activ complex (ansamblul imobiliar), în contabilitate se vor recunoaş
rezultate din achiziţie, deoarece acestea au durate de viaţă utilă diferite şi se amortizează în mod diferit.
ansamblul imobiliar, prin urmare costul fiecărui activ se determină ţinând cont de valoarea la care ar fi fo
alocând apoi fiecăruia eventuala reducere obţinută.
Costul de achiziţie ansamblu imobiliar 50.000 u.m.
Costul de achiziţie al celor trei active achiziţionate distinct 60.000 u.m., se obţine astfel o reducere comerci
Prin urmare se recunosc:
- Terenul este recunoscut ca activ distinct cu o durată de viaţă nelimitată, la nivelul costului de achiziţie
(15.000 – 10.000*15.000/60.000 = 12.500);
- Clădirea se recunoaşte ca activ la nivelul costului de achiziţie
(35.000 – 10.000*35.000/60.000 = 29.167)
- Echipamentul tehnologic se recunoaşte ca activ la nivelul costului de achiziţie
(10.000 – 10.000*10.000/60.000 = 8.333).
Dacă activele complexe au o componentă corporală şi una necorporală, se aplică raţionamentul profesional
ce vor fi recunoscute. În cazul în care componenta necorporală este indispensabilă funcţionării componentei corpor
ca un singur activ corporal. În caz contrar, fiecare element reprezintă un activ separat.
1) evaluarea iniţială (evaluarea la recunoaştere) pentru imobilizările corporale se realizează la cost (IAS
Pentru imobilizările provenite prin cumpărare, evaluarea iniţială se realizează la cost de achiziţie, care este f
puţin reducerile comerciale, taxe şi comisioane vamale, taxe nerecuperabile, alte cheltuieli atribuite direct a
de funcţionare, costurile estimate cu dezafectarea activului şi cu refacerea amplasamentului la sfârşitul dura
Pentru activele provenite din producţia proprie, evaluarea iniţială se realizează la cost de producţie, care cup
ocazionate de transformarea materiilor prime şi materialelor în imobilizări, mai puţin pierderile ce au apăru
risipa de materiale sau de ineficienţă.
Costul unui element de imobilizare corporală reprezintă echivalentul în numerar al prețului la data recunoaș
termenele normale de creditare, diferența dintre echivalentul în numerar al prețului și plata totală este recun
de creditare (IAS 16.23).
Exemplul 11
Societatea X achiziţionează o instalaţie de producţie la un cost de achiziţie de 100.000 lei. Perioada normală
Se convine cu furnizorul posibilitatea plăţii la livrare a sumei de 40.000 lei, iar diferenţa 6 luni mai târziu. R
Să se înregistreze achiziţia imobilizării corporale şi plata furnizorului de imobilizări.
Rezolvare
1) achiziţia instalaţiei de producţie
= % 100,000
5121 Conturi la bănci în
40,000
2131 Instalaţii de producţie lei
404 Furnizori de
60,000
imobilizări
2) plata datoriei faţă de furnizori peste 6 luni (s-a depăşit durata normală de creditare cu 3 luni)
% = 5121 Conturi la bănci în lei 72.000
404 Furnizori de
60,000
imobilizări
666 Cheltuieli privind 12.000
dobânzile (60.000*20%)
Acasa
Exemplul 12
Societatea Y a achiziţionat la 10.10.2012 un mijloc de transport la un preţ de 24.000 lei. Preţul include şi lic
care este evaluată la 4.000 lei. La 23.10.2012 societatea achiziţionează şi un utilaj la preţul de 200.000 lei. F
achiziţionarea unui program informatic de 3.000 lei.
Care este valoarea imobilizărilor recunoscute?
Rezolvare
1) achiziţia mijlocului de transport şi a licenţei de circulaţie
% = Furnizori de imobilizări 24.000

Mijloace de transport
20,000
Licenţe 4,000
2) achiziţia utilajului (funcţionarea utilajului este condiţionatăde achiziţionarea unui program informatic)
Utilaje = Furnizori de imobilizări 203.000
Acasa
Teorie evaluare imobilizari corporale
O entitate trebuie să prezinte:
a) valoarea costurilor îndatorării capitalizate în cursul perioadei; și
b) rata de capitalizare folosită pentru a determina valoarea costurilor îndatorării eligibile pentru capitalizare
Conform OMFP 1802/2014, costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaţie sunt inclu
legate de perioada de producţie. În costurile îndatorării se include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţar
Un activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială
sau pentru vânzare. Activele financiare şi stocurile care sunt fabricate pe o bază repetitivă de-a lungul unei
lung de fabricaţie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricaţie nici activele care în momentul achiziţiei sunt gata pentru
Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se realizează cea mai mare parte a activităţilor n
fabricaţie, în vederea utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia. În cazul includerii costurilor îndatorării în
2) evaluarea ulterioară (evaluarea după recunoaştere) a imobilizărilor corporale se realizează fie la cost
(ca tratament de bază), fie la valoarea reevaluată (ca tratament alternativ permis) (IAS 16.29).
Dacă valoarea contabilă a unui activ este majorată în urma unei reevaluări, acest surplus va fi înregistrat dir
majorare va afecta contul de rezultate în măsura în care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea
Atunci când se înregistrează o diminuare a valorii contabile a unui activ reevaluat, trebuie afectat contul de
pentru acelaşi activ înregistrată în capitalurile proprii.
Cheltuielile ulterioare ocazionate de utilizarea acestor active vor majora valoarea lor de intrare, dacă este es
contul de rezultate dacă nu îndeplinesc condiţiile menţionate anterior.
Imobilizările corporale sunt supuse amortizării, pe perioadele de utilitate stabilite în mod raţional, mai puţin
urmare ele nu se amortizează (IAS 16.58).
Evaluarea la închiderea exerciţiului se realizează la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă şi
activ este contabilizat în bilanţ după deducerea sumei amortizărilor şi sumei pierderilor de valoare, relative
vânzarea activului sau a unei unităţi generatoare de trezorerie, într-o tranzacţie desfăşurată în condiţii obiec
puţin costurile de cedare (IAS 36.6). Valoarea de utilitate este o valoare actualizată a fluxurilor de trezorerie
activ sau a unei unităţi generatoare de numerar şi din cesiunea sa la sfârşitul duratei sale de utilitate (IAS 36
Dacă valoarea recuperabilă a unui activ este mai mică decât valoarea sa contabilă, atunci activul este deprec
profit şi pierdere (la cheltuieli), exceptând situaţia în care activul este contabilizat la mărimea sa reevaluată
diminueze rezerva din reevaluare corespunzătoare activului respectiv, în măsura în care această depreciere n
anterior pentru activul respectiv.
3) evaluarea la ieşire (derecunoaşterea) se realizează la valoarea de intrare, odată cu diminuarea amortiză
pierdere fiind recunoscut(ă) direct în contul de rezultate).
aferente activului;
pament la costul de achiziţie de 50.000 u.m.

ostat 35.000, iar echipamentul 10.000.
bilitate se vor recunoaşte distinct trei active

ortizează în mod diferit. Costul de achiziţie se cunoaşte pentru întreg
e valoarea la care ar fi fost achiziţionat ca activ distinct,
fel o reducere comercială de 10.000 u.m. care va fi alocată fiecăruia dintre acestea.
ostului de achiziţie
onamentul profesional pentru a identifica elementele

ării componentei corporale, cele două se recunosc
realizează la cost (IAS 16.15).

de achiziţie, care este format din (IAS 16.16): preţul de cumpărare mai
tuieli atribuite direct aducerii activului la locaţia şi în starea aşteptată
entului la sfârşitul duratei de utilitate stabilită pentru activul respectiv.
de producţie, care cuprinde toate cheltuielile fixe si variabile
pierderile ce au apărut în realizarea activelor respective generate de
ețului la data recunoașterii. Dacă plata este amânată dincolo de

plata totală este recunoscută drept cheltuială cu dobânda pe perioada
0 lei. Perioada normală de decontare este de 90 de zile.
nţa 6 luni mai târziu. Rata dobânzii trimestrială este de 20%.
lei. Preţul include şi licenţa de circulaţie pe o perioadă de 5 ani,

preţul de 200.000 lei. Funcţionarea acestei imobilizări presupune
program informatic)
bile pentru capitalizare.

de fabricaţie sunt incluse în costurile de producţie ale acestora, în măsura în care sunt
rumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie (art.80).
perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite
itivă de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu
chiziţiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilită sau pentru vânzare.
e parte a activităţilor necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de
costurilor îndatorării în valoarea activelor, acestea trebuie prezentate în notele explicative (art.80).
e realizează fie la cost, diminuat cu amortizarea şi cu pierderile de valoare cumulate

s) (IAS 16.29).
lus va fi înregistrat direct în capitalurile proprii. Cu toate acestea, o astfel de
eştere din reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior în contul de profit şi pierdere (IAS 16.39).
ebuie afectat contul de profit şi pierdere, cu excepţia situaţiei în care există deja o reevaluare pozitivă
de intrare, dacă este estimată o creştere a performanţelor iniţiale sau vor afecta
mod raţional, mai puţin terenurile care au o durată de viaţă nelimitată şi prin
valoarea contabilă şi valoarea recuperabilă. Valoarea contabilă este valoarea la care un

or de valoare, relative la acest activ. Valoarea recuperabilă este cea mai mare din
urată în condiţii obiective între părţi interesate şi în cunoştinţă de cauză, mai
fluxurilor de trezorerie viitoare aşteptate a se obţine din utilizarea continuă a unui
ale de utilitate (IAS 36.6).
unci activul este depreciat, iar pierderea de valoare trebuie să afecteze contul de
mărimea sa reevaluată (IAS 36.60). În acest caz, pierderea de valoare trebuie să
are această depreciere nu depăşeşte mărimea rezervei din reevaluare constituită
u diminuarea amortizărilor şi pierderilor de valoare cumulate (orice câştig sau

Costurile indatorarii
Acasa
Cerinţa standardului IAS 23 Costurile îndatorării revizuit este de a capitaliza costurilor îndatorării di
ciclul lung de producţie) ca parte a costului respectivului activ. Costurile îndatorării care nu sunt atribuib
Costurile îndatorării reprezintă dobânzile şi alte costuri suportate de o entitate în legătură cu împrumu
- cheltuielile cu dobânzile, calculate folosind metoda dobânzii efective, așa cum este descrisă în IFRS 9
- cheltuielile cu dobanzile aferente contractelor de leasing recunoscute în conformitate cu IFRS 16 Cont
- diferențele de curs valutar aferente împrumuturilor în valută, în măsura în care acestea sunt privite ca o
Un activ calificat (cu ciclul lung de producţie) este un activ care solicită în mod necesar o perioadă su
sau vânzării (IAS 23.5). În funcție de circumstanțe, oricare din următoarele pot fi active cu ciclu lung de
energie; imobilizări necorporale; investițiile imobiliare (de exemplu: mijloace de producţie în curs de co
industriale din domeniul siderurgiei, conducte de petrol şi anumite costuri legate de telecomunicaţii, cum
televiziune prin cablu sau satelit şi investiţiile imobiliare în timpul construcţiei; imobilizări necorporale
maturare este suficient de îndelungată (produse ale industriei spirtoaselor, vinul, tutunul etc.).
Nu sunt active cu ciclu lung de producție:

- activele financiare;
- stocurile care sunt fabricate sau altfel produse de-a lungul unei perioade scurte de timp;
- activele care în momentul achiziției sunt pregătite pentru utilizarea prestabilită sau pentru vânzare (IAS
O entitate nu trebuie să aplice standardul la costurile îndatorării atribuibile direct achiziției, construcției
- unui activ cu ciclu lung de producție, evaluat la valoarea justă, de exemplu un activ biologic; sau
- stocurilor care sunt fabricate sau altfel produse, în cantități mari, pe o bază repetitivă.
Stabilirea costurilor capitalizabile
Costurile îndatorării, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ cu ciclu
putut să fie evitate, dacă nu s-ar fi efectuat cheltuieli cu activul în cauză (IAS 23.10).
Identificarea şi determinarea costurilor capitalizabile este mai uşor sau mai greu de realizat, în funcţie
În situaţia în care fondurile sunt împrumutate special în scopul obţinerii unui activ cu ciclu lung de pr
(costuri eligibile pentru capitalizare) pentru acel activ trebuie determinată ca diferenţă între costurile a
timpul perioadei şi orice venituri din investiții obținute din plasamentul temporar al fondurilor îm
ciclu lung de producție pot face ca o entitate să obțină fonduri împrumutate și să suporte costurile aferen
pentru cheltuielile cu activul cu ciclu lung de producție. În astfel de cazuri, fondurile sunt adesea investi
producție (IAS 23.13).
În situaţia în care activitatea de finanţare a unei entităţi este coordonată central poate fi dificil de identifi
lung de producție și de determinat împrumuturile care ar fi putut fi altfel evitate. Determinarea valorii co
cu ciclu lung de producție este dificilă și este necesară exercitarea raționamentului profesional.
Acasa
Exemplul 13
Întreprinderea X a împrumutat la 1.01.N suma de 60.000 lei, pentru finanţarea construcţiei unei clădiri (
Suma împrumutată depăşeşte în primele 2 luni necesităţile imediate ale întreprinderii. Din acest motiv 1
sunt plasaţi cu o rată anuală a dobânzii de 10%.
Să se determine mărimea costurilor capitalizabile în numele exerciţiului N.
Rezolvare
Costurile îndatorării ce vor fi capitalizate în cursul exerciţiului N = Costurile actuale ale îndatorării anga
Costurile îndatorării ce vor fi capitalizate în cursul exerciţiului N = 60.000*11% - 12.000*10%*2/12 = 6
Atunci când finanţarea activului nu face obiectul unui împrumut special (fondurile sunt împrumutate în
ciclu lung de producţie), mărimea costurilor ce vor fi capitalizate este determinată prin aplicarea unei ra
Rata de capitalizare trebuie să fie media ponderată a costurilor îndatorării, aplicabilă împrumuturilor e
special pentru a obţine un activ cu ciclu lung de producţie.
O aproximare rezonabilă a cheltuielilor cărora li s-a aplicat rata de capitalizare în acea perioadă este dată
incluzând costurile îndatorării capitalizate anterior (valoarea medie a cheltuielilor cumulate, generate
Valoarea costurilor îndatorării pe care o entitate le capitalizează în cursul unei perioade nu trebuie să de
Începerea capitalizării
Capitalizarea costurilor îndatorării ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producţie trebuie să înc
a) suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
b) suportă costurile îndatorării; și
c) întreprinde activitățile necesare pentru pregătirea activului pentru utilizarea sa prestabilită sau vânzare
Cheltuielile pentru un activ cu ciclu lung de producție includ doar acele cheltuieli care au generat plăți d
Cheltuielile sunt reduse cu valoarea oricăror avansuri și subvenții primite în legătură cu activul.
Activitățile necesare pregătirii activului pentru utilizarea sa prestabilită sau pentru vânzare nu cuprind nu
şi administrative anterioare începerii construcției fizice, cum ar fi activitățile asociate obținerii avizelor a
necesare în timpul realizării activului pentru rezolvarea unor probleme neprevăzute de ordin tehnic (de e
Totuși, asemenea activități nu includ deținerea unui activ în cazul în care nu au loc activități de producț
De exemplu, costurile îndatorării suportate în cursul amenajării terenului sunt capitalizate în perioada în
Totuși, costurile îndatorării suportate în perioada în care un teren achiziționat în scopul construirii de clă
amenajare, nu sunt acceptate pentru capitalizare (IAS 23.19).
Acasa
Exemplul 14
Pe 15 octombrie N, societatea X a obţinut un împrumut de 5.000, la o rată anuală a dobânzii de 6%, plăt
Împrumutul a fost obţinut special pentru a finanţa construirea unei conducte de petrol. La 1 noiembrie, s
pentru desecarea unei părţi a terenului ce va fi folosit pentru construcţie. Până la începutul exerciţiului N
Să se stabilească momentul în care cheltuielile cu dobânzile vor fi încorporate în costul activului şi mări
Rezolvare
Deşi nu a început construcţia fizică a conductei de petrol, societatea îndeplineşte condiţiile pentru a capi
Cheltuielile ce vor fi capitalizate: 5.000*6%*2/12=50
Întreruperea capitalizării
Încorporarea costurilor îndatorării în costul unui activ trebuie întreruptă în timpul perioadelor prelungite
(se întrerup activităţile necesare pregatirii unui activ) (IAS 23.20). Totuşi, încorporarea costurilor împru
pentru o durată în cursul căreia se derulează lucrări tehnice şi administrative semnificative. De asemenea
atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utili
activului continuă în perioadele lungi de maturaţie a stocurilor sau în perioada lungă în cursul căreia niv
nivel ridicat este obişnuit, în perioada de construcţie, în regiunea geografică respectivă) (IAS 23.21).
Acasa
Exemplul 15
La 1.01.N societatea Alfa a început construcţia unei clădiri. Pentru aceasta a obţinut un împrumut la o v
În cursul exerciţiului N, s-au efectuat următoarele plăţi în numele construcţiei: pe 1.01.N 50.000 lei; pe
Pe lângă împrumutul special, societatea mai are următoarele datorii la 31.12.N:

