Aplicatii Set No9

Aplicatii Set No.
9
Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea substantial bruta.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii.
Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.
Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II.
Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.
Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.
Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.
Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.
Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.
Studiu de caz privind bilantul economic.
Studiu de caz privind bilantul functional.
Studiu de caz privind bilantul financiar.
Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.
Studiu de caz privind vitezele de rotatie.
Studiu de caz privind duratele de rotatie.
Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.
Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.
Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.
Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.
Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.
Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.
Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.
Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.
Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.
Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.
Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.
Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.
Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului profesional si rezolvarea aplicatei(fluxul
informational).
An III, Semestrul II
Stagiar, Dascalu(Cirjan) Marilena
Aplicatii
1.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 10.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 2.000 mii lei, iar
dobnda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 40%. Determinati valoarea ntreprinderii prin metoda
practicienilor.
Denumit i metoda indirect" sau german", metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale i valorii
prin rentabilitate
Valoarea ntreprinderii se determin ca medie simpl sau ponderat a unei valori patrimoniale (ANC) i una prin ren-
CB
tabilitate i
Vg
ANC
CB
i
unde:
Vg - valoarea intreprinderii
ANC - activ net corectat
CB - capacitatea beneficiara
i - rata dobanzii
Vg = (10.000 + 2.000/40%)/2 = 7.500 lei
2.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.
Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 5.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 500 lei, iar coeficientul
PER este 2. Determinati valoarea ntreprinderii prin metoda Retail .
Este o variant a metodei practicienilor:
Vg = ANC + CB*y
Unde capacitatea beneficiar se exprim prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile coeficientului bursier
PER, de regul, sau o serie constant de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determin pe baza valorii actuale a profiturilor
viitoare pe un numr de ani (y CB) i se mparte n mod egal ntre vnztor si cumprtor.
Vg = [5.000+(500*2)]/2 = 3.000 lei
3.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill valoarea substantial bruta.
Ex.1 Care este valoarea substantial brut a unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmatoarea
situatie patrimoniala: capital social 4.000; imobilizri 9.000; stocuri 10.000; creante 14.000; rezerve 700; profit 2.000; diferente
din reevaluare 14.000; disponibilitti 1.500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 11.000
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin
inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VSB = 9000 + 10.000+14.000 + 700 + 11.000 = 44.700 lei
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un
moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Ex.2 Activul net contabil este de 300.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 100.000 mii lei, iar valoarea
bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 65.000 mii lei. Care este valoarea substantial bruta a ntreprinderii ?
VSB = 300.000 + 100.000 65.000 = 335.000 mii lei
4.
Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda bazata pe goodwill capitalurile permanente necesare
exploatarii.
Ex. Bilanul la 31.12.N se prezint astfel:
Activ
Pasiv
Necesarul de
1.600 Capital social
2.000
rulment (NFR) Imobilizri corporale
- Profit
net Fond comer
Fond
250 Diferene de reevaluare
550
500/an
Stocuri
300 Obligaii financiare (t.P.)
500
- Planul
500 Furnizori + credite
200
prezint Creane
1
2
3
4
5
Disponibiliti
600
Investitii
200
0
200
0
200
3.250
3.250
NFR
0
100
0
100
0
Rambursari imprumut
100
200
200
0
0
Mijloace necesare
300
300
400
100
200
- -CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;
- -Renta de goodwill va fi actualizat la rata de 12%.
- Evaluarea se face n dou etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale.
- Evaluarea elementelor corporale:
- Activ corporal (net) 3.000
- Datorii 700
- Valoarea elem, corporale 2.300
- Evaluarea elementelor necorporale:
- Calculul CPNE:
- Imobilizri corporale nete l .600
- NFR 600
- CPNE = 2.200
- In funcie de elementele cifrate din planul de finanare, masa CPNE va evolua n 5 ani astfel:
0
1
2
3
4
5
CPNE la inceput de an
2200
2200
2500
2900
3000
3200
Mijloace necesare
0
300
300
400
100
200
CPNE la sfarsit de an
2.200
2500
2800
3