-împrumut obligatar în valoare de 240.000 lei, contractat în N-1, numărul de obligaţiuni 1.000, valoarea
-un credit bancar pe termen lung în valoare de 100.000 lei cu o rată a dobânzii de 7% contractat la 1.08.N
Să se calculeze dobânda capitalizabilă în exerciţiul N conform IAS 23.
Rezolvare
Clădirea este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producţie al acesteia dobânzile
Perioada de capitalizare începe la 1.01.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiţii: plăţile pent
Împrumutul special:
Costurile îndatorării ce vor fi capitalizate în cursul exerciţiului N = Costurile actuale ale îndatorării anga
Costurile îndatorării ce vor fi capitalizate în cursul exerciţiului N = 80.000*10% - 0 = 8.000 lei
Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 8.000 lei
Alte împrumuturi (împrumuturi generale):
Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special:
- un împrumut obligatar 1.000*240*9% = 21.600 lei
- un credit bancar pe termen lung 100.000*7% = 7.000 lei
Total dobânzi = 28.600 lei
Media altor împrumuturi aferente exerciţiului N:
- un împrumut obligatar 240.000 lei
- un credit bancar pe termen lung 100.000 lei
Total împrumuturi = 340.000 lei
Rata de capitalizare = 28.600/340.000 = 8,41%
Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate
- pentru plăţile efectuate pe 1.01.N: s-a folosit 50.000 lei din împrumutul special
- pentru plăţile efectuate pe 1.03.N: (50.000-30.000)*8,41%*10/12 = 1.402 lei
- pentru plăţile efectuate pe 1.07.N: 70.000*8,41%*6/12 = 2.944 lei
- pentru plăţile efectuate pe 1.11.N: 24.000*8,41%*2/12 = 336 lei
Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 4.682 lei
Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exerciţiul N = Dobânzile aferente împrum
Dobanda aferenta altor imprumuturi in anul N:
1.000*240*9% + 100.000*7% + 80.000*10% = 36.600 lei
Dar total dobânzi aferente exerciţiului N 36.600 lei, rezultă că dobânzile de 12.682 lei vor fi în întregim
Înregistrarea capitalizării dobânzii:
Imobilizari in curs de executie = Venituri din productia de imobilizari 12.682 lei
Încetarea capitalizării
O entitate trebuie să înceteze capitalizarea costurilor îndatorării în momentul în care se realizează cea m
activului cu ciclu lung de producție în vederea utilizării sale prestabilite sau a vânzării (IAS 23.22). În m
sau vânzare atunci când construcția fizică a activului este finalizată, chiar dacă anumite lucrări administr
realizat doar anumite modificări minore, precum decorarea unei proprietăți conform cerințelor cumpărăt
finalizată cea mai mare parte a activităților (IAS 23.23).
Acasa
Exemplul 16
Societatea Z construieşte locuinţe în vederea vânzării. Construcţia este finanţată printr-un împrumut spe
în mare parte, dar politica întreprinderii prevede realizarea unor utilităţi ulterior pentru adaptarea la necesităţil
Să se stabilească momentul la care capitalizarea costurilor împrumuturilor încetează.
Rezolvare
Încetarea capitalizării costurilor îndatorării se realizează la finalul exerciţiului N, deoarece s-a realizat ce
activului cu ciclu lung de producţie în vederea utilizării sale prestabilite sau a vânzării.
În cazul în care o entitate finalizează construirea unui activ cu ciclu lung de producție prin construirea
folosită în timp ce se lucrează la construirea altora, capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze
activităților necesare pentru pregătirea componentei în cauză pentru utilizarea sa prestabilită sau vânzare
Un complex de afaceri incluzând mai multe clădiri, în cadrul căruia fiecare clădire poate fi folosită indiv
pentru care fiecare componentă poate fi utilizată în timp ce continuă construcția altor componente.
Un exemplu de activ cu ciclu lung de producție care trebuie finalizat înainte ca orice componentă să poa
procese de producție desfășurate secvențial în diferite părți ale complexului, în interiorul aceluiași amplasamen
a costurilor îndatorării direct legate de achiziţia, construcţia sau producţia unui activ calificat (cu
rării care nu sunt atribuibile unui activ calificat sunt considerate cheltuieli ale perioadei.
în legătură cu împrumutarea de fonduri (IAS 23. 5). Acestea pot include:
m este descrisă în IFRS 9 Instrumente financiare
rmitate cu IFRS 16 Contracte de leasing; și
e acestea sunt privite ca o ajustare a cheltuielilor cu dobânda (IAS 23. 6).
od necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi pregătit în vederea utilizării sale prestabilite
fi active cu ciclu lung de producție: stocuri; unități de producție; unități producătoare de
e producţie în curs de construcţie, mine în etapa de dezvoltare, clădirile, barajele, complexele
e de telecomunicaţii, cum ar fi pregătirea sistemului de distribuţie pentru reţelele de
imobilizări necorporale pe perioada dezvoltării; stocurile a căror durată de fabricaţie sau de
, tutunul etc.).
ă sau pentru vânzare (IAS 23.7).

ct achiziției, construcției sau producției:
activ biologic; sau
ucţiei unui activ cu ciclu lung de producţie, corespund costurilor îndatorării ce ar fi
eu de realizat, în funcţie de caracterul finanţării activului, adică dacă se realizează printr-un împrumut special sau dacă act
activ cu ciclu lung de producţie, valoarea costurilor îndatorării ce pot fi capitalizate
ferenţă între costurile actuale ale îndatorării generate de acele împrumuturi în
mporar al fondurilor împrumutate (IAS 23.12). Acordurile financiare pentru un activ cu
ă suporte costurile aferente îndatorării înainte de a utiliza, parțial sau integral, fondurile
durile sunt adesea investite temporar până la cheltuirea lor pentru activul cu ciclu lung de
poate fi dificil de identificat o relație directă între anumite împrumuturi și un activ cu ciclu
. Determinarea valorii costurilor îndatorării care sunt atribuibile direct achiziției unui activ
tului profesional.
construcţiei unei clădiri (activ calificat). Rata anuală a dobânzii pentru împrumutul primit este de 11%.
nderii. Din acest motiv 12.000 lei (care reprezintă disponibil primit prin finanţare şi neutilizat încă)
tuale ale îndatorării angajate în cursul exerciţiului N – veniturile financiare obţinute în urma plasamentului disponibilului
% - 12.000*10%*2/12 = 6.600 – 200 = 6.400
rile sunt împrumutate în general şi folosite în scopul achiziţiei sau obţinerii unui activ cu
ată prin aplicarea unei rate de capitalizare asupra cheltuielilor cu acel activ.
icabilă împrumuturilor entităţii, în numele exerciţiului, altele decât împrumuturile făcute
n acea perioadă este dată de valoarea contabilă medie a activului în cursul perioadei,
uielilor cumulate, generate pentru activele calificate în cursul unei perioade).
perioade nu trebuie să depăşească valoarea costurilor îndatorării suportate în cursul acelei perioade (IAS 23.14).
e producţie trebuie să înceapă la data începerii capitalizării, adică data la care entitatea îndeplineşte condiţiile de mai jos:
a prestabilită sau vânzare (IAS 23.17)

eli care au generat plăți de numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtătoare de dobândă.
tru vânzare nu cuprind numai construirea fizică a activului. Ele includ lucrările tehnice
ociate obținerii avizelor anterioare începerii construcției fizice şi toate acele operaţiuni
zute de ordin tehnic (de exemplu: desecări, îndiguiri, betonări etc.).
loc activități de producție sau de dezvoltare care să modifice starea activului.
apitalizate în perioada în care se desfășoară activitățile legate de amenajare.
n scopul construirii de clădiri este deținut fără a fi supus unor activități asociate de
lă a dobânzii de 6%, plătită la sfârşitul fiecărei luni (toate valorile sunt exprimate în lei).
petrol. La 1 noiembrie, s-au realizat plăţi pentru proiectarea conductei de petrol şi
a începutul exerciţiului N+1 nu va începe construcţia fizică a conductei.
n costul activului şi mărimea acestora.
e condiţiile pentru a capitaliza dobânzile aferente creditului primit pentru finaţarea conductei începând cu luna noiembrie (plă
ul perioadelor prelungite în care nu se lucrează efectiv la realizarea activului respectiv

porarea costurilor împrumuturilor în costul unui activ nu este suspendată, în mod normal,
mnificative. De asemenea, o entitate nu întrerupe capitalizarea costurilor îndatorării
a unui activ pentru utilizare sau vânzare (spre exemplu: încorporarea în costul
ungă în cursul căreia nivelul ridicat al apelor întârzie construcţia unui pod, dacă acest
pectivă) (IAS 23.21).
ţinut un împrumut la o valoare de 80.000 lei la 31.12.N-1 cu o rată a dobânzii de 10%.

pe 1.01.N 50.000 lei; pe 1.03.N 50.000 lei; pe 1.07.N 70.000 lei; pe 1.11.N 24.000 lei
ligaţiuni 1.000, valoarea nominală a unei obligaţiuni 240 lei. Rata anuală a dobânzii 9%
de 7% contractat la 1.08.N ‑1.
cţie al acesteia dobânzile aferente atât împrumutului special, cât şi altor împrumuturi.
trei condiţii: plăţile pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate şi a început construcţia activului).
tuale ale îndatorării angajate în cursul exerciţiului N – veniturile financiare obţinute în urma plasamentului disponibilului
% - 0 = 8.000 lei
bânzile aferente împrumutului special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 8.000 + 4.682 = 12.682 lei
682 lei vor fi în întregime capitalizate (<36.600 lei).
care se realizează cea mai mare parte a activităților necesare pentru pregătirea
ânzării (IAS 23.22). În mod normal, un activ este pregătit pentru utilizarea sa prestabilită
anumite lucrări administrative de rutină sunt încă în curs de execuție. Dacă mai sunt de
form cerințelor cumpărătorului sau ale utilizatorului, acest lucru arată că a fost
ă printr-un împrumut special. La sfârşitul exerciţiului N, societatea a finalizat locuinţele

ru adaptarea la necesităţile clientului.
N, deoarece s-a realizat cea mai mare parte a activităţilor necesare pentru pregătirea
ducție prin construirea separată a unor componente și fiecare componentă poate fi

torării trebuie să înceteze în momentul în care a fost finalizată cea mai mare parte a
a prestabilită sau vânzare (IAS 23.24).
ire poate fi folosită individual, reprezintă un exemplu de activ cu ciclu lung de producție
altor componente.
orice componentă să poată fi folosită, este un complex industrial care implică mai multe
orul aceluiași amplasament, cum ar fi un combinat siderurgic (IAS 23.25).
ntului disponibilului
AS 23.14).
ondiţiile de mai jos:
nd cu luna noiembrie (plăţile pentru activ sunt realizate, cheltuielile cu dobânzile sunt angajate şi activităţile indispensabile pr
ut construcţia activului).
ntului disponibilului
= 12.682 lei
vităţile indispensabile pregătirii activului sunt în curs de realizare: lucrări şi operaţiuni tehnice prealabile începutului construc
bile începutului construcţiei).
Acasa 2.1.3. Investiţii imobiliare
O investiţie imobiliară este o proprietate imobiliară (un teren sau o clădire – sau o parte a unei clădiri – s
de locatar ca activ aferent dreptului de utilizare) mai degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creştere
decât pentru: a) a fi utilizată pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative; s
desfăşurării normale a activităţii (IAS 40.5).
IAS 16 se aplică proprietății imobiliare proprii utilizate de posesor/ocupate de proprietar, iar IFRS 16
posesor deținute de către un locatar ca activ aferent dreptului de utilizare.
Standardul IAS 40, oferă următoarele exemple de investiţii imobiliare:

a) terenurile deţinute, mai degrabă, în scopul creşterii pe termen lung a valorii capitalului, decât pentru o v
b) terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare, care până în prezent nu a fost determinată (Dacă o entitate
c) o clădire aflată în proprietatea entităţii (sau un activ aferent dreptului de utilizare aferent unei clădiri de
d) o clădire care este liberă, dar care este deţinută pentru a fi închiriată în temeiul unuia sau mai multor co
e) proprietăţile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca investiţii imob
Standardul prezintă şi o listă de elemente care nu sunt investiţii imobiliare şi pentru care acesta nu se apl
a) proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi vândute în cursul activităţii uzuale sau în procesul de constru
b) proprietăţile imobiliare utilizate de posesor (a se vedea IAS 16 și IFRS 16) inclusiv (printre altele) propr
c) proprietăţile imobiliare care sunt închiriate unei alte entităţi în temeiul unui contract de leasing financia
O investiţie imobiliară trebuie recunoscută ca activ dacă şi numai dacă:

a) există probabilitatea ca beneficiile economice viitoare asociate investiţiei imobiliare să revină entităţii; şi
b) costul investiţiei imobiliare poate fi evaluat în mod credibil (IAS 40.16).
O entitate evaluează conform acestui principiu de recunoaştere toate costurile sale cu investiţiile imob
Aceste costuri includ costurile suportate iniţial pentru a dobândi o investiţie imobiliară şi costurile suportate ulterio
o parte sau pentru a întreţine o proprietate imobiliară (IAS 40.17).
Acasa
Exemplul 6
Analizaţi următoarele cazuri şi arătaţi care elemente sunt recunoscute ca şi investiţii imobiliare:
a) un teren achiziţionat pentru care nu s-a stabilit utilizarea viitoare;
b) o clădire în curs de construcţie care va fi închiriată terţilor;
c) o clădire care este parţial închiriată terţilor, parţial utilizată de proprietar.
Rezolvare
a) Terenul este investiţie imobiliară până la data stabilirii utilizării sale, deoarece presupune o valorificare a
b) Chiar dacă este în curs de construcţie, având în vedere că va fi destinată închirierii, clădirea va fi conside
c) Dacă cele două componente pot fi vândute separat, atunci partea închiriată este investiţie imobiliară, iar c
Dacă nu pot fi vândute separat, se recunoaşte ca investiţie imobiliară doar dacă partea utilizată de proprietar
Exemplul 7
O societate construieşte un ansamblu de 4 clădiri; obiectul de activitate este de tranzacţii cu imobile proprii
a) o clădire va fi vândută apartament cu apartament;
b) o clădire va fi închiriată apartament cu apartament;
c) o clădire va fi folosită ca sediu;
d) o clădire va fi păstrată de proprietar pentru a-i creşte valoarea de piaţă.
Care sunt standardele şi regulile aplicabile?
Rezolvare
a) Clădirea va fi încadrată în categoria stocurilor – producţie în curs de execuţie (se aplică IAS 2);
b) Clădirea va fi încadrată în categoria investiţiilor imobiliare – investiţii imobiliare în curs (se aplică IAS 4
c) Clădirea va fi încadrată în categoria imobilizărilor corporale – imobilizări corporale în curs (se aplică IAS
d) Clădirea va fi încadrată în categoria investiţiilor imobiliare - investiţii imobiliare în curs (se aplică IAS 4
Politici de evaluare a investițiilor imobiliare

1) Evaluarea iniţială (evaluarea la recunoaştere) pentru investiţiile imobiliare se realizează la cost. Costu
Costul unei investiţii imobiliare achiziţionate (IAS 40.21) este format din preţul de cumpărare al acesteia
Dacă plata pentru o investiţie imobiliară este amânată, costul acesteia este echivalentul în numerar al preţulu
O investiție imobiliară deținută de către un locatar ca activ aferent dreptului de utilizare trebuie evaluată ini
2) Evaluarea ulterioară (evaluarea după recunoaştere) a investiţiilor imobiliare se realizează utilizând c

- fie utilizând modelul valorii juste;
- fie utilizând modelul bazat pe cost.
În cazul în care întreprinderea a ales una dintre cele două politici, trebuie să o aplice pentru toate investiţ
IAS 40.32 impune tuturor entităţilor să determine valoarea justă a investiţiilor imobiliare fie în scopu
Modelul bazat pe valoarea justă

a) După recunoaşterea iniţială, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justă, va evalua toate inv
Există o prezumție relativă conform căreia o entitate poate să evalueze, în mod fiabil, valoarea justă a unei i
Cu toate acestea, în cazurile excepţionale, în momentul în care o entitate dobândește pentru prima dată o in
O entitate este constrânsă în acest caz să evalueze o investiţie imobiliară utilizând modelul bazat pe c
b) Un câştig sau o pierdere apărut(ă) în urma unei modificări a valorii juste a investiţiei imobiliare va
c) Atunci când evaluează valoarea justă a unei investiții imobiliare în conformitate cu IFRS 13, o entitate tre
Atunci când un locatar utilizează modelul bazat pe valoarea justă pentru a evalua o investiție imobiliară car
Pentru a determina valoarea contabilă a unei investiții imobiliare în baza modelului bazat pe valoarea justă,
d) Dacă pentru evaluarea unei investiţii imobiliare s-a ales modelul bazat pe valoarea justă, el trebuie uti
e) Investiţiile imobiliare care sunt evaluate la valoare justă nu mai necesită înregistrarea amortizării.
f) Dacă o entitate stabileşte că valoarea justă a unei investiţii imobiliare aflate în curs de execuţie nu po
Atunci când o entitate finalizează lucrările de construcţie sau de amenajare în regie proprie a unei investiţii
Modelul bazat pe cost

După recunoașterea inițială, o entitate care optează pentru modelul bazat pe cost trebuie să evalueze i
a) în conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte atunc
b) în conformitate cu IFRS 16 dacă sunt deținute de către locatar ca activ aferent dreptului de utilizare și n
c) în conformitate cu dispozițiile din IAS 16 pentru modelul bazat pe cost în toate celelalte cazuri (IAS 40
Acasa
Exemplul 17
Întreprinderea X a construit o clădire la un cost de producţie de 200.000 u.m. în scopul de a o închiria terţilo
Întreprinderea alege să contabilizeze investiţiile imobiliare la valoarea justă. Pe perioada construcţiei valoar
La 1.10.N valoare justă este estimată la 202.000 u.m. La 31.12.N valoarea justă a imobilului devine 207.000
Să se înregistreze operaţiile legate de evaluarea investiţiilor imobiliare la valoare justă şi de recunoaşterea v
Rezolvare
1) Înregistrarea investiţiei imobiliare în curs
= 725 Venituri din
235 Investitii imobiliare 200,000
productia de investitii
în curs de executie
imobiliare
2) La 1.10.N finalizarea construcţiei investiţiei imobiliare şi închirierea (evaluarea la valoare justă)
Cost de producţie = 200.000 u.m.
Valoare justă = 202.000 u.m., rezultă un câştig din evaluarea la valoare justă de 2.000 u.m.
= % 202,000
235 Investitii
imobiliare în curs de 200,000
2151 Investitii imobiliare executie
evaluate la valoarea justa 7561 Câstiguri din
evaluarea la valoarea
2,000
justa a investitiilor
imobiliare
3) La 31.12.N se recunoaşte variaţia valorii juste:

Valoare justă anterioară = 202.000 u.m.
Valoare justă actuală = 207.000 u.m., rezultă un câştig din variaţia valorii juste de 5.000 u.m.
= 7561 Câştiguri din

2151 Investitii imobiliare evaluarea la valoarea
5.000
evaluate la valoarea justa justa a investitiilor
imobiliare
Acasa
Exemplul 18
Întreprinderea Beta a achiziţionat un teren la preţul de cumpărare de 280.000 u.m., comisioanele datorate ag
Scopul achiziţionării este de a-l închiria terţilor. La 1.11.N, imediat după momentul achiziţiei, terenul este î
iar la 31.12.N+1 este de 320.000 u.m.
Care sunt înregistrările contabile pe care le realizează societatea X în exerciţiile N şi N+1?
Care este valoarea la care va fi evaluat terenul în bilanţ la 31.12.N şi la 31.12.N+1, ştiind că societatea utiliz
valoarea justă? Care sunt politicile contabile utilizate de întreprindere?
Rezolvare
Costul de achiziţie al investiţiei imobiliare = 280.000 + 22.000 + 8.000 = 310.000 u.m.
1) Se înregistrează achiziţia terenului şi se evaluează la cost:
= 404 Furnizori de
2151 Investiţii imobiliare
imobilizări /Creditori 310.000
evaluate la valoare justă
diverşi
2) La 31.12.N se evaluează investiţia imobiliară la valoarea justă:

Cost de achiziţie = 310.000 u.m.
Valoare justă actuală = 325.000 u.m., rezultă un câştig din evaluarea la valoare justă de 15.000 u.m.

2151 Investiţii imobiliare evaluarea la valoarea 15,000
evaluate la valoare justă justă a
investitiilor imobiliare
În bilanţ, la 31.12.N, Investiţiile imobiliare vor fi evaluate la valoarea justă de 325.000 u.m.
3) La 31.12.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste:

Valoare justă actuală = 320.000 u.m., rezultă o pierdere din modificarea valorii juste de 5.000 u.m.
6561 Pierderi din
= 2151 Investiţii
imobiliare evaluate la 5.000
valoare justă
imobiliare
În bilanţ, la 31.12.N+1, Investiţiile imobiliare vor fi evaluate la valoarea justă de 320.000 u.m..
Politici contabile aplicate de întreprindere:
1. Evaluarea iniţială pentru investiţiile imobiliare se realizează la cost. Costul unei investiţii imobiliare achi
acesteia plus orice cheltuieli direct atribuibile.
2. Evaluarea ulterioară a investiţiilor imobiliare se realizează la valoarea justă.
3. Investiţiile imobiliare care sunt evaluate la valoare justă nu mai necesită înregistrarea amortizării.
4. Variaţia valorii juste afectează veniturile sau cheltuielile după caz.
Acasa
Transferurile în şi din categoria investiţiilor imobiliare trebuie să se facă atunci și numai atunci când ex
în utilizare are loc când proprietatea îndeplinește sau încetează să îndeplinească definiția investiției imobilia
schimbare în intențiile conducerii de a folosi o proprietate nu oferă dovada unei schimbări în utilizare. Exem
includ:
a) începerea utilizării de către posesor sau a dezvoltării în vederea utilizării de către posesor, pentru u
imobiliare în categoria proprietăţi imobiliare utilizate de posesor;
b) începerea procesul de amenajare în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria investiţiilor
c) încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăţi imobiliare utilizate de
d) începerea unui contract de leasing operaţional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocur
O proprietate imobiliară va fi transferată de la investiţii imobiliare la stocuri atunci şi numai atunci când exi
demararea procesului de îmbunătăţire în perspectiva vânzării. În cazul în care decide să cedeze o investiţie
entitate continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiţie imobiliară până în momentul în care aceasta
nu o tratează ca element de stoc. În mod similar, dacă o entitate începe procesul de reamenajare a unei i
utilizării viitoare continue ca investiţie imobiliară, atunci proprietatea imobiliară rămâne investiţie imobi
imobiliară utilizată de posesor în cursul reamenajării (IAS 40.58).
În cazul în care o entitate utilizează modelul costului, transferurile între investiţii imobiliare, proprietăţi im
modifică valoarea contabilă a proprietăţii imobiliare transferate şi nu modifică nici costul respectivei propri
informaţiilor (IAS 40.59).
În cazul în care un activ este transferat în categoria investiţiilor imobiliare evaluate la valoarea justă,
contabilă este tratată diferit în funcţie de originea activului:
u o parte a unei clădiri – sau ambele) deţinută (de proprietar sau
in chirii sau pentru creşterea valorii capitalului, sau ambele,
în scopuri administrative; sau b) a fi vândută pe parcursul
e proprietar, iar IFRS 16 se aplică proprietăților imobiliare utilizate de
pitalului, decât pentru o vânzare pe termen scurt, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
erminată (Dacă o entitate nu a hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în scopul v
are aferent unei clădiri deținut de entitate) şi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;
unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;
viitoare ca investiţii imobiliare (IAS 40.8).
ntru care acesta nu se aplică:
sau în procesul de construcţie sau amenajare în vederea unei astfel de vânzări (a se vedea IAS 2 Stocuri), de exemplu, proprietă
usiv (printre altele) proprietăţile deţinute în scopul utilizării lor viitoare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţil
ntract de leasing financiar (IAS 40.9).
iare să revină entităţii; şi
sale cu investiţiile imobiliare în momentul când sunt suportate.

i costurile suportate ulterior pentru a adăuga, pentru a înlocui
ii imobiliare:
resupune o valorificare a capitalului;

erii, clădirea va fi considerată o investiţie imobiliară;
investiţie imobiliară, iar cea utilizată este imobilizare corporală.
rtea utilizată de proprietar este nesemnificativă.
nzacţii cu imobile proprii. La terminarea construcţiei, destinaţia stabilită de manageri este următoarea:
e aplică IAS 2);
e în curs (se aplică IAS 40);
rale în curs (se aplică IAS 16);
e în curs (se aplică IAS 40).
e realizează la cost. Costurile de tranzacţionare trebuie incluse în evaluarea iniţială (IAS 40.20).
de cumpărare al acesteia plus orice cheltuieli direct atribuibile (onorariile profesionale pentru prestarea serviciilor juridice, ta
entul în numerar al preţului. Diferenţa dintre această sumă şi plăţile totale este recunoscută în cursul perioadei de creditare drept c
izare trebuie evaluată inițial la cost în conformitate cu IFRS 16 (IAS 40.29A).
e se realizează utilizând ca politică contabilă:
ice pentru toate investiţiile imobiliare fără să se lase posibilitatea utilizării unor metode diferite pentru investiţii imobiliare dife
r imobiliare fie în scopul evaluării (dacă entitatea foloseşte modelul valorii juste), fie în scopul prezentării informaţiilor (dac
ustă, va evalua toate investiţiile sale imobiliare la valoare justă (IAS 40.33).
bil, valoarea justă a unei investiții imobiliare, pe o bază continuă.
ește pentru prima dată o investiție imobiliară (sau în momentul în care o proprietate imobiliară existentă devine pentru prima dată
ând modelul bazat pe cost în conformitate cu IAS 16 pentru investiția imobiliară proprie sau în conformitate cu IFRS 16 pentru
investiţiei imobiliare va fi recunoscut(ă) în profitul sau pierderea perioadei în care apare (IAS 40.35).
cu IFRS 13, o entitate trebuie să se asigure că valoarea justă reflectă, printre altele, veniturile din chirii aferente contracte
o investiție imobiliară care este deținută ca activ aferent dreptului de utilizare, acesta trebuie să evalueze activul aferent dreptului
i bazat pe valoarea justă, o entitate nu evidențiază dublu activele sau datoriile care sunt recunoscute ca active sau datorii separate
area justă, el trebuie utilizat până când activul respectiv iese din întreprindere (la cedare) sau încetează să mai fie clasific
registrarea amortizării.
n curs de execuţie nu poate fi evaluată în mod fiabil, dar preconizează că va putea evalua valoarea justă a proprietăţii când se
e proprie a unei investiţii imobiliare care va fi contabilizată la valoarea justă, orice diferenţă între valoarea justă a proprietăţii
cost trebuie să evalueze investițiile imobiliare:

ctivități întrerupte atunci când sunt îndeplinite criteriile pentru a fi clasificate drept deținute în vederea vânzării (sau incluse într
dreptului de utilizare și nu sunt deținute în vederea vânzării în conformitate cu IFRS 5; și
te celelalte cazuri (IAS 40.56).
opul de a o închiria terţilor. La 1.10.N clădirea a fost dată în folosinţă terţilor.

rioada construcţiei valoarea justă nu a putut fi estimată fiabil.
mobilului devine 207.000 u.m.
ustă şi de recunoaşterea variaţiei valorii juste. Care este efectul asupra situațiilor financiare în N?
area la valoare justă)
5.000 u.m.
comisioanele datorate agenţiei imobiliare 22.000 u.m., taxele notariale 8.000 u.m..
ul achiziţiei, terenul este închiriat. La 31.12.N valoarea justă a terenului este 325.000 u.m.,
, ştiind că societatea utilizează pentru evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale

tă de 15.000 u.m.
te de 5.000 u.m.
20.000 u.m..
investiţii imobiliare achiziţionate este format din preţul de cumpărare al
rarea amortizării.
i și numai atunci când există o schimbare în utilizare. O schimbare

finiția investiției imobiliare și există dovezi ale modificării utilizării. O
chimbări în utilizare. Exemple de dovezi ale unei schimbări în utilizare
e către posesor, pentru un transfer din categoria investiţiilor
din categoria investiţiilor imobiliare în categoria stocuri;

ăţi imobiliare utilizate de posesor în categoria investiţii imobiliare;
nsfer din categoria stocuri în categoria investiţii imobiliare.
şi numai atunci când există o modificare a utilizării evidenţiată de
de să cedeze o investiţie imobiliară fără amenajări suplimentare, o
momentul în care aceasta este derecunoscută (eliminată din bilanţ) şi
de reamenajare a unei investiţii imobiliare existente, în scopul
ă rămâne investiţie imobiliară şi nu este reclasificată drept proprietate
imobiliare, proprietăţi imobiliare utilizate de posesor şi stocuri nu

costul respectivei proprietăţi în scopul evaluării sau al prezentării
aluate la valoarea justă, diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea

tă de posesor, fie în scopul vânzării pe termen scurt în cursul activităţii uzuale, atunci terenul este considerat ca fiind deţinut în sc
leasing operaţional;
curi), de exemplu, proprietăţile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul
zate de posesor, proprietăţile deţinute în scopul amenajării viitoare şi utilizării ulterioare ca proprietăţi imobiliare utilizate de pos
estarea serviciilor juridice, taxele de transfer ale proprietăţii şi alte costuri de tranzacţionare). Costul unei investiţii imobiliare nu e
perioadei de creditare drept cheltuială cu dobânda (IAS 40.24).
ntru investiţii imobiliare diferite (IAS 40.30). Este foarte puţin probabil ca o schimbare de la modelul valorii juste la modelul baz
ezentării informaţiilor (dacă foloseşte modelul bazat pe cost). O entitate este încurajată, dar nu obligată să determine valoarea j
ntă devine pentru prima dată o investiție imobiliară ca urmare a unei modificări de utilizare), o entitate stabileşte că valoarea ju
nformitate cu IFRS 16 pentru investiția imobiliară deținută de către un locatar ca activ aferent dreptului de utilizare. Valoarea rez
in chirii aferente contractelor curente de leasing și alte ipoteze pe care le-ar utiliza participanții de pe piață atunci când ar eval
eze activul aferent dreptului de utilizare, și nu proprietatea suport, la valoarea justă (IAS 40.40A).
ca active sau datorii separate. De exemplu: (a) echipamentele precum lifturile sau aparatele de aer condiționat fac adesea parte in
ncetează să mai fie clasificat în structura investiţiilor imobiliare, chiar dacă frecvenţa tranzacţiilor comparabile de pe pia
a justă a proprietăţii când se va finaliza construcţia, aceasta va evalua investiţia imobiliară aflată în curs de execuţie la cost până c
aloarea justă a proprietăţii imobiliare de la acea dată şi valoarea sa contabilă anterioară trebuie recunoscută în profit sau
ea vânzării (sau incluse într-un grup destinat cedării care este clasificat drept deținut în vederea vânzării);
nsiderat ca fiind deţinut în scopul creşterii valorii capitalului);
orul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate şi revândute (de exemplu: proprietăţile imobiliare achiziţionate de o agenţie imobil
ţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile utilizate de salariaţi (indiferent dacă aceştia plătesc sau nu chirie la cursul pieţei) şi
unei investiţii imobiliare nu este majorat cu pierderile din exploatare suportate înainte ca investiţia imobiliară să atingă nivelul pl
valorii juste la modelul bazat pe cost să aibă loc, neconducând la o prezentare mai corespunzătoare.
gată să determine valoarea justă a unei investiţii imobiliare pe baza unei evaluări realizate de un evaluator independent care deţin
te stabileşte că valoarea justă a unei investiţii imobiliare nu este determinabilă în mod fiabil pe o bază continuă. Această
ui de utilizare. Valoarea reziduală a investiției imobiliare trebuie evaluată la zero. Entitatea trebuie să aplice IAS 16 sau IFRS 16
e pe piață atunci când ar evalua investiția imobiliară în condiții de piață actuale (IAS 40.40).
ndiționat fac adesea parte integrantă dintr-o clădire și, în general, sunt mai degrabă incluse în valoarea justă a investiției imobilia
iilor comparabile de pe piaţă scade sau preţurile pieţei devin mai greu accesibile. Altfel spus, valoarea justă trebuie determi
rs de execuţie la cost până când fie valoarea sa justă poate fi evaluată în mod fiabil, fie construcţia este finalizată (oricare dintre s
e recunoscută în profit sau pierdere (IAS 40.65).
ziţionate de o agenţie imobiliară în scopul comercializării);
u nu chirie la cursul pieţei) şi proprietăţi imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate;
mobiliară să atingă nivelul planificat de ocupare sau cheltuielile generate de pierderile anormale de materiale, forţă de muncă sau a
uator independent care deţine o calificare profesională relevantă şi recunoscută şi care are o experienţă recentă în ceea ce priveşte
e o bază continuă. Această situație apare dacă și numai dacă piața tranzacțiilor comparabile este inactivă (de exemplu, există puț
ă aplice IAS 16 sau IFRS 16 până la cedarea investiției imobiliare. Entitatea evaluează toate celelalte investiţii imobiliare ale
a justă a investiției imobiliare decât recunoscute separat ca imobilizări corporale; (b) dacă un birou este închiriat împreună cu mo
aloarea justă trebuie determinată la închiderea fiecărui exerciţiu (IAS 40.55).
ste finalizată (oricare dintre situaţii este mai recentă) (IAS 40.53). Dacă nu se poate determina valoarea justă la finalizarea constr
ateriale, forţă de muncă sau alte resurse în cursul lucrărilor de construcţii sau amenajare a proprietăţii imobiliare (IAS 40.23).
ţă recentă în ceea ce priveşte localizarea şi categoria investiţiei imobiliare în curs de evaluare.
ctivă (de exemplu, există puține tranzacții recente, cotațiile de preț nu sunt actuale sau prețurile tranzacțiilor observate indică fapt
te investiţii imobiliare ale sale la valoarea justă (inclusiv investițiile imobiliare în curs) (IAS 40.54).
ste închiriat împreună cu mobilierul din interior, atunci valoarea justă a biroului include, în general, valoarea justă a mobilierului
ea justă la finalizarea construcției, proprietatea trebuie să fie contabilizată utilizând modelul bazat pe cost, în conformitate cu IAS
imobiliare (IAS 40.23).
acțiilor observate indică faptul că vânzătorul a fost forțat să vândă) și nu sunt disponibile evaluări alternative fiabile (de exemplu,
valoarea justă a mobilierului, deoarece veniturile din chirii sunt aferente biroului mobilat. Atunci când mobilierul este inclus în va
cost, în conformitate cu IAS 16 (IAS 40.53A). Presupunerea că valoarea justă a investiției imobiliare în construcție poate fi eval
rnative fiabile (de exemplu, pe baza previziunilor fluxurilor de trezorerie actualizate).
d mobilierul este inclus în valoarea justă a investiției imobiliare, o entitate nu recunoaște mobilierul ca fiind un activ separat.
e în construcție poate fi evaluată în mod fiabil poate fi înlăturată doar la recunoașterea inițială. O entitate care a evaluat valoarea
a fiind un activ separat.
tate care a evaluat valoarea justă a unei investiții imobiliare aflate în curs de execuție nu poate concluziona că valoarea justă a inv
uziona că valoarea justă a investiției imobiliare finalizate nu poate fi evaluată în mod fiabil (IAS 40.53B).
Acasa Recunoasterea activelor - investitii imobiliare
Situația 1 Transfer din categoria proprietăți imobiliare utilizate de posesor în categoria investiții imo
Dacă o proprietate imobiliară utilizată de posesor (o imobilizare corporală) devine o investiţie imobiliară ca
Orice creștere rezultată a valorii contabile este tratată după cum urmează:
(i) în măsura în care această creștere reia o pierdere din depreciere anterioară aferentă proprietă
pierdere. Valoarea recunoscută în profit sau pierdere nu depășește valoarea necesară restabilirii valorii cont
(minus amortizarea) în cazul în care nu ar fi fost recunoscută nicio pierdere din depreciere;
(ii) orice valoare rămasă a creșterii va fi recunoscută în alte elemente ale rezultatului global
În momentul unei cedări ulterioare a investiției imobiliare, surplusul din reevaluare inclus în capitalurile
Orice reducere rezultată a valorii contabile a proprietății imobiliare este recunoscută în profit sau pierdere.
Situația 2 Transfer din categoria stocuri în categoria investiții imobiliare evaluate la valoare justă
Dacă are loc un transfer de la un stoc la o investiţie imobiliară care va fi evaluată la valoare justă, oric
dată şi valoarea contabilă anterioară va fi recunoscută în profit sau pierdere (IAS 40.63).
Acasa
Exemplul 19
Societatea Z a construit o clădire la un cost de producţie este de 120.000 u.m. Clădirea a fost dată în funcţiu
Durata de utilitate este estimată la 30 ani, iar metoda de amortizare este cea lineară. La sfârşitul exerciţiului
efectuat lucrări de modernizare a clădirii în valoare de 14.000 u.m.
Societatea deţine investiţii imobiliare, pentru evaluarea cărora foloseşte modelul valorii juste. La 1.07.N+2
dată valoarea justă a clădirii este de 124.500 u.m. La 31.12.N+2 valoarea justă devine 124.000 u.m. Tratam
Să se înregistreze operaţiile efectuate de societatea Z în exerciţiile N, N+1 şi N+2.
Care este efectul asupra situațiilor financiare în N+2?
Care ar fi fost înregistrările contabile la 1.07.N+2 dacă valoarea justă era de 105.000 u.m.?
Rezolvare
1) La 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea clădirii:
valoare amortizabilă : 120.000 – 0 = 120.000 u.m.
amortizare anuală: 120.000/30 = 4.000 u.m./an
6811 Cheltuieli privind
= 2812 Amortizarea clădirilor 4.000
amortizarea imobilizărilor
2) La 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea clădirii:

3) La 31.12.N+1 se înregistrează modernizarea clădirii:

212 Clădiri = 404 Furnizori 14.000
Valoarea netă contabilă a clădirii la 31.12.N+1: 120.000 + 14.000 – 4.000*2 = 126.000

4) La 30.06.N+2 se calculează şi se înregistrează amortizarea clădirii:
amortizare anuală: 126.000/28 = 4.500 u.m./an
amortizarea aferentă exerciţiului N+2: 4.500*6/12 = 2.250 u.m.
Amortizarea cumulata până la 30.06.N+2: 4.000*2 + 2.250 = 10.250

Valoarea netă contabilă a clădirii la 30.06.N+2: 134.000 – 10.250 = 123.750
5) La 1.07.N+2 se înregistrează modificarea clasificării imobilului de la proprietăţi imobiliare utilizat
Valoare contabilă = 123.750
Valoare justă = 124.500, rezultă un câştig din diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:
2812 Amortizarea clădirilor = 212 Clădiri 10.250
b) recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoare justă şi a diferenţei dintre valoarea justă şi
= % 124,500
212 Clădiri 123,750
evaluate la valoare justă 1052 Rezerve din
reevaluarea imobilizărilor 750
corporale
Nota 1: După recunoaşterea iniţială, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justă va evalua toate in
Nota 2: În cazul în care o proprietate imobiliară utilizată de posesor este transferată în categoria investiţiilo

Valoare justă anterioară = 124.500
Valoare justă actuală = 124.000, rezultă o pierdere din variaţia valorii juste de 500 u.m.
6561 Pierderi din evaluarea

= 2151 Investiţii imobiliare
la valoarea justa a 500
!!!Înregistrările contabile la 1.07.N+2 în situaţia în care valoarea justă era de 105.000 u.m.:
Valoare justă = 105.000, rezultă o pierdere din diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă
2812 Amortizarea clădirilor = 212 Clădiri 10.250
b) recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluată la valoare justă şi a diferenţei dintre valoarea justă şi
% = 212 Clădiri 123,750
105,000
6561 Pierderi din evaluarea
la valoarea justa a 18,750
Completare exemplul 19
La 1.07.N+2 clădirea va fi tranferată din categoria proprietăţi imobiliare ocupate de proprietar la inv
a) Transferul activului
2152 Investitii imobiliare
= 212 Clădiri 134.000
evaluate la cost
b) Transferul amortizării cumulate

= 2815 Amortizarea
2812 Amortizarea clădirilor investiţiilor imobiliare 10.250
evaluate la cost
Acasa
Exemplul 20
Societatea X are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de terenuri. Conducerea a decis ca la 1 iulie N s
ordinare, estimând o creştere a preţurilor pe piaţă la această categorie de terenuri. Costul de achiziţie al
valoarea justă de la 1 iulie N fiind de 10.500 u.m. La 31.12.N valoarea justă este de 11.500 u.m..
Să se înregistreze operaţiile legate de transferul activului şi de recunoaşterea variaţiei valorii juste, ştiind că
Rezolvare
1) La 01.07.N se înregistrează transferul terenului din categoria stocurilor în categoria investiţiilor im
= % 10,500
371 Mărfuri (Stocuri) 10,000
2151 Investiţii imobiliare 7561 Câştiguri din
500
evaluate la valoare justă evaluarea la valoarea
justă a investitiilor
imobiliare
2) La 31.12.N se recunoaşte variaţia valorii juste:
Valoare justă actuală = 11.500 u.m., rezultă un câştig din variaţia valorii juste de 1.000 u.m.
1,000
2151 Investiţii imobiliare evaluarea la valoarea
evaluate la valoare justă justă a investitiilor
imobiliare
Completare exemplul 20
La 1.07.N terenul va fi tranferată din categoria stocurilor în categoria investiţii imobiliare evaluate la
2152 Investitii imobiliare
= 371 Mărfuri (Stocuri) 10.000
evaluate la cost
Transferurile din structura investiţiilor imobiliare trebuie să se facă atunci când se demonstrează modif
Pentru transferul unei investiții imobiliare contabilizate la valoarea justă în categoria proprietăților im
Acasa
Exemplul 21
Întreprinderea Exemplu deţine o investiţie imobiliară (o clădire) care a fost închiriată terţilor. La 31 decemb
în scopuri administrative. Valoarea justă a imobilului la 31 decembrie N+1 era de 22.000 lei, iar la 31 decem
ani, iar metoda de amortizare este lineară. La 31 decembrie N+3 există indicii că activul s-a depreciat, valoa
Să se înregistreze operaţiile efectuate de întreprindere în perioada N-N+3. Să se înregistreze impozitele amâ
de vedere fiscal. Care sunt politicile contabile aplicate de societatea Exemplu?
Rezolvare
Valoare justă actuală = 22.500, rezultă un câştig din variaţia valorii juste de 500 lei
500
2151 Investiţii imobiliare evaluarea la valoarea
evaluate la valoare justă justă a investitiilor
imobiliare
2) La 31.12.N+2 se înregistrează modificarea clasificării proprietăţii imobiliare din structura investiţi

= 2151 Investiţii imobiliare
212 Clădiri 22.500
3) La 31.12.N+3 se calculează şi se înregistrează amortizarea clădirii:

valoare amortizabilă : 22.500 – 0 = 22.500 lei
amortizare anuală: 22.500/10 = 2.250 lei/an
6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea imobilizarilor, a
investitiilor imobiliare si a
activelor biologice evaluate
la cost
4) La 31.12.N+3 se aplică testul de depreciere:

Valoarea netă contabilă = 22.500 – 2.250 = 20.250
Valoarea recuperabilă = 19.800, rezultă o depreciere de 450, care se înregistrează:
6813 Cheltuieli cu ajustări = 2912 Ajustări pentru 450

pentru deprecierea activelor
imobilizate
deprecierea clădirilor
5) La 31.12.N+3 se înregistrează impozitele amânate:
Clădiri
Valoarea contabilă = 19.800
Baza fiscală = 20.250, rezultă o diferenţă temporară deductibilă de 450, care va determina
Un sold final al Creanţei de impozit amânat de 450*16% = 72,
Soldul iniţial al Creanţei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o creanţă de impozit amânat d
= 792 Venituri din impozitul
4412 Impozite amânate 72
pe profit amânat
În bilanţ, la 31.12.N+3, Clădirile vor fi evaluate la cost diminuat cu amortizarea şi cu pierderile de valoare c
Politicile contabile aplicate de întreprindere:
1. Variaţia valorii juste afectează veniturile sau cheltuielile după caz
2. Valoarea justă a investiţiei imobiliare devine cost pentru imobilul utilizat de posesor începând cu data sch
3. Evaluarea la închiderea exerciţiului se realizează la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă şi valo
activ este mai mică decât valoarea sa contabilă, atunci activul este depreciat, iar pierderea de valoare trebuie
cheltuieli), exceptând situaţia în care activul este contabilizat la mărimea sa reevaluată.
4. Evaluarea ulterioară a imobilizărilor corporale se realizează în acest caz la cost, diminuat cu amortizarea
Acasa
3) Evaluarea la ieşire (derecunoaşterea)
O investiţie imobiliară va fi derecunoscută (eliminată din bilanţ) în momentul cedării sau atunci când invest
se mai preconizează apariţia de beneficii economice viitoare din cedarea ei (IAS 40.66). Cedarea poate fi re
leasing financiar (IAS 40.69).
Conform OMFP 1802/2014 investiţiile imobiliare se evidenţiază separat, dar se evalueaza dupa regulile ap
din categoria investiţiilor imobiliare trebuie făcute dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării, eviden
- începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria pr
- încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de p
În cazul în care o entitate decide să cedeze o investiţie imobiliară, cu sau fără amenajări suplimentare, entita
investiţie imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidenţă (pct 205).
În cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care iniţial erau destinate vânzării ş
folosite de entitate pe o perioadă îndelungată sau să fie închiriate unor terţi, în contabilitate se înregistrează
Transferul se efectuează la data schimbării destinaţiei, la valoarea la care activele erau înregistrate în contab
în categoria investiții imobiliare evaluate la valoare justă
ne o investiţie imobiliară care va fi înregistrată la valoare justă, o entitate va aplica IAS 16 pentru investiția imobiliară propri
erentă proprietății imobiliare în cauză, creșterea este recunoscută în profit sau

sară restabilirii valorii contabile la valoarea contabilă care ar fi fost determinată
tului global și va majora surplusul din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii.
aluare inclus în capitalurile proprii poate fi transferat în rezultatul reportat. Acest transfer din surplusul din reevaluare în rezultatu
scută în profit sau pierdere. Cu toate acestea, în situația în care o valoare este inclusă în surplusul din reevaluare aferent respectiv
aluate la valoare justă

luată la valoare justă, orice diferenţă între valoarea justă a proprietăţii imobiliare la acea
ădirea a fost dată în funcţiune la 1.01.N, fiind utilizată în cadrul procesului de producţie.
ară. La sfârşitul exerciţiului N+1, societatea primeşte o factură de la furnizorul care a
valorii juste. La 1.07.N+2 întreprinderea a închiriat clădirea altei societăţi. La această

evine 124.000 u.m. Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal
.000 u.m.?
prietăţi imobiliare utilizate de posesor la investiţii imobiliare evaluate la valoare justă:
aloarea contabilă
ei dintre valoarea justă şi valoarea contabilă:
area justă va evalua toate investiţiile sale imobiliare la valoare justă cu excepţia situaţiilor în care aceasta nu poate fi determinată
rată în categoria investiţiilor imobiliare evaluate la valoarea justă, operaţia este considerată ca o reevaluare şi diferenţa dintre
de 105.000 u.m.:
valoarea contabilă
ei dintre valoarea justă şi valoarea contabilă:

cupate de proprietar la investiţii imobiliare evaluate la nivelul costului.
erea a decis ca la 1 iulie N să nu mai vândă unul dintre terenuri în cadrul activităţilor
erenuri. Costul de achiziţie al terenului este de 10.000 u.m.,
este de 11.500 u.m..
iaţiei valorii juste, ştiind că societatea utilizează pentru evaluarea investiţiilor imobiliare modelul valorii juste. Nu există diferenţ
n categoria investiţiilor imobiliare evaluate la valoare justă
e 1.000 u.m.
tiţii imobiliare evaluate la nivelul costului.

ând se demonstrează modificarea utilizării. Astfel, proprietatea imobiliară, care este, mai întâi considerată investiţie imobiliară
categoria proprietăților imobiliare utilizate de posesor sau a stocurilor , costul presupus al proprietății în scopul contabilizăr
riată terţilor. La 31 decembrie N+2 managerul decide să utilizeze investiţia imobiliară

e 22.000 lei, iar la 31 decembrie N+2 de 22.500 lei. Durata de utilitate rămasă este de 10
ă activul s-a depreciat, valoarea recuperabilă fiind de 19.800 lei.
înregistreze impozitele amânate ştiind că deprecierea nu este recunoscută din punct
are din structura investiţiilor imobiliare în structura proprietăţilor imobiliare ocupate de proprietar:
reanţă de impozit amânat de 72:
şi cu pierderile de valoare cumulate de 19.800 lei.
osesor începând cu data schimbării utilizării.

re valoarea contabilă şi valoarea recuperabilă. Dacă valoarea recuperabilă a unui
pierderea de valoare trebuie să afecteze contul de profit şi pierdere (la
aluată.
st, diminuat cu amortizarea şi cu pierderile de valoare cumulate.
dării sau atunci când investiţia imobiliară este definitiv retrasă din folosinţă şi nu
40.66). Cedarea poate fi realizată prin vânzare sau prin contractarea unui
e evalueaza dupa regulile aplicabile imobilizarilor corporale. Transferurile în sau

modificare a utilizării, evidenţiată de:
or imobiliare în categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor;
ilor imobiliare utilizate de posesor în categoria investiţiilor imobiliare (pct 204).
menajări suplimentare, entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca
pct 205).
ţial erau destinate vânzării şi care ulterior îşi schimbă destinaţia, urmând a fi
ontabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări corporale.
e erau înregistrate în contabilitate (reprezentată de cost) (art.275).
nvestiția imobiliară proprie și IFRS 16 pentru investiția imobiliară deținută de către un locatar ca activ aferent dreptulu
ul din reevaluare în rezultatul reportat nu se face prin intermediul profitului sau pierderii (IAS 40.62).
n reevaluare aferent respectivei proprietăți imobiliare, reducerea acesteia este recunoscută în alte elemente ale rezultatului global
asta nu poate fi determinată în mod credibil. În cazul nostru societatea deţine investiţii imobiliare, pentru evaluarea cărora foloseş
evaluare şi diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă este tratată în conformitate cu IAS 16.
orii juste. Nu există diferenţe între regulile contabile şi cele fiscale. Care este efectul asupra situațiilor financiare în N?
derată investiţie imobiliară conform IAS 40, poate ulterior să devină proprietate imobiliară ocupată sau utilizată de posesor. De e
ietății în scopul contabilizării ei ulterioare în conformitate cu IAS 16, cu IFRS 16 sau cu IAS 2 trebuie să fie valoarea sa justă
r ca activ aferent dreptului de utilizare până la data modificării utilizării. Până la data la care proprietatea imobiliară utilizat
mente ale rezultatului global și diminuează surplusul din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii (IAS 40.62).
ntru evaluarea cărora foloseşte modelul valorii juste.
r financiare în N?
au utilizată de posesor. De exemplu, un imobil este închiriat unor terţi, dar ulterior, entitatea îşi extinde propriile exploatări, astfe
uie să fie valoarea sa justă de la data modificării utilizării (IAS 40.60).
oprietatea imobiliară utilizată de posesor devine o investiție imobiliară contabilizată la valoarea justă, o entitate amortizează prop
de propriile exploatări, astfel încât alege să folosească imobilul pentru propriile sale scopuri (ca sediu administrativ sau în proces
, o entitate amortizează proprietatea imobiliară (sau activul aferent dreptului de utilizare) și recunoaște orice pierderi din deprecie
u administrativ sau în procesul de producţie).
te orice pierderi din depreciere survenite. (IAS 40.62). Entitatea trebuie să trateze orice diferen ță de la acea dată dintre valoarea c
la acea dată dintre valoarea contabilă a proprietății imobiliare în conformitate cu IAS 16 sau IFRS 16 și valoarea sa justă la fel ca
6 și valoarea sa justă la fel ca pe o reevaluare, în conformitate cu IAS 16 (IAS 40.61);
Acasa 2.1.4. Active imobilizate/necurente deţinute în vederea vânzării
Conform IFRS 5.6, activele imobilizate deţinute în vederea vânzării (sau grup destinat cedării) sunt ac
recuperată, în mod individual sau în grup, mai degrabă prin vânzare decât prin utilizare. Datorită politicilor
clasificării, adică data la care un activ poate fi recunoscut ca activ imobilizat deţinut în vederea vânzării.
Data clasificării este data la care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- activul (sau grupul destinat cedării) este disponibil pentru o vânzare imediată, în starea sa actuală, fă
vânzărilor de astfel de active (sau grupuri destinate cedării);(de exemplu: eliberarea unei clădiri care va fi v
tip de vânzare) și
- vânzarea are o probabilitate ridicată (IFRS 5.7).
Vânzarea/cesiunea are un grad ridicat de probabilitate atunci când:
- nivelul de management adecvat s-a angajat într-un plan de vânzare a activului (sau a grupului destin
- s-a lansat un program activ de căutare a unui cumpărător şi de finalizare a planului. Mai mult, activ
promovat în mod activ în vederea vânzării la un preț corelat în mod rezonabil cu valoarea justă curentă a ac
- entitatea se așteaptă ca vânzarea completă să fie finalizată într-un an de la data clasificării în active
- acţiunile necesare pentru realizarea vânzării trebuie să indice că este puţin probabil să se facă modi
ca acesta să fie retras (IFRS 5.8).
2.2.4. Active imobilizate (necurente) detinute in vederea vanzarii (grupurilor destinate ce

1) Evaluarea initiala (evaluare la momentul clasificarii) a activelor imobilizate (grupurilor destinate cedarii) clasificat
valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila si valoarea justa minus costurile generate de vanzare (IFRS 5.15). C
cesiunea activului, care nu ar fi fost angajate daca cesiunea nu ar fi fost realizata.
Imediat inainte de incadrarea initiala a unui activ imobilizat (grup de active destinat cedarii) ca fiind detinut in vede
tuturor activelor si datoriilor din cadrul grupului respectiv) va fi evaluata in conformitate cu IFRS-urile aplicabile (IFR
IAS 36 Depercierea activelor).
Pierderile de valoare specifice anumitor active componente ale unui grup de active detinut pentru vanzare nu sunt
cu plusurile de valoare latente ale altor componente ale grupului.
Nota: Grupul de active destinat cedarii reprezinta un ansamblu de active si, eventual, de datorii legate de activele re
renunte, prin vanzare, prin schimb cu alte active sau pe alta cale, intr-o tranzactie unica. Intr-un grup de active desti
entitatii, inclusiv active si datorii curente, care nu intra in campul de aplicare al IFRS 5 Active imobilizate detinute in
comercial, achizitionat in cadrul unei grupari de intreprinderi, daca acest grup de active corespunde unei unitati gen
comercial pentru efectuarea testului de depreciere conform IAS 36.
2) Evaluarea ulterioara (evaluarea dupa momentul clasificarii)
O entitate va recunoaste o pierdere din depreciere pentru orice scadere initiala sau ulterioara a valorii contabile a u
valoare contabila este egala cu valoarea justa minus costurile de vanzare (IFRS 5.20). Cu alte cuvinte, orice scadere
contabila la nivelul valorii juste diminuate cu cheltuielile estimate de vanzare, constituie o pierdere de valoare a acti
O entitate trebuie sa recunoasca un castig din orice crestere ulterioara a valorii juste minus costurile de vanzare a u
depreciere care a fost recunoscuta fie in conformitate cu acest IFRS, fie anterior, in conformitate cu IAS 36 (IFRS 5.2
Amortizarea activelor imobilizate detinute in vederea vanzarii si a activelor imobilizate are fac parte dintr-un grup d
clasificarii lor in aceasta categorie, fara sa existe conditia incetarii utilizarii activelor respective (IFRS 5.25). Acest tra
perioada ramasa pana la cesiune este secundara, in raport cu recuperarea valorii sale contabile prin vanzare sau sch
Activele care indeplinesc criteriile de clasificare drept active detinute in vederea vanzarii trebuie prezentate in mod
Exemplul 8
Analizaţi următoarele situaţii şi arătaţi în ce caz şi la ce dată activul poate fi recunoscut ca active imobilizat
a) o clădire utilizată ca sediu al firmei – societatea a achiziţionat o altă clădire în care să transfere birourile.
ianuarie, însă noul sediu a fost achiziţionat în iunie;
b) un depozit – a fost achiziţionat terenul pe care să se construiască noul depozit, însă lucrările încă nu au în
luată în ianuarie, terenul a fost achiziţionat în aprilie, iar lucrările de construcţie vor începe în august şi se v
c) un echipament utilizat pentru a obţine un produs la care firma va renunţa – există câteva comenzi pe care
Decizia de a vinde echipamentul a fost luată în martie, se estimează că aceste comenzi se vor termina până î
d) un utilaj – s-a achiziţionat un nou utilaj, însă utilajul vechi se va utiliza până când se găseşte un utilizator
ianuarie, noul utilaj a fost achiziţionat în mai, firma a întocmit un plan de vânzare şi a început să caute un cl
Rezolvare
a) clădirea este disponibilă pentru vânzare începând cu luna iunie, prin urmare dacă a fost aprobat un plan d
estimează că vânzarea se va realiza în mai puţin de 1 an, în iunie clădirea se recunoaşte ca activ necurent de
b) depozitul nu este disponibil pentru vânzare deoarece se prevede o perioadă îndelungată pentru transferul
c) echipamentul nu este disponibil pentru o cesiune imediată deoarece există comenzi de la clienţi pe care fi
d) utilajul este disponibil pentru vânzare încă din luna mai, însă criteriile de recunoaştere ca activ imobiliza
Acasa
Exemplul 22
Societatea Alfa dă în funcţiune la 1.01.N un echipament tehnologic achiziţionat la un preţ de cumpărare de
efectuate de acelaşi furnizor fiind de 300 u.m. Durata de utilitate estimată este 10 ani, valoarea reziduală 20
1.10.N+2 managerul întocmeşte un plan de vânzare şi începe un program de căutare a unui cumpărător. Act
La această dată valoarea justă a echipamentului este 970 u.m., iar cheltuielile de vânzare estimate sunt 20 u.
justă diminuată cu cheltuielile de vânzare fiind de 1.000 u.m. La 31.12.N+3 valoarea justă a echipamentulu
vânzare sunt 25 u.m. Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal. Prelungirea peste un a
vânzări este cauzată de evenimente în afara controlului entităţii şi există suficiente dovezi că entitatea îşi me
vânzare a activului.
Să se înregistreze în contabilitate operaţiile efectuate de societatea Alfa în exerciţiile N, N+1 N+2 şi N+3. C
bilanţurile pentru exerciţiile N, N+1, N+2 şi N+3?
Rezolvare
1) La 01.01.N se înregistrează achiziţia echipamentului tehnologic:
2131 Echipamente = 404 Furnizori de
1.200
tehnologice imobilizări
2) La 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea ehipamentului tehnologic:

amortizare anuală: 1.000/10 = 100 u.m./an
6811 Cheltuieli privind = 2813 Amortizarea 100
echipamentelor
tehnologice
= 2813 Amortizarea
amortizarea echipamentelor
imobilizărilor tehnologice
3) La 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea ehipamentului tehnologic:

= 2813 Amortizarea
6811 Cheltuieli privind 100
echipamentelor
amortizarea
tehnologice
imobilizărilor

amortizare aferentă exerciţiului N+2: 100*9/12 = 75 u.m.
6811 Cheltuieli privind = 2813Amortizarea 75
amortizarea echipamentelor
5) La 1.10.N+2 sunt îndeplinite condiţiile pentru a clasifica activul în categoria activelor imobilizate d
activul deţinut pentru vânzare va fi evaluat la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea ju
Notă: Înainte de clasificarea în active deţinute in vederea vânzării activul este evaluat conform standardului
corporale”), obţinându-se valoarea contabilă.
Valoarea contabilă netă: 1.200 – 100 – 100 – 75 = 925 u.m.
a) Transferul echipamentului tehnologic din categoria imobilizărilor corporale în categoria active im
% 1.200
311 Active imobilizate
deţinute în vederea 925
vânzării = 2131 Echipamente
tehnologice
2813 Amortizarea
echipamentelor 275
tehnologice
b) Evaluarea activului imobilizat deţinut în vederea vânzării la valoarea cea mai mică dintre valoarea
Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare: 950 u.m.
Min (925, 950) = 925, nu se înregistrează nimic.
Nota: Amortizarea activelor imobilizate detinute in vederea vanzarii inceteaza sa se mai realizeze de la data clasifi
6) La 31.12.N+2 Evaluarea activului imobilizat deţinut în vederea vânzării
Valoarea contabilă anterioară = 925 u.m.
Valoarea justă actuală diminuată cu costurile de vânzare = 1.000 u.m.
Câştig din evaluarea activelor deţinute în vederea vânzării 75 u.m, care nu se înregistrează deoarece
Notă: Se va recunoaşte un câştig din orice creştere ulterioară a valorii juste minus costurile de vânzare a un
depreciere care a fost recunoscută anterior (în conformitate cu IFRS 5, fie anterior în conformitate cu IAS 3
În Bilanţ, activele imobilizate deţinute în vederea vânzare sunt evaluate la 925 u.m.
Activul deţinut în scopul vânzării trebuie adus la valoarea justă actuală diminuată cu costurile de vân
Valoarea justă actuală diminuată cu costurile de vânzare = 840 u.m.
Pierdere din depreciere pentru activul deţinut în vederea vânzării 100 u.m.
Activul deţinut în scopul vânzării trebuie adus la valoarea justă actuală diminuată cu costurile de vân
Valoarea activului va fi diminuată de la 925 u.m. la 840 u.m. cu 85 u.m.
6531 Pierderi din
= 311 Active
evaluarea activelor
imobilizate deţinute în 85
detinute în vederea
vederea vânzării
vânzarii
În Bilanţ, activele imobilizate deţinute în vederea vânzare sunt evaluate la 840 u.m.
Acasa
3) Evaluarea la ieşire (derecunoaşterea)
Un câştig sau o pierdere nerecunoscută anterior datei vânzării activelor imobilizate (sau a grupului destinat
legate de derecunoaştere sunt stabilite de IAS 16 pentru imobilizările corporale şi IAS 38 pentru activele ne
Evaluarea activelor imobilizate, care nu mai îndeplinesc condiţiile menţionate de IFRS 5 de a fi clasif
Un activ imobilizat care încetează a mai fi clasificat ca fiind deţinut în vederea vânzării (sau care încete
înregistrat ca deţinut pentru vânzare) este evaluat la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă a act
categorie ajustată cu orice amortizare, depreciere sau reevaluare care ar fi fost recunoscută dacă acti
clasificat ca deţinut pentru vânzare şi valoarea sa recuperabilă determinată la data la care se hotărăşte c
activului care nu va mai fi clasificat ca un activ destinat vânzării va afecta contul de profit şi pierdere în afa
înainte de clasificarea sa ca deţinut pentru vânzare.
Acasa
Exemplul 23
Societatea Gama a aprobat un plan de vânzare a unei utilaj şi l-a clasificat ca active deţinute pentru vânzare
exerciţiului N-2 la un cost de achiziţie de 204.000 u.m., durata de utilitate fiind estimată la 5 ani, iar valoare
valoarea justă minus cheltuielile de vânzare este de 143.000 u.m. La 31.12.N valoarea justă minus cheltuie
utilajul nu mai îndeplineşte criteriile pentru a fi clasificată în structura activelor deţinute pentru vânzare. Va
Să se înregistreze în contabilitate operaţiile efectuate de societatea Gama în exerciţiile N-1, N şi N+1. Să se
de vedere fiscal IFRS 5 nu este recunoscut. Care sunt politicile contabile aplicate de societate conform IFRS
Rezolvare
1) La 31.12.N-1 se calculează şi se înregistrează amortizarea utilajului:
valoare amortizabilă : 204.000 – 4.000 = 200.000 u.m.
amortizare anuală contabilă: 200.000/5 = 40.000 u.m./an
= 2813 Amortizarea
amortizarea 40.000
utilajului
imobilizărilor
2) La 1.01.N sunt îndeplinite condiţiile pentru ca utilajul să intre în categoria active imobilizate deţin
această categorie, activul va fi evaluat la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă netă şi valoarea jus
Valoarea contabilă netă = 204.000 – 40.000 = 164.000
Valoarea justă minus costurile de vânzare = 143.000, rezultă o pierdere din depreciere de 21.000, care se în
a) Transferul utilajului din categoria imobilizărilor corporale în categoria active imobilizate deţinute
% 204.000
deţinute în vederea 164,000
vânzării = 2131 Utilaje
2813 Amortizarea
40,000
utilajelor
6531 Pierderi din
= 311 Active
evaluarea activelor
imobilizate deţinute în 21.000
vederea vânzării
vânzarii
Notă: Amortizarea activelor imobilizate destinate vânzării încetează să se mai realizeze de la data clasificăr
3) La 31.12.N activul deţinut în scopul vânzării trebuie adus la valoarea justă actuală diminuată cu co
depreciere care a fost recunoscută anterior (în conformitate cu IFRS 5, fie anterior în conformitate cu IAS 3
Valoarea contabilă anterioară = 143.000 u.m.
Câştig din evaluarea activelor deţinute în vederea vânzării 2.000 u.m.
Creşterea de valoare de 2.000 u.m. nu depăşeşte pierderea de valoare recunoscută anterior conform I
= 7531 Câstiguri din
311 Active imobilizate evaluarea activelor 2,000
deţinute în vederea detinute în
vânzării
vederea vânzarii
4) La 31.12.N se înregistrează impozitele amânate:
Utilaje
VC = 145.000
BF = 204.000 – 2*40.000 = 124.000,
rezultă Diferenţe temporare impozabile 21.000
Datorie de impozit amânat de 21.000*16% = 3.360
692 Cheltuieli cu = 4412 Datorie de
3.360
impozitul amânat impozit amânat
5) La 1.04.N+1 nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru ca utilajul să fie clasificată ca activ deţinut în
evaluat la minimul dintre valoarea contabilă a activului înainte de a fi clasificat în această categorie ajustată
ar fi fost recunoscută dacă activul nu ar fi fost clasificat ca deţinut pentru vânzare şi valoarea recuperabilă a
activul să nu mai fie vândut.
Valoarea contabilă a activului înainte de a fi clasificat în această categorie ajustată cu amortizarea = 164.00
Valoarea recuperabilă = 130.000 u.m., rezultă că activul va fi evaluat la 114.000 u.m., în acest scop se va în
a) Anularea deprecierii înregistrate
= 7531Câstiguri din
evaluarea activelor
vânzării
vânzarii
b) Transferul utilajului din categoria active imobilizate deţinute în vederea vânzării în categoria imob
= 311 Active imobilizate
2131 Utilaje deţinute în vederea 164.000
vânzării
6) La 1.04.N+1 se înregistrează amortizarea suplimentară a utilajului:

= 2813 Amortizarea
amortizarea 50.000
utilajului
imobilizărilor
7) La 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea utilajului:

Amortizarea aferentă exerciţiului N+1: 9*(114.000-4.000)/33 = 30.000 u.m.
= 2813 Amortizarea
amortizarea 30.000
utilajului
imobilizărilor
8) La 31.12.N+1 se înregistrează impozitele amânate:

Utilaje
VC = 84.000
BF =84.000, rezultă Diferenţe temporare 0, Soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este de 3.360, se va
4412 Datorie de impozit = 792 Venituri din
3.360
amânat impozite amânate
Politici contabile:
1. Evaluarea iniţială a activelor la momentul clasificării ca activ deţinut în vederea vânzării se realizează la
valoarea justă minus costurile de vânzare.
2. Amortizarea activelor imobilizate destinate vânzării încetează să se mai realizeze de la data clasificării lo
3. Evaluarea ulterioară se realizează la minimul dintre valoarea contabilă de la clasificare şi valoarea justă d
4. Un activ imobilizat care încetează a mai fi clasificat ca fiind destinat cedării este evaluat la cea mai mică
de a fi clasificat în această categorie ajustată cu orice amortizare, depreciere sau reevaluare care ar fi fost re
deţinut pentru vânzare şi valoarea recuperabilă a activului determinată la data la care se hotărăşte ca activul
Acasa
Exemplul
O companie24are două clădiri utilizate ca hotel. Acestea au fost achiziţionate la 01.01.N-4 la un cost de achiz
25 de ani. Compania utilizează pentru contabilizarea imobilizărilor tratamentul de bază din IAS 16, deşi în u
semnificativ. Valorile juste aferente exerciţiului N au evoluat astfel:
Informaţii 1-Jan
Hotel A 85,000
Hotel B 86,000
Pentru exerciţiul N se cunosc informaţiile:
- hotelul A – este situat la munte, însă din cauza vremii nefavorabile au fost mai puţini clienţi şi s-au obţinu
acest hotel, însă pentru a-i creşte valoarea decide renovarea sa. Renovarea este terminată la 1.09. Există con
Cesiunea nu se realizează până la 31.12.N. Hotelul este utilizat în continuare pentru clienţii ocazionali.
- hotelul B – este situat la mare şi deşi s-au obţinut rezultate bune, managerii consideră că vor câştiga mai m
Care sunt tratamentele contabile utilizate? Compania deține investiții imobiliare pe care le evaluează ulterio
Hotel A
1) 31.12.N-4, 31.12.N-3, 31.12.N-2, 31.12.N-1 înregistrarea amortizării
= 2812 Amortizarea
amortizarea 4.000
clădirilor
imobilizărilor
2) 1.11.N înregistrarea amortizării
= 2812 Amortizarea 4.000*
amortizarea
clădirilor 10/12=3.333
imobilizărilor
3) La 1.11.N sunt îndeplinite condiţiile pentru a clasifica activul în categoria activelor imobilizate deţi
dată, activul deţinut pentru vânzare va fi evaluat la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoar
Valoarea contabilă netă: 100.000 – 4*4.000 –3.333 = 80.667 u.m.
a) Transferul clădiri din categoria imobilizărilor corporale în categoria active imobilizate clasificate d
% 100.000
vânzării = 212 Clădiri
2812 Amortizarea
19,333
clădirilor
Valoarea contabilă netă: 100.000 – 4*4.000 –3.333 = 80.667 u.m.
Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare: 85.000 u.m.
Min (80.667um, 85.000um) = 80.667 um
4) La 31.12.N Evaluarea activului imobilizat deţinut în vederea vânzării
Valoarea contabilă anterioară = 80.667 u.m.
Câştig din evaluarea activelor deţinute în vederea vânzării 4.833 u.m, care se nu înregistrează deoarece o en
În Bilanţ, activele imobilizate deţinute în vederea vânzare sunt evaluate la 80.667 u.m.
Hotel B
1) 31.12.N-4, 31.12.N-3, 31.12.N-2, 31.12.N-1 înregistrarea amortizării
= 2812 Amortizarea
amortizarea 4.000
clădirilor
imobilizărilor
2) 1.07.N înregistrarea amortizării
= 2812 Amortizarea 4.000*
amortizarea
clădirilor 6/12=2.000
imobilizărilor
3) La 1.07.N se înregistrează modificarea clasificării imobilului de la proprietăţi imobiliare utilizate d

Valoare contabilă = 100.000-4.000*4-2.000=82.000
Valoare justă = 86.600, rezultă un câştig din diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă de 4.600
2812 Amortizarea
= 212 Clădiri 18.000
clădirilor
b) recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoare justă şi a diferenţei dintre valoarea justă şi
= % 86,600
212 Clădiri 82,000
evaluate la valoare justă 1052 Rezerve din
reevaluarea imobilizărilor 4,600
corporale
Valoare justă actuală = 86.500, rezultă o pierdere din variaţia valorii juste de 100 u.m.
6561 Pierderi din
= 2151 Investiţii
imobiliare evaluate la 100
valoare justă
imobiliare
În Bilanţ, investițiile imobiliare sunt evaluate la 86.500 u.m.
rup destinat cedării) sunt acele active a căror valoare contabilă va fi
utilizare. Datorită politicilor specifice de evaluare este foarte importantă data
eţinut în vederea vânzării.
ediată, în starea sa actuală, făcând obiectul doar a termenilor uzuali în cazul

erarea unei clădiri care va fi vândută reprezintă o activitate uzuală pentru acest
tivului (sau a grupului destinat cedării);

re a planului. Mai mult, activul (sau grupul destinat cedării) trebuie să fie
cu valoarea justă curentă a activului;
la data clasificării în active destinate cedării (cu unele excepţii rare autorizate de IFRS 5);
ţin probabil să se facă modificări semnificative ale planului de vânzare sau
i (grupurilor destinate cedarii)

urilor destinate cedarii) clasificate drept detinute in vederea vanzarii se realizeaza la
nerate de vanzare (IFRS 5.15). Costurile de vanzare cuprind cheltuieli directe legate de
cedarii) ca fiind detinut in vederea vanzarii, valoarea contabila a acestuia (sau a

itate cu IFRS-urile aplicabile (IFRS 5.18) (spre exemplu: IAS 16 Imobilizarile corporale,
detinut pentru vanzare nu sunt compensate inaintea clasificarii in aceasta categorie,
l, de datorii legate de activele respective, la care intreprinderea are intentia sa

nica. Intr-un grup de active destinat cedarii pot fi incluse orice active sau datorii ale
5 Active imobilizate detinute in vederea vanzarii (IFRS 5.4). Poate include si un fond
tive corespunde unei unitati generatoare de trezorerie, careia i-a fost afectat un fond
ulterioara a valorii contabile a unui activ (sau grup destinat cedarii) pana cand aceasta
. Cu alte cuvinte, orice scadere a valorii contabilizate pentru a aduce valoarea neta
tuie o pierdere de valoare a activului care afecteaza rezultatul exercitiului curent.
e minus costurile de vanzare a unui activ, dar fara a depasi pierderea cumulata din
conformitate cu IAS 36 (IFRS 5.21).
ate are fac parte dintr-un grup destinat cedarii inceteaza sa se mai realizeze de la data
respective (IFRS 5.25). Acest tratament se explica prin faptul ca utilizarea activului in
e contabile prin vanzare sau schimb.
zarii trebuie prezentate in mod separat in bilant.
cunoscut ca active imobilizate deţinute în vederea vânzării:

în care să transfere birourile. Decizia de a vinde vechiul sediu a fost luată în
zit, însă lucrările încă nu au început. Decizia de a vinde vechiul depozit a fost
e vor începe în august şi se vor termina cel mai probabil în anul următor;
există câteva comenzi pe care firma le va onora înainte de a renunţa la produs.
comenzi se vor termina până în iunie;
ă când se găseşte un utilizator. Decizia de a vinde vechiul utilaj a fost luată în
zare şi a început să caute un client pentru vechiul utilaj în iunie.
dacă a fost aprobat un plan de cesiune, dacă se caută un cumpărător şi se

cunoaşte ca activ necurent deţinut în vederea vânzării.
îndelungată pentru transferul bunului (timpul necesar construirii noului depozit).
omenzi de la clienţi pe care firma intenţionează să le onoreze înainte de a vinde activul.
cunoaştere ca activ imobilizat deţinut în vederea vânzării sunt îndeplinite în luna iunie.
at la un preţ de cumpărare de 900 u.m., cheltuielile cu transportul şi instalarea

10 ani, valoarea reziduală 200 u.m. Metoda de amortizare este lineară. La
ăutare a unui cumpărător. Activul este clasificat ca deţinut în vederea vânzării.
de vânzare estimate sunt 20 u.m. La 31.12.N+2 activul nu a fost vândut, valoarea
aloarea justă a echipamentului tehnologic este 865 u.m., iar cheltuielile legate de
e fiscal. Prelungirea peste un an a perioadei necesare pentru finalizarea unei
ente dovezi că entitatea îşi menţine angajamentul în privinţa planului său de
rciţiile N, N+1 N+2 şi N+3. Care sunt valorile la care activul va fi evaluat în
tehnologic:
goria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării. La această dată,
oarea contabilă şi valoarea justă mai puţin costurile de vânzare.
evaluat conform standardului specific care îi este aplicabil (IAS 16 „Imobilizări
orale în categoria active imobilizate clasificate drept deținute în vederea vânzării
cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă mai puţin costurile de vânzare:
e mai realizeze de la data clasificarii lor in aceasta categorie
u se înregistrează deoarece nu a fost înregistrată nicio pierdere anterior.

inus costurile de vânzare a unui activ, dar fără a depăşi pierderea cumulată din
erior în conformitate cu IAS 36).
iminuată cu costurile de vânzare.
iminuată cu costurile de vânzare
izate (sau a grupului destinat cedării) va fi recunoscut(ă) la data derecunoaşterii. Cerinţele

e şi IAS 38 pentru activele necorporale.
nate de IFRS 5 de a fi clasificate ca active destinate vânzării

rea vânzării (sau care încetează a mai face parte dintr-un grup destinat cedării
ntre valoarea contabilă a activului înainte de a fi clasificat în această
fi fost recunoscută dacă activul (sau grupul destinat cedării) nu ar fi fost
ă la data la care se hotărăşte ca activul să nu mai fie vândut. Ajustarea valorii
tul de profit şi pierdere în afara situaţiei în care activul a fost reevaluat anterior
ctive deţinute pentru vânzare la 1.01.N. Utilajul a fost cumpărat la finalul

d estimată la 5 ani, iar valoarea reziduală 4.000 u.m. La momentul clasificării
valoarea justă minus cheltuielile de vânzare este de 145.000 u.m. La 1.04.N+1
r deţinute pentru vânzare. Valoarea recuperabilă este de 130.000 u.m.
erciţiile N-1, N şi N+1. Să se înregistreze impozitele amânate ştiind că din punct
ate de societate conform IFRS 5?
oria active imobilizate deţinute în vederea vânzării. Cu ocazia clasificării în
contabilă netă şi valoarea justă minus costurile de vânzare:
preciere de 21.000, care se înregistrează astfel:

a active imobilizate deţinute în vederea vânzării:
realizeze de la data clasificării lor în această categorie.
ustă actuală diminuată cu costurile de vânzare.

inus costurile de vânzare a unui activ, dar fără a depăşi pierderea cumulată din
erior în conformitate cu IAS 36).
unoscută anterior conform IFRS 5, deci va fi recunoscută.

clasificată ca activ deţinut în vederea vânzării. În acest moment activul va fi
t în această categorie ajustată cu orice amortizare, depreciere sau reevaluare care
are şi valoarea recuperabilă a activului determinată la data la care se hotărăşte ca
stată cu amortizarea = 164.000 –160.000/4 – (160.000/4)*(3/12) = 114.000 u.m.

00 u.m., în acest scop se va înregistra o amortizare suplimentară de 50.000 u.m. (40.000 + 10.000):
ea vânzării în categoria imobilizărilor corporale:
it amânat este de 3.360, se va anula datoria de impozit amânat de 3.360
erea vânzării se realizează la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi
izeze de la data clasificării lor în această categorie, fără să existe condiţia încetării utilizării activelor respective.
clasificare şi valoarea justă diminuată cu costurile de vânzare din acel moment.
este evaluat la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă a activului înainte
au reevaluare care ar fi fost recunoscută dacă activul nu ar fi fost clasificat ca
la care se hotărăşte ca activul să nu mai fie vândut.
01.01.N-4 la un cost de achiziţie de 100.000 fiecare şi se amortizează linear pe
l de bază din IAS 16, deşi în ultimii ani valoarea de piaţă a acestora a crescut
1-Mar 1-Jul 1-Sep 1-Nov 31-Dec
84,000 84,500 86,000 85,000 85,500
86,500 86,600 88,000 87,000 86,500
ai puţini clienţi şi s-au obţinut pierderi. Firma se hotărăşte pe 1.03. să vândă

terminată la 1.09. Există contracte ferme semnate până la data de 1.11.
entru clienţii ocazionali.
onsideră că vor câştiga mai mult închiriind hotelul. Contractul de închiriere se semnează la 01.07.
re pe care le evaluează ulterior la valoare justă.
ria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării. La această

re valoarea contabilă şi valoarea justă mai puţin costurile de vânzare.
ctive imobilizate clasificate drept deținute în vederea vânzării
nu înregistrează deoarece o entitate trebuie să recunoască un câştig din orice creştere ulterioară a valorii juste minus costurile de v
a 80.667 u.m.
prietăţi imobiliare utilizate de posesor la investiţii imobiliare evaluate la valoare justă:
valoarea contabilă de 4.600

re a clădirii:
nţei dintre valoarea justă şi valoarea contabilă:

respective.
rii juste minus costurile de vânzare a unui activ, dar fără a depăşi pierderea cumulată din depreciere care a fost recunoscută fie în
care a fost recunoscută fie în conformitate cu acest IFRS, fie anterior, în conformitate cu IAS 36.
Acasa 2.1.5. Stocuri
Stocurile sunt, conform IAS 2.6, active deţinute pentru a fi vândute în cursul normal al activităţii, active în
sau deţinute sub formă de materiale sau furnituri, care trebuie să fie consumate în cursul procesului de prod
Principalele categorii de stocuri sunt (IAS 2.37) mărfuri, materii prime şi consumabile, producţie în curs şi
2.2.5.Stocuri
1) Evaluarea initiala se realizeaza la cost; evaluarea initiala a stocurilor cumparate se realizeaza la cost de
cumparare, taxe de import si alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare si alte costuri car
materiale si servicii; reducerile comerciale sunt deduse din costul de achizitie; pentru stocurile obtinute din
productie, care cuprinde toate cheltuielile fixe si variabile ocazionate de transformarea materiilor prime si m
incluse in cost tinand cont de gradul de utilizare a capacitatii de productie (IAS 2.13). Astfel, costul subprod
costul supraproductiei majoreaza costul total de productie.
2) Evaluarea ulterioara se realizeaza la cea mai mica valoare dintre cost si valoarea realizabila neta (IAS 2
estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile vanzarii (IAS
3) Evaluarea la iesire a stocurilor se realizeaza fie prin metoda costului mediu ponderat (calculat dupa fiec
primului intrat primul iesit (FIFO) (IAS 2.25).
Exemplul 9
O societate de construcţii construieşte un ansamblu de patru clădiri, astfel:
- clădirea A – va fi vândută la data terminării lucrărilor;
- clădirea B – va fi utilizată de către firmă pentru birouri;
- clădirea C – va fi închiriată terţilor.
În ce structuri se recunosc activele?
Rezolvare
Clădirea A este considerată un stoc (în curs de execuţie până la finalizare, produs finit după finalizare) şi in
Clădirea B este imobilizare corporală realizată de societate (imobilizări corporale în curs) şi se aplică reguli
Clădirea C este investiţie imobiliară şi se aplică IAS 40.
1) Evaluarea iniţială se realizează la cost; evaluarea iniţială a stocurilor cumpărate se realizează la cost de
2) Evaluarea ulterioară se realizează la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă (IAS 2
3) Evaluarea la ieşire a stocurilor se realizează fie prin metoda costului mediu ponderat (calculat după fiec
2.3. Politici de prezentare în situaţiile financiare

Pentru fiecare categorie (toate activele de natură şi utilizare identice, spre exemplu: terenuri, construcţii, m
- politicile contabile de evaluare pentru determinarea valorii nete;
- durata de utilitate (cu specificarea dacă este finită sau nu pentru imobilizările necorporale) sau coeficientu
- metoda de amortizare;
- valoarea brută şi amortizarea cumulată (însumată cu deprecierea) la începutul şi sfârşitul perioadei;
- o reconciliere între valoarea netă la începutul şi sfârşitul perioadei arătând: achiziţii, active clasificate ca d
Schimbările de estimări efectuate (reestimări ale valorii reziduale, ale costului cu demontarea activului, a
Pentru activele reevaluate trebuie prezentate: data reevaluării, dacă a fost implicat un evaluator independe
Pentru imobilizările necorporale cu durată de utilitate nedeterminată trebuie prezentate valoarea netă
Entităţile sunt încurajate, dar nu obligate, să prezinte:
- pentru imobilizările necorporale: o descriere a activelor complet amortizate, dar încă în funcţiune şi a el
- pentru imobilizările corporale: valoarea netă contabilă a activelor temporar nefolosite, valoarea brută a a
Acasa
Exemplul 25
O societate are 2 categorii de imobilizări corporale:
- clădiri – societatea a ales să reevalueze clădirile. Prima reevaluare a fost făcută în urmă cu 3 ani, înregistrâ
- terenuri – se utilizează modelul costului. Au un cost de achiziţie de 10.000 u.m. Valoarea justă la sfârsitul
Ce informaţii trebuie prezentate în notele la situaţiile financiare?
Rezolvare
Pentru activele reevaluate (clădiri) trebuie prezentate:
- data reevaluării: 31.12.N;
- a fost implicat un evaluator independent în determinarea valorii juste;
- tehnicile de estimare a valorii juste;
- rezerva din reevaluare: a fost la 1.01.N 3.000 um si a fost diminuată cu 3.000 um în exerciţiul N;
- valoarea netă pe care ar fi avut-o activele dacă se aplica modelul costului ar fi fost de 24.000 um.
Pentru terenuri se va prezenta valoarea justă, deoarece reprezintă elemente pentru care se utilizează mode
Pentru activele imobilizate deţinute în vederea vânzării, o entitate trebuie să prezinte informaţii care să p
Pentru investiţiile imobiliare (IAS 40) o entitate trebuie să prezinte:
- dacă aplică modelul costului sau modelul valorii juste, care au fost criteriile de clasificare (dacă clasificare
- pentru activele pentru care se utilizează modelul valorii juste trebuie prezentată o reconciliere între valoare
- pentru activele pentru care se utilizează modelul costului trebuie prezentate metodele de amortizare, durat
IAS 2.36 arată că situaţiile financiare trebuie să prezinte pentru stocuri:
- poticile contabile adoptate pentru măsurarea stocurilor;
- valoarea netă contabilă;
- mărimea stocurilor care au fost recunoscute ca şi cheltuieli în cursul perioadei;
- deprecierea stocurilor contabilizată în cursul perioadei sau reluarea ajustării;
- circumstanţele care au condus la reluarea ajustărilor.
Acasa
Studiu de caz 3
La 1.01.N societatea Alfa achiziţionează un utilaj cu un preţ de cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de tra
acelaşi furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea reziduală fiin
linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. Valoarea
punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operaţiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+2 (achiziţia, amortizarea, reevalua
amânate. Să se precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere.
Rezolvare
Înregistrările aferente exerciţiului N:
1) la 01.01.N se înregistrează achiziţia utilajului:
= 404 Furnizori de
2131 Utilaje 150.000
imobilizări
2) la 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea utilajului:

amortizare anuală fiscală: 150.000/3 = 50.000 u.m./an
6811 Cheltuieli
= 2813 Amortizarea
privind amortizarea 35.000
utilajelor
imobilizărilor
3) la 31.12.N având în vedere că există diferenţă între amortizarea contabilă şi cea fiscală, trebuie calculate
Utilaje
Valoare contabilă = 150.000 – 35.000 = 115.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 = 100.000, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 15.000, care va de
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 15.000 * 16% = 2.400,
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit amâna
692 Cheltuieli cu = 4412 Datorii de
2.400
Înregistrările aferente exerciţiului N+1:
1) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea utilajului:
6811 Cheltuieli
= 2813 Amortizarea
privind amortizarea 35.000
utilajelor
imobilizărilor
2) la 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, în acest scop se compară valoarea netă contabilă de la acea
Valoarea netă contabilă = 150.000 – 35.000*2 = 80.000
Valoarea justă = 120.000, rezultă o reevaluare pozitivă de 40.000, care se va înregistra astfel:
a) se anulează amortizarea cumulată prin deducerea acesteia din valoarea de intrarea a imobilizării:
2813 Amortizarea
= 2131 Utilaje 70.000
utilajelor
b) se înregistrează rezerva din reevaluare:

= 1052 Rezerve din
reevaluarea
2131 Utilaje 40.000
imobilizărilor
corporale
3) la 31.12.N+1 se calculează şi înregistrează impozitele amânate:

Utilaje
Baza fiscală = 150.000 – 50.000*2 = 50.000, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 70.000, care va d
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 2.400, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit am
-afectând capitalurile proprii: 40.000 * 16% = 6.400
-afectând contul de profit si pierdere: 8.800 – 6.400 = 2.400
1034 Impozit pe
profit curent si
impozit pe profit = 4412 Datorii de
6.400
amânat recunoscute impozit amânat
pe seama
capitalurilor proprii
692 Cheltuieli cu = 4412 Datorii de
2.400
Înregistrările aferente exerciţiului N+2:
1) la 31.12.N+2 se calculează şi se înregistrează amortizarea utilajului:

6811 Cheltuieli
privind amortizarea = 2813 Amortizarea 55.000
utilajelor
imobilizărilor
2) la 31.12.N+2 se transferă rezerva din reevaluare la rezervă realizată:
= 1175 Rezerve
1052 Rezerve din reprezentând
surplusul
20,000
reevaluarea realizat din
imobilizărilor rezerve din
corporale reevaluare
3) la 31.12.N+2 se calculează şi înregistrează impozitele amânate:

a) Utilaje
Valoare contabilă = 120.000 – 55.000 = 65.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 * 3 = 0, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 65.000 care va determ
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 11.200, rezultă că se va anula o datorie de impozit amâ
4412 Datorii de = 792 Venituri din

800
impozit amânat impozitul amânat
b)
1175 Rezerve = 1034 Impozit pe
reprezentând profit curent si
surplusul impozit pe profit
3.200
amânat recunoscute
realizat din rezerve pe seama
din reevaluare capitalurilor proprii
Politicile contabile aplicate de întreprindere sunt:

1. Evaluarea iniţială a unei imobilizări corporale se realizează la cost.
2. Costul de achiziţie al unei imobilizări este format din : preţul de cumpărare, taxele vamale şi toate cheltu
3. Imobilizările corporale (utilajele) se amortizează. Valoarea amortizabilă se determină scăzând valoarea re
4. Dacă pentru un activ valoarea contabilă este mai mare decât baza fiscală rezultă o diferenţă temporară im
5. După contabilizarea sa iniţială ca activ, o imobilizare corporală trebuie să fie contabilizată astfel:
-la costul său diminuat cu amortizările cumulate şi pierderile de valoare (prelucrarea de referinţă)
-la valoarea sa reevaluată, adică la valoarea justă la data reevaluării, diminuată cu amortizările ulterioare cu
6. Impozitele amânate se contabilizează pe seama unei cheltuieli sau a unui venit cu excepţia impozitului ge
7. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală poate să fie trans
Acasa
Studiu de caz 2
La 1.12.N soldul iniţial de mărfuri al Societăţii Sara este evaluat la 100.000 lei (1.000 buc*100 lei/buc). În
- la 10.12.N se achiziţionează 1.000 buc*110 lei/buc, cheltuielile cu transportul aferente fiind de 10.000 lei;
- la 15.12.N se vând 1.200 bucăţi la un preţ de vânzare de 150 lei/buc;
-la 18.12.N se achiziţionează 200 buc*160 lei/buc, reducerea comerciala primita fiind de 2.000 lei;
-la 23.12.N se vând 900 bucăţi la un preţ de vânzare de 160 lei/buc;
Metoda de gestiune a stocurilor este metoda inventarului permanent, iar evaluarea stocurilor la ieşire se re
Să se întocmească fişa stocului. Să se înregistreze operaţiile efectuate de Societatea Sara în cursul
Să se identifice şi să se precizeze politicile contabile aplicate de societate (toate valorile sunt exprimate în le
Rezolvare
Fişa stocului de mărfuri în situaţia în care societatea aplică ca metodă de evaluare a stocurilor la ieşire meto
DATA Intrări Ieşiri

Cost
Q Cost total Q Cost unitar
unitar
1-Dec
10-Dec 1,000 120 120,000
1,000 100
15-Dec 200 120
1,200
18-Dec 200 150 30,000

800 120
23-Dec 100 150
900
31-Dec 2,200 250,000 2,100
Notă:
La 10.12.N costul de achiziţie al mărfurilor este: 110 + 10.000/1.000 = 120 lei/buc
La 18.12.N costul de achiziţie al mărfurilor este: 160 - 2.000/200 = 150 lei/buc
1) la 10.12.N se înregistrează achiziţia mărfurilor:
Mărfuri = Furnizori 120.000
2) la 15.12.N se înregistrează vânzarea mărfurilor:

a) livrarea mărfurilor
180.000
= Venituri din
Clienţi (1.200*150
vânzarea mărfurilor
)
b) descărcarea din gestiune a mărfurilor
Cheltuieli privind
= Mărfuri 124.000
mărfurile
3) la 18.12.N se înregistrează achiziţia mărfurilor:
Mărfuri = Furnizori 30.000
4) la 23.12.N se înregistrează vânzarea mărfurilor:
a) livrarea mărfurilor
= Venituri din 144.000

Clienţi
vânzarea mărfurilor (900*160)
b) descărcarea din gestiune a mărfurilor

Cheltuieli privind
= Mărfuri 111.000
mărfurile
5) la 31.12.N se compară stocul scriptic (100 buc) cu stocul faptic (96 buc) şi se constată un minus la inven
Cheltuieli privind 600

= Mărfuri
mărfurile (4*150)
6) la 31.12.N se aplică regula de evaluare a stocurilor la bilanţ: min (cost de achiziţie, valoarea realizabilă n
Cost de achiziţie: 96*150=14.400
Valoarea realizabilă netă: 96*145=13.920, rezultă o depreciere de 480 lei şi se înregistrează:
Cheltuieli privind = Ajustări pentru

ajustările pentru
480
deprecierea activelor
circulante deprecierea
mărfurilor
În bilanţ la 31.12.N mărfurile vor fi evaluate la 13.920 lei.
7) la 31.12.N se calculează şi înregistrează impozitele amânate:

Mărfuri
Baza fiscală = 96*118 = 11.328, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 2.592, care determină:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 2.592 * 16% = 414,72
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o datorie de impozit amâna
Cheltuieli cu = Datorii de
impozitul pe profit Impozit pe profit 414,72
amânat amânat
notă: Dacă societatea ar fi aplicat ca metodă de evaluare a stocurilor la ieşire metoda CMP după fiecare int
1.000 * 100  1.200 * 100

CMP calculat la 10 martie   110
2.000
[(1.000  1.000 - 1.200) * 110]  (200 * 150)

CMP calculat la 18 martie   118
1.000  1.000 - 1.200  200
Politicile contabile aplicate de întreprindere sunt:
1. Evaluarea iniţială a stocurilor se realizează la cost.
2. Costul de achiziţie este format din: preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe nerecuperabile, cheltu
3. Evaluarea la ieşire a stocurilor se realizează prin metoda primului intrat primul ieşit (FIFO).
4. Evaluarea ulterioară a mărfurilor se realizează la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă n
rmal al activităţii, active în curs de producţie pentru a realiza o astfel de vânzare,
în cursul procesului de producţie sau al prestării de servicii.
mabile, producţie în curs şi produse finite.
arate se realizeaza la cost de achizitie, care este format din (IAS 2.11): pretul de
manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de marfuri,
pentru stocurile obtinute din productie, evaluarea initiala se realizeaza la cost de
rmarea materiilor prime si materialelor in produse finite; cheltuielile fixe sunt
2.13). Astfel, costul subproductiei diminueaza costul total de productie, iar
oarea realizabila neta (IAS 2.9). Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare
putin costurile vanzarii (IAS 2.6).
ponderat (calculat dupa fiecare intrare sau la sfarsitul lunii), fie prin metoda
us finit după finalizare) şi intră sub incidenţa IAS 2.

le în curs) şi se aplică regulile din IAS 16.
ărate se realizează la cost de achiziţie, care este format din (IAS 2.11): preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe nerecupera
oarea realizabilă netă (IAS 2.9). Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut pe parcursul desfă
ponderat (calculat după fiecare intrare sau la sfârşitul lunii), fie prin metoda primului intrat primul ieşit (FIFO) (IAS 2.25).
mplu: terenuri, construcţii, maşini) de imobilizări corporale şi necorporale (cu distincţia între imobilizările necorporale create sa
necorporale) sau coeficientul de amortizare;

şi sfârşitul perioadei;
hiziţii, active clasificate ca deţinute în vederea vânzării, achiziţii prin grupări de întreprinderi, variaţii date de reevaluări, teste de
i cu demontarea activului, ale duratei de utilitate sau ale metodei de amortizare) conduc la prezentarea de informaţii suplimentare
licat un evaluator independent, tehnicile de estimare a valorii juste, rezerva din reevaluare, precum şi valoarea netă pe care ar fi a
uie prezentate valoarea netă contabilă şi motivele care au condus la estimarea unei durate nedeterminate (descrierea factorilor car
, dar încă în funcţiune şi a elementelor controlate de entitate, dar nerecunoscute deoarece nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere
nefolosite, valoarea brută a activelor complet amortizate dar încă în funcţiune, valoarea justă a elementelor pentru care se utilizea
ă în urmă cu 3 ani, înregistrându-se o rezervă de 3.000 u.m. La 31 dec. N, valoarea netă este de 25.000 u.m., iar valoarea justă de
m. Valoarea justă la sfârsitul anului este de 16.000 u.m.
um în exerciţiul N;
fost de 24.000 um.
entru care se utilizează modelul costului şi valoarea justă este semnificativ diferită de valoarea netă.
prezinte informaţii care să permită utilizatorilor situaţiilor financiare să evalueze efectele financiare ale vânzării de active imobi
e clasificare (dacă clasificarea este dificilă), tehnicile de estimare utilizate în determinarea valorii juste şi dacă aceasta a fost estim
ă o reconciliere între valoarea netă de la începutul şi de la sfârşitul perioadei care să arate creşterile de activ (achiziţii, capitalizar
etodele de amortizare, duratele de utilitate, valoarea brută şi amortizarea cumulată, deprecierile constatate, valoarea justă (dacă a
17.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de

4 ani, valoarea reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal
nd de 120.000 u.m. Valoarea reziduală şi reevaluarea nu sunt recunoscute din
hiziţia, amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze şi să se înregistreze impozitele

cea fiscală, trebuie calculate şi înregistrate impozite amânate:
zabilă de 15.000, care va determina:
a o datorie de impozit amânat de 2.400
rea netă contabilă de la această dată cu valoarea justă:
registra astfel:
rarea a imobilizării:
ozabilă de 70.000, care va determina:
gistra o datorie de impozit amânat de 8.800, din care:

bilă de 65.000 care va determina:
ula o datorie de impozit amânat de 800 = (55.000 – 50.000)*16%
axele vamale şi toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul în starea de utilizare prevăzută (cheltuieli de
etermină scăzând valoarea reziduală din valoarea de intrare.
ltă o diferenţă temporară impozabilă, care va determina înregistrarea în contabilitate a unei datorii privind impozitele amânate.
contabilizată astfel:
rarea de referinţă)
cu amortizările ulterioare cumulate şi pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativă).
it cu excepţia impozitului generat de o tranzacţie contabilizată direct în capitalurile proprii, când impozitul se contabilizează pe s
e corporală poate să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul este derecunoscut (activul este retras sau cedat).
(1.000 buc*100 lei/buc). În cursul lunii decembrie au loc următoarele operaţii:

aferente fiind de 10.000 lei;
a fiind de 2.000 lei;
area stocurilor la ieşire se realizează utilizând metoda FIFO. La 31.12.N prin inventarul fizic se constată un stoc final de 96 bucăt
de Societatea Sara în cursul lunii decembrie. Care este valoarea la care sunt evaluate stocurile la închiderea exerciţiului N? Să se
valorile sunt exprimate în lei).
re a stocurilor la ieşire metoda FIFO (constă în valorizarea ieşirilor de stocuri în ordinea în care au intrat, la costul de achiziţie al
Stoc
Cost Cost Cost
Q
total unitar total
1,000 100 100,000
1,000 100 100,000
1,000 120 120,000
100,000
24,000 800 120 96,000
124,000
800 120 96,000
200 150 30,000
96,000
15,000 100 150 15,000
111,000
235,000 100 150 15,000
e constată un minus la inventar (cauzat de contabilizarea eronată a unei achiziţii) care se înregistrează:
hiziţie, valoarea realizabilă netă)
nregistrează:
.592, care determină:
a o datorie de impozit amânat de 414,72
etoda CMP după fiecare intrare, situaţia ar fi fost:
]  (200 * 150)
 118
 200
e taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de mărfuri, material
ul ieşit (FIFO).
cost şi valoarea realizabilă netă.
mport şi alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de mărfu
fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, mai puţin costurile vânzării (IAS 2.6).
şit (FIFO) (IAS 2.25).
lizările necorporale create sau achiziţionate), trebuie prezentate în situaţiile financiare următoarele informaţii (IAS 16.73 şi IAS 3
date de reevaluări, teste de depreciere, amortizări.
a de informaţii suplimentare conform IAS 8: natura şi efectul schimbării de estimare în perioada curentă şi efectul aşteptat în per
valoarea netă pe care ar fi avut-o activele dacă se aplica modelul costului (IAS 16.77 şi IAS 38.124).
ate (descrierea factorilor care au jucat un rol important) (IAS 38.122).
esc criteriile de recunoaştere (IAS 38.128);

ntelor pentru care se utilizează modelul costului dacă aceasta este semnificativ diferită de valoarea netă.
00 u.m., iar valoarea justă determinată de un evaluator independent este de 22.000 u.m. Dacă ar fi fost evaluate la cost, valoarea n
ale vânzării de active imobilizate sau ale activităţilor întrerupte (IFRS 5.30). Aceste active se prezintă separat de celelalte active
e şi dacă aceasta a fost estimată de un evaluator independent, sumele care au afectat rezultatul perioadei (venituri din închiriere,
e activ (achiziţii, capitalizare de costuri), variaţiile valorii juste, transferurile între diferite clase de active (IAS 40.78);
atate, valoarea justă (dacă aceasta nu poate fi estimată, se prezintă descrierea imobilului, explicaţii referitoare la imposibilitatea d
are prevăzută (cheltuieli de amenajare a amplasamnetului, cheltuieli de transport şi de manipulare, cheltuieli de instalare, onorari
ivind impozitele amânate.
ozitul se contabilizează pe seama capitalurilor proprii.

ctivul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o sumă egală cu diferenţa dintre amortiz
ată un stoc final de 96 bucăti, valoarea realizabilă netă fiind de 145 lei/bucata.
hiderea exerciţiului N? Să se înregistreze impozitele amânate având în vedere că din punct de vedere fiscal este recunoscută meto
ntrat, la costul de achiziţie al primei intrări):

hiziţiei de mărfuri, materiale şi servicii; reducerile comerciale sunt deduse din costul de achiziţie.
ite direct achiziţiei de mărfuri, materiale şi servicii; reducerile comerciale sunt deduse din costul de achiziţie; pentru stocurile obţ
formaţii (IAS 16.73 şi IAS 38.118):

entă şi efectul aşteptat în perioadele următoare (IAS 16.76 şi IAS 38.121).
t evaluate la cost, valoarea netă ar fi fost de 24.000 u.m. (36.000 – 12.000 amortizare)
ă separat de celelalte active în bilanţ (IFRS 5.38), la fel cum şi datoriile ce rezultă dintr-un grup destinat deţinut pentru vânzare v
dei (venituri din închiriere, reparaţii, variaţii ale valorii juste) (IAS 40.75);
tive (IAS 40.78);
feritoare la imposibilitatea de a estima fiabil, un interval în care valoarea justă este probabil să se situeze) (IAS 40. 79).
heltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitecţilor şi inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului şi restaura
ă cu diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi amortizarea calculată pe baza costului iniţial al
fiscal este recunoscută metoda CMP calculat după fiecare intrare ca metodă de evaluare la ieşire (până în exerciţiul N metoda de
chiziţie; pentru stocurile obţinute din producţie, evaluarea iniţială se realizează la cost de producţie, care cuprinde toate cheltuieli
nat deţinut pentru vânzare vor fi prezentate separat de celelalte datorii în bilanţ. În note trebuie prezentate: o descriere a activelor
ueze) (IAS 40. 79).

mutarea activului şi restaurarea amplasamentului).
tă pe baza costului iniţial al activului) poate fi transferată pe măsură ce activul este utilizat de întreprindere.
nă în exerciţiul N metoda de evaluare a stocurilor la ieşire recunoscută fiscal a fost FIFO, caz în care nu există impozite amânate
care cuprinde toate cheltuielile fixe si variabile ocazionate de transformarea materiilor prime şi materialelor în produse finite; che
ntate: o descriere a activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării, o descriere a faptelor şi circumstanţelor vânzării, a maniere
nu există impozite amânate din exerciţiile precedente) şi o eventuală depreciere nu este recunoscută fiscal.
ialelor în produse finite; cheltuielile fixe sunt incluse în cost ţinând cont de gradul de utilizare a capacităţii de producţie (IAS 2.1
stanţelor vânzării, a manierei şi a datei aşteptate de vânzare (IFRS 5.35).
cităţii de producţie (IAS 2.13). Astfel, costul subproducţiei diminuează costul total de producţie, iar costul supraproducţiei major
costul supraproducţiei majorează costul total de producţie.
Acasa De rezolvat
1. Grupaţi următoarele elemente:

1. un program informatic pentru un echipament tehnologic computerizat care nu poate func
2. un program informatic pentru gestionarea salariilor;
3. o licenţă de transport;
4. un microbuz utilizat pentru efectuarea transportului de persoane;
5. o clădire în curs de construcţie pentru a fi închiriată terţilor;
6. o clădire utilizată anterior ca sediu administrativ şi destinată vânzării;
7. un teren achiziţionat în scopul revânzării;
8. un teren achiziţionat pentru care nu s-a stabilit utilizarea viitoare;
9. o clădire folosită de salariaţii întreprinderii care plătesc chirie;
10. un utilaj obţinut de întreprindere în vederea vânzării;
în:
a) imobilizări necorporale;
b) imobilizări corporale;
c) stocuri;
d) investiţii imobiliare;
e) imobilizări coporale deţinute în vederea vânzării.
2. Evaluare IFRS 5 - I
Societatea Beta dă în funcţiune la 1.01.N un echipament tehnologic achiziţionat la un cost de achiziţie de 10
valoarea reziduală 500 u.m. Metoda de amortizare este lineară. La 1.07.N+1 activul îndeplineşte criteriile p
La această dată valoarea justă a echipamentului este 7.000 u.m., iar costurile de vânzare estimate sunt 600 u
minus costurilor de vânzare este de 7.100 u.m.
Care sunt înregistrările legate de transferul echipamentului în categoria active imobilizate d
3. Evaluare IFRS 5 - II
Societatea Beta dă în funcţiune la 1.01.N un echipament tehnologic achiziţionat la un cost de achiziţie de 10
valoarea reziduală 500 u.m. Metoda de amortizare este lineară. La 1.07.N+1 activul îndeplineşte criteriile p
La această dată valoarea justă a echipamentului este 7.000 u.m., iar costurile de vânzare estimate sunt 600 u
minus costurilor de vânzare este de 7.100 u.m.
Care sunt înregistrările legate de evaluarea activului imobilizat deţinut în vederea vânzării
a)
6531 Pierderi din
= 311 Active
evaluarea activelor
vederea vânzării
vânzarii
b) nu se înregistrează nimic
c)
6811 Cheltuieli privind = 2813 Amortizarea
amortizarea echipamentelor 2.000
d)
evaluarea activelor
vânzării
vânzarii
e)
evaluarea activelor
vânzării
vânzarii
2.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare

1.
a) imobilizări necorporale:
2. un program informatic pentru gestionarea salariilor;
3. o licenţă de transport;
b) imobilizări corporale:
1. un program informatic pentru un echipament tehnologic computerizat care nu poate func
4. un microbuz utilizat pentru efectuarea transportului de persoane;
9. o clădire folosită de salariaţii întreprinderii care plătesc chirie;
c) stocuri:
7. un teren achiziţionat în scopul revânzării;
10. un utilaj obţinut de întreprindere în vederea vânzării;
d) investiţii imobiliare:
5. o clădire în curs de construcţie pentru a fi închiriată terţilor;
8. un teren achiziţionat pentru care nu s-a stabilit utilizarea viitoare;
e) imobilizări coporale deţinute în vederea vânzării:
6. o clădire utilizată anterior ca sediu administrativ şi destinată vânzării;
2. 1)Transferul echipamentului tehnologic din categoria imobilizărilor corporale în categoria active i
% 10.500
2813 Amortizarea tehnologice
echipamentelor
tehnologice
3,000
2) Evaluarea activului imobilizat deţinut în vederea vânzării:
6531 Pierderi din

= 311 Active
evaluarea activelor
imobilizate deţinute 1.100
în vederea vânzării
vânzarii
3. e
nu poate funcționa fără programul respectiv;
nat la un cost de achiziţie de 10.500 u.m. Durata de utilitate estimată este 5 ani,
activul îndeplineşte criteriile pentru a fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării.
de vânzare estimate sunt 600 u.m. La 31.12.N+1 valoarea justă a echipamentului
categoria active imobilizate deţinute în vederea vânzării şi de evaluarea activului la această dată?
nat la un cost de achiziţie de 10.500 u.m. Durata de utilitate estimată este 5 ani,
activul îndeplineşte criteriile pentru a fi clasificat ca deţinut în vederea vânzării.
de vânzare estimate sunt 600 u.m. La 31.12.N+1 valoarea justă a echipamentului
deţinut în vederea vânzării la 31.12.N+1 ?

nu poate funcționa fără programul respectiv;
orporale în categoria active imobilizate deţinute în vederea vânzării:

Acasa 01.01.N
pret achizitie 150000
d 50 ani
Aan 3000
1.07.N+1 investitie
val justa 160000
VC 150000-3000-3000/12*6 145500
a) anularea amortizarii cumulate
2812 =212 4500
B) recunoasterea investitiei imobiliare la valaoare justa
2151 % 160000
212 145500
105 14500
01.05.N transfet de la produse finite la investitie imobiliara

cost productie 100000
valoare justa 120000
31.12.N
valoare justa 135000
01.05.N transfer produs finit la investitie imobiliara

2151= 345 100000
2151= 7561 20000
31.12.N reevaluare la valoare justa
2151= 7561 15000
1.01.N-1
pret cumparare 12500
ch instalare 2500
durata 7
val reziduala 1000
31.12.N
depreciere
Val Justa 8500
cost vanzare 300
valoare utilitate 8600
01.01.N-1
VC 15000
Val Amortiz 14000
amortizare anuala 2000
31.12.N
Amortizare cumulata 4000
VC 11000
Valoare recuperabila = ma (ValJusta-ch vanz;ValUtilitate)
Val recuperabila= max(8500-300;8600)
Val recuperabila = 8600
depreciere 11000-86 2400
ch cu provi=provizion pt depreci 2400
amortizare anuala
(8600-1000)/5 1520
31.12.N+2
VC 5560
Val recuperabila 7500
depreciere favorabila de 1940
ajustari pt depreciere= venituri 1940
31.12.N-2
achizitie echipament 27000
ch transport 3000
d= 10 ani 10
val reziduala 2000
01.01.N-1
Amortizare anuala 2800 3000
VC 30000
Val Amort 28000
31.12.N
VC 24400 24000
val estimata 18600
cost vanzare 600
val utilitate 19400
Max(18600-600;19400) 19400
Depreciere 5000
ch cu provizioane pt d= provizioa 5000

6813 = 2913 5000
31,12.N+2
amortizare(19400-2000)/8 2175
amortizare 2 ani 4350
VC 19400-4350 15050
Val recuperabila 19100
Provizion pt deprecie = venituri 4050
b) licenta nu va fi amortizata deoarece are durata de viata nedeterminata

se reevalueaza annual
Acasa
problema 1
1.01 utilaj 10500
d 5 ani
valoare reziduala 500
1,07 N+1 Vj 7800 100 costuri
val amortizabila 10000

Amorizare 2000
Amortizare cumulata 3000
1-Jul Vc 7500
Rezolvare nu se inregistreaza nimic

Câştig din evaluarea activelor deţinute în vederea vânzării 200 u.m, care nu se înregistrează deoarec
cumulată din depreciere care a fost recunoscută anterior (în conformitate cu IFRS 5, fie anterior în conform
problema 2
31.12.N+1
2) La 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea ehipamentului tehnologic:
valoare amortizabilă 10000
amortizare anuală: 2000
6811 Cheltuieli
= 2813 Amortizarea 2000
privind
echipamentelor
amortizarea tehnologice
imobilizărilor

6811 Cheltuieli = 2813 Amortizarea
1000
privind echipamentelor
amortizarea
tehnologice
imobilizărilor
amortizare 6 luni 1000
5) La 1.07.N+2 sunt îndeplinite condiţiile pentru a clasifica activul în categoria activelor imobilizate d
Notă: Înainte de clasificarea în active deţinute in vederea vânzării activul este evaluat conform standardului
a) Transferul echipamentului tehnologic din categoria imobilizărilor corporale în categoria active im
% 10500
tehnologice
2813 Amortizarea
echipamentelor 3000
tehnologice
Valoarea contabilă netă: 10500 – 2000– 10 7500
Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare: 7000 - 600 =6400u.m. 6400
6531 Pierderi din

= 311 Active
evaluarea activelor
vederea vânzării
vânzarii
Notă: Amortizarea activelor imobilizate destinate vânzării încetează să se mai realizeze de la data clasificăr

Valoarea contabilă anterioară = 6400 u.m. 6400
Valoarea justă actuală diminuată cu costurile de vânzare = 1.000 u.m. 7100
Câştig din evaluarea activelor deţinute în vederea vânzării 75 u.m, care nu se înregistrează deoarece
Creşterea de valoare de 700 u.m. nu depăşeşte pierderea de valoare recunoscută anterior conform IF
311 Active imobilizate = 7531 Câstiguri din

deţinute în vederea evaluarea activelor 700
vânzării detinute în
vederea vânzarii
Problema 3
La 1.01.N societatea Alfa a început construcţia unei clădiri. Pentru aceasta a obţinut un împrumut la o valoare de 80.0
În cursul exerciţiului N, s-au efectuat următoarele plăţi în numele construcţiei: pe 1.01.N 50.000 lei; pe 1.03.N 50.00
Pe lângă împrumutul special, societatea mai are următoarele datorii la 31.12.N:
-împrumut obligatar în valoare de 240.000 lei, contractat în N-1, numărul de obligaţiuni 1.000, valoarea nominală a u
-un credit bancar pe termen lung în valoare de 100.000 lei cu o rată a dobânzii de 7% contractat la 1.08.N ‑1.
Să se calculeze dobânda capitalizabilă în exerciţiul N conform IAS 23.
Rezolvare
Clădirea este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producţie al acesteia dobânzile aferente atât
Perioada de capitalizare începe la 1.01.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiţii: plăţile pentru activ au fo
Împrumutul special:
Costurile îndatorării ce vor fi capitalizate în cursul exerciţiului N = Costurile actuale ale îndatorării angajate în cursul
Costurile îndatorării ce vor fi capitalizate în cursul exerciţiului N = 80.000*10% - 0 = 8.000 lei
Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 8.000 lei
Alte împrumuturi (împrumuturi generale):
Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special:
- un împrumut obligatar 1.000*240*9% = 21.600 lei
- un credit bancar pe termen lung 100.000*7% = 7.000 lei
Total dobânzi = 28.600 lei
Media altor împrumuturi aferente exerciţiului N:
- un împrumut obligatar 240.000 lei
- un credit bancar pe termen lung 100.000 lei
Total împrumuturi = 340.000 lei
Rata de capitalizare = 28.600/340.000 = 8,41%
Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate
- pentru plăţile efectuate pe 1.01.N: s-a folosit 50.000 lei din împrumutul special
- pentru plăţile efectuate pe 1.03.N: (50.000-30.000)*8,41%*10/12 = 1.402 lei
- pentru plăţile efectuate pe 1.07.N: 70.000*8,41%*6/12 = 2.944 lei
- pentru plăţile efectuate pe 1.11.N: 24.000*8,41%*2/12 = 336 lei
Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 4.682 lei
Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exerciţiul N = Dobânzile aferente împrumutului speci
Dobanda aferenta altor imprumuturi in anul N:
1.000*240*9% + 100.000*7% + 80.000*10% = 36.600 lei
Dar total dobânzi aferente exerciţiului N 36.600 lei, rezultă că dobânzile de 12.682 lei vor fi în întregime capitalizate
Înregistrarea capitalizării dobânzii:
Imobilizari in curs de executie = Venituri din productia de imobilizari 12.682 lei
Problema 4
Capitalizarea costurilor îndatorării ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de producţie trebuie să înceapă la data î
a) suportă cheltuielile pentru activul respectiv;
b) suportă costurile îndatorării; și
c) întreprinde activitățile necesare pentru pregătirea activului pentru utilizarea sa prestabilită sau vânzare (IAS 23.17)
calcul dobanda N+1ț=42000*8% 3360
Întreruperea capitalizării
Încorporarea costurilor îndatorării în costul unui activ trebuie întreruptă în timpul perioadelor prelungite în care nu se
(se întrerup activităţile necesare pregatirii unui activ) (IAS 23.20). Totuşi, încorporarea costurilor împrumuturilor în c
pentru o durată în cursul căreia se derulează lucrări tehnice şi administrative semnificative. De asemenea, o entitate nu
atunci când o amânare temporară este o parte necesară a procesului de pregătire a unui activ pentru utilizare sau vânza
activului continuă în perioadele lungi de maturaţie a stocurilor sau în perioada lungă în cursul căreia nivelul ridicat al
nivel ridicat este obişnuit, în perioada de construcţie, în regiunea geografică respectivă) (IAS 23.21).
nu se înregistrează deoarece nu a fost înregistrată nicio pierdere anterior.
nus costurile de vânzare a unui activ, dar fără a depăşi pierderea
RS 5, fie anterior în conformitate cu IAS 36).
tehnologic:
oria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării. La această dată, activul deţinut pentru vânzare va fi evaluat la valoare
evaluat conform standardului specific care îi este aplicabil (IAS 16 „Imobilizări corporale”), obţinându-se valoarea contabilă.
orale în categoria active imobilizate clasificate drept deținute în vederea vânzării
ea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă mai puţin costurile de vânzare:
realizeze de la data clasificării lor în această categorie.
u se înregistrează deoarece nu a fost înregistrată nicio pierdere anterior.

nus costurile de vânzare a unui activ, dar fără a depăşi pierderea cumulată din depreciere care a fost recunoscută anterior (în conf
oscută anterior conform IFRS 5, deci va fi recunoscută.
mprumut la o valoare de 80.000 lei la 31.12.N-1 cu o rată a dobânzii de 10%.

50.000 lei; pe 1.03.N 50.000 lei; pe 1.07.N 70.000 lei; pe 1.11.N 24.000 lei
1.000, valoarea nominală a unei obligaţiuni 240 lei. Rata anuală a dobânzii 9%
tractat la 1.08.N ‑1.
steia dobânzile aferente atât împrumutului special, cât şi altor împrumuturi.

iţii: plăţile pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate şi a început construcţia activului).
ndatorării angajate în cursul exerciţiului N – veniturile financiare obţinute în urma plasamentului disponibilului
erente împrumutului special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 8.000 + 4.682 = 12.682 lei
or fi în întregime capitalizate (<36.600 lei).

e trebuie să înceapă la data începerii capitalizării, adică data la care entitatea îndeplineşte condiţiile de mai jos:
lită sau vânzare (IAS 23.17)
delor prelungite în care nu se lucrează efectiv la realizarea activului respectiv

osturilor împrumuturilor în costul unui activ nu este suspendată, în mod normal,
e. De asemenea, o entitate nu întrerupe capitalizarea costurilor îndatorării
tiv pentru utilizare sau vânzare (spre exemplu: încorporarea în costul
ursul căreia nivelul ridicat al apelor întârzie construcţia unui pod, dacă acest
IAS 23.21).
zare va fi evaluat la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă mai puţin costurile de vânzare.
du-se valoarea contabilă.
ecunoscută anterior (în conformitate cu IFRS 5, fie anterior în conformitate cu IAS 36).
cţia activului).
ponibilului
rile de vânzare.
Acasa
Problema 2
31.12.N-2 Achizitie echipm tehnologic 27000

transport 3000
01.01. N-1 Amortizare 10 ani

Val reziduala 2000
31.12.N Depreciere
Valoare justa 18600
costuri vz 600
val utilitate 19400
31.12.N +2 Reevaluare
Val reevaluata 19100
Rezolvare
31.12.N-2 achizitie
2131=404 30000
31.12.N-1 val amortizabila 28000

amortizare anuala 2800 an
31.12N amortizare anuala 2800

depreciere
val neta contabila 24400
Max ( val justa ; val utilitate ) 19400;18600-600 19400
val depreciere 5000
6813=2913 5000
31.12N Val contabila Bilant 19400
31.12.N+1 amortizare
val amortizabila 17400
amortizare anuala 2175 um
ani ramasi 10-2 8 ani
31.12. N+2 amortizare

6813=2913 2175
Reevaluare
val neta contabila 15050
val justa 19100
diferente favorabile 4050 950
Problema 3
1.01.N achizitie 350000

amortizare 50 ani
1.07.N+1 inchiriere cladire ( investitie imobiliara )

val justa 345000
31.12.N+1 val justa 340000
Rezolvare:
31.12.N amortizare 7000 an

6813=2812 7000
01.07. N+1 se recalculeaza val contabila

amortizare 3500
val amortizare 10500
val contabila 339500
inregistrarea transferului imob la val justa
2151 % 345000
212 339500
105 5500
raspuns B
Problema 4
31.12.N-1 imprumut 80000 8000

rata dobanda 10.00%
01.01.N constructie cladire
cheltuieli 50000
01.03.N 50000
01.07.N 70000
01.11.N 24000
total cheltuieli 194000
31.12.N datorii rata anuala

N-2 imprumut oblig 240000 21600
1000 oblig x 240 lei/buc rata dob 9.00%
1.01.N-1 credit bancar 100000 7000

rata dob 7.00%
Rezolvare:
calculam total dob plata in afara imprumutului special 28600

calculam total imprumuturi 340000
rata capitalizare=dobanda/total (fara imprum special) 8.41%
cost indatorarii cladire 8000
dobanzi aferente platilor capitalizate
Plata 01.01.N 50000

Plata 1.03.N 50000 30000 20000 1401.96
Plata 01.07.N 70000 70000 2944.12
Plata 01.11.N 24000 24000 336
Total dobanzi incorporabile aferente altor imprumuturi 4682.54901961
Total dobanzi incorporabile capitalizabile cladire=dobanzi imprumut special+dobanzi aferente alstor imprumuturi
total 12682.5490196
Problema 4 + exemplu
01.07.N imprumut 100000 10000

rata dobanda 10.00%
01.01.N constructie cladire
cheltuieli 60000
01.05.N 30000
01.07.N 170000
01.12.N 60000
total cheltuieli 320000
31.12.N datorii rata anuala

N-2 imprumut oblig 300000 24000
1000 oblig x 300 LEI/BUC rata dob 8.00%
1.01.N-1 credit bancar 130000 11700

rata dob 9.00%
Rezolvare:
calculam total dob plata in afara imprumutului special 35700

calculam total imprumuturi 430000
rata capitalizare=dobanda/total (fara imprum special) 8.30%
cost indatorarii cladire 5000
dobanzi aferente platilor capitalizate
Plata 01.01.N 60000

Plata 01.05N 30000
Plata 01.07.N 170000 10000 160000 6641.9
Plata 01.12.N 60000 60000 415.1
Total dobanzi incorporabile aferente altor imprumuturi 7057.0
Total dobanzi incorporabile capitalizabile cladire=dobanzi imprumut special+dobanzi aferente alstor imprumuturi
total 12057.0
Problema 5
1. Schimbare de Estimare contabila

2. Schimbare de politica contabila
3. Schimbare de politica contabila
4. Schimbare de estimare contabila
5. Schimbare de estimare contabila
Raspuns corect: 1+4+5

Problema 6
investitie imobiiara:
-inchiriere
- pastrare ptr crestere valoare
-cand sunt detinute prin ctr leasing operational
Cost achizitie 35000

01.05.N val justa 30000
31.12.N val justa 33000
% 371 35000
2151 30000
pierd din eva 6561 5000
raspuns corect B
Problema 6
1. imobilizare necorporala ( sigura obtinerea de avantaje econ )

2. nu sunt imob necorp
3. imob corporale
4. nu sunt imob necorp
5. imob necorp
Raspuns; 2+4
Problema 7:
N N-1 N-2
Cheltuieli marfuri CMP 1137429 8016000 6460000
Cheltuieli marfuri FIFO 1134000 8014000 6450000
SI 0 0 0
Diferenta -3429 -2000 -10000
Efectul ptr N-2

cresc ch cu marfurile cu -10000
rezultat -8400
cota impozit profit -1600
Efectul ptr N-1

cresc ch cu marfurile cu -2000
rezultat -1680
cota impozit profit -320
Efect Total la inceput exercitiului N

ch marfuri -12000
impozit profit -1920
rezultat reportat -10080
Inreg schimbare politica in N

ch marfuri -3429
marfuri=rezultat reportat -12000
rezultat reportat=datorie IA -1920 IA= impozit amanat
marfuri=ch privind marfuri -3429
ch privind IA=datorie IA -548.64
Raspuns corect A
Problema 7 + Model ( SIMILARA CURS )

N N-1 N-2
Stoc CMP 40000
Stoc FIFO 45000
SI 0 0 0
Diferenta 2200 1800 1000
Efectul ptr N-2
scad ch cu marfuri 1000
creste rezultatul 840
cota impozit profit 160
Efectul ptr N-1

cresc ch cu marfurile cu 1800
rezultat 1512
cota impozit profit 288
Efect Total la inceput exercitiului N

ch marfuri 2800
impozit profit 448
rezultat reportat 2352
Inreg schimbare politica in N

ch marfuri 2200
marfuri=rezultat reportat 2800
rezultat reportat=datorie IA 448 IA= impozit amanat
marfuri=ch privind marfuri 2200
ch privind IA=datorie IA 352
Problema 8
Cheltuieli proiect A 01.10.N
ch salarii 24000 6000

ch materiale 44000 17600 40% din total
ch servicii e 8000 8000
31600
RASPUNS B
Problema 9
01.01. N-2 achizitie 180000

amortizare contabila 6 ani
amortizare fiscala 5 ani
31.12.N val justa 110000

impozit pr 16.00%
31.12.N-2 amortizare contabila 30000

amortizare fiscala 36000
VC 150000
BF 144000
VC>BF diferente temporare impozabile
Diferente temp impozabile Diferente temp deductibile

Active VC>BF VC<BF
Datorii VC<BF VC>BF
DTI 6000
DatIA genereaza datorie impoz amana 960
692=4412 960
31.12.N-1 amortizare contabila 30000

VC 120000
BF 108000
VC>BF DTI
DTI 12000
DatIA 1920
692=4412 960
31.12.N amortizare contabila 30000

VC 90000
BF 72000
VC>BF DTI
DTI 18000
DatIA 2880
692=4412 960
Problema 10
01.01.N-3 cost ach 240000

AC 6
AF 5
31.12.N AC annual 40000

AF annual 48000
AC X 4 160000
AF X 4 ani 192000
VC 80000
BF 48000
VC>BF DTI
DTI 32000
DatIA 5120
692=4412 5120
ptr anul N
692=4412 1280 ANUAL
B creante client 20000

ajustare depreciere 4000
ajustare fiscala 1000
VC 16000
BF 19000
BF>VC 3000 DTD

genereaza creanta de IA 480
4412=792 480
C Ch IN AVANS 2000
VC 2000
BF 0
N VC>BF 2000 DTI

DTI 320
692=4412 320
DTD INITIAL CUMULAT 3840
1280 480
320
RASPUNS C 5440 480

Activ detinut in vederea vanzarii:
1. este disponibil ptr vanzare imediata
2. vanzarea are o probabilitate ridicata ( plan de vz, anunt vz, etc )
4682.549
e alstor imprumuturi
7056.9767
e alstor imprumuturi
RASPUNS CORECT C
Acasa
Raspuns a
1. Utilaj 1. Utilaj
Amortizare contabila: 240000/6 = 40000 Amortizare contabila: 240000/6 = 40000
AF: 240000/5 = 48000 AF: 240000/5 = 48000
31.12.N 31.12.N
VC = 240000-4*40000 = 80000 VC = 240000-4*40000 = 80000
bf = 240000-4*48000 = 48000 bf = 240000-4*48000 = 48000
VC>BF => dti de 32000 => dat de imp amanat de 5120 VC>BF => dti de 32000 => dat de imp amanat de 51
Inreg imp amanate Inreg imp amanate
692= 4412 5120 Dat IA 5120
2. Creanta clienti 2. Creanta clienti

VC=16000 VC=16000
bf=19000 bf=19000
VC<BF => DTD de 3000 => creanta de imp amanat 480 VC<BF => DTD de 3000 => creanta de imp amanat
4412 = 792 480 Cr IA 480
3. ch in avans 3. ch in avans
VC = 2000 VC = 2000
BF = 0 BF = 0
VC>BF => DTI DE 2000 => dat de imp amanat de 320 VC>BF => DTI DE 2000 => dat de imp amanat de 32
692= 4412 320 Dat IA 320
Cumulat an N Cumulat an N
Datorii: 5120+320 -3840 = 1600 Datorii: 5120+320 -3840 = 1600
Creante: 480 Creante: 480
Inregistrare imp amanate Inregistrare imp amanate

692 = 4412 1600-480 = 1120 692 = 4412 1600-480 = 1120
a: 240000/6 = 40000
00 => dat de imp amanat de 5120
00 => creanta de imp amanat 480
00 => dat de imp amanat de 320
600-480 = 1120
Exemplul 1
Entitatea X, care intră în aria de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014, achiziționează la data de
Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil aferent investiției imobiliare în conformitate
– Achiziția clădirii (taxare inversă conform art. 331 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal):
417,600 lei 212 = 404
„Construcții” „Furnizori de
imobilizări”
79,344 lei 4426 = 4427
„TVA deductibilă” „TVA colectată”
– Achitarea datoriei față de furnizor:
417,600 lei 404 = 5121
„Furnizori de „Conturi la bănci
imobilizări”
în lei”
– Înregistrarea amortizării lunare:
1,160 lei 6811 = 2812
„Cheltuieli de „Amortizarea
exploatare construcțiilor”
privind amortizarea
imobilizărilor”
Amortizarea cumulată pe perioada 01.01.N-31.12.N+1 se ridică la 27.840 lei, iar valoarea
– Transferul activului imobilizat în categoria investițiilor imobiliare:
417,600 lei 215 = 212
„Investiții imobiliare” „Construcții”
Și concomitent:
27,840 lei 2812 = 2815
„Amortizarea „Amortizarea
construcțiilor”
investițiilor
imobiliare”
– Înregistrarea amortizării lunare a investiției imobiliare începând cu 01.01.N+2:
1,160 lei 6811 = 2815
exploatare
privind amortizarea investițiilor
imobiliare”
imobilizărilor”
Amortizarea cumulată a investiției imobiliare pe perioada 01.01-31.12.N+2 se ridică la 13
– Reevaluarea construcției la finele anului N+2:
Vom opta pentru metoda valorii contabile nete.
Înregistrarea reevaluării:
– Eliminarea amortizării cumulate:
41,760 lei 2815 = 215
„Amortizarea „Investiții imobiliare”
investițiilor
imobiliare”
– Înregistrarea plusului de valoare:
156,960 lei 215 = 105
„Investiții imobiliare” „Rezerve din
reevaluare”
– Înregistrarea amortizării în anul N+3:
După reevaluare, amortizarea se calculează în funcție de noua valoare a activului, de 532
– Înregistrarea amortizării lunare:
1,644 lei 6811 = 2815
exploatare
privind amortizarea investițiilor
imobiliare”
imobilizărilor”
Concomitent se face transferul rezervei din reevaluare la rezultatul reportat reprezentân
484 lei 105 = 1175
„Rezerve din „Rezultatul reportat
reevaluare”
reprezentând
surplusul realizat
din rezerve din
reevaluare”
02/2014, achiziționează la data de 20.12.N-1 o clădire nouă la prețul de 417.600 lei, în vederea desfășurării
nvestiției imobiliare în conformitate cu prevederile OMFP nr. 1.802/2014.
. (2) lit. g) din Codul fiscal):
417,600 lei
79,344 lei
417,600 lei
1,160 lei
se ridică la 27.840 lei, iar valoarea rămasă a clădirii la această dată este de 389.760 lei.
r imobiliare:
417,600 lei
27,840 lei
re începând cu 01.01.N+2:
1,160 lei
da 01.01-31.12.N+2 se ridică la 13.920 lei.

41,760 lei
156,960 lei
de noua valoare a activului, de 532.800 lei, și de durata de utilizare rămasă, de 27 de ani.
1,644 lei
la rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (1.644 lei – 1.160 lei):
484 lei
vederea desfășurării în cadrul ei a unei activități productive. Clădirea se amortizează liniar în 30 de ani. În lu
lei – 1.160 lei):
niar în 30 de ani. În luna ianuarie N+2, fiind nemulțumit de profitabilitatea afacerii desfășurate, managemen
ășurate, managementul entității X decide să îi închirieze entității Y întregul spațiu. La 31.12.N+2 are loc ree
31.12.N+2 are loc reevaluarea activului, valoarea reevaluată, determinată de un expert evaluator, fiind stab
evaluator, fiind stabilită la 532.800 lei. Se alege drept politică contabilă transferul rezervei din reevaluare la
ervei din reevaluare la rezultatul reportat pe măsura amortizării clădirii.

POC pentru examen

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POC pentru examen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

home

te, provizioane- cumul de impozite

ri necorporale sau corporale:

orporate în costul activului

Rezolvare tema de control 1

1. La data de 31 decembrie N-2 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un preţ de cumpărare de 11

2) 31.12.N-2 Inregistram Amotizarea

b) Inregistrarea cheltuielilor cu reparatiile

4) 31.12.N Recalcularea amortizării și înregistrarea ei (anul schimbărilor de estimare contabilă)

n perioada N-2 - N+3;

a scazand valoarea reziduala din valoarea de intrare.

izata astfel: - la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile

la trebuie sa fie evaluata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate;

achiziţie de 325.000 u.m., pentru care managerii au estimat următoarele:

reţ de vânzare de 80.000 u.m., costul de producţie al produselor finite

0% x 80.000 = 48.000 u.m

0% x 80.000 = 8.000 u.m

valaorea reziduală nouă = 40.000 – 7.000 = 33.000 lei

, la 1 ianuarie N-1. Conducerea întreprinderii a estimat o durată de utilitate

Diferente temporare Diferente temporare

6. Provizioane pentru garantii

Evaluarea la iesire prin

Extras din Situatia modificarilor capitalurilor proprii:

Elemente Capital social

Extras din note explicative la situatiile financiare:

r diferentele temporare deductibile genereaza active (creante) de impozit amanat.

Amenzile nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

a sfarsitul exercitiului N. Cota de impozit pe profit este de 16%.

ta ca trebuie inregistrata o Datorie privind impozitele amanate de 160 u.m.:

ca trebuie inregistrata o Creanta privind impozitele amanate de 800 u.m.:

ulta ca trebuie inregistrata o Creanta privind impozitele amanate de 2.400 u.m.:

ca trebuie inregistrata o Creanta privind impozitele amanate de 48 u.m.:

n functiune pe 1.01.N, durata de amortizare contabila 10 ani, durata de amortizare fiscala

ozit pe profit este de 16%.

izari corporale sau IAS 38 Imobilizari necorporale constituie o modificare a politicii

Evaluarea la iesire prin

ii comparative privind Contul de profit si pierdere si Situatia modificarii capitalurilor

e informatii comparative pentru exercitiul N-1 tinand cont de consecintele modificarii

Rezultat reportat Total

anterioare anului N-1.

Înregistrarea impozitelor amânate:

Cheltuiel 2.448 u.m.

Creante de impozit amana672 u.m.

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil 32.000 u.m.

Total rezultat fiscal = 25.400 u.m.

Cheltuiala cu impozitul exigibil = 25.400 x 16% = 4.064 u.m.

Rezultatul contabil = 32.000 u.m.

Cheltuiala totală cu impozitul pe profit = 5.120 + 720 = 5.840 u.m.

Reconcilierea dintre cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:

Cota medie de impozit = 18,25 %

2. Să se determine diferenţele temporare şi să se înregistreze impozitele amânate la sfârşitul exerciţiului N î

31.12.N (în u.m.):

atorie de impozit amanat de 22.800 x 16% = 3.648 u.m., dar avand in

eanta de impozit amanat de 4.200 x 16% = 672 u.m.

nate la sfârşitul exerciţiului N în următoarele situaţii:

ncat ajustarea situatiilor financiare se realizeaza plecand de la data la care aceasta se

area initiala a costurilor cu dezafectarea activului si refacerea amplasamentului la sfarsitul

sunt indeplinite criteriile prevazute de IAS 37 Provizioane, datorii eventuale (contingente)

momentului decontarii, a modificarii ratei de actualizare si

Inregistrarea impozitelor amanate:

DTD Exista diferente temporare deductibile in valoare de 2.900 u.m. 2,900

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil +ch nedeductibile-deduceri fiscale

(-) deduceri fiscal = 30.500 u.m.

Total rezultat fiscal = 74.900 u.m.

(valoarea actualiz= 2.000/(1,121,151,16*1,2) = 1.116 u.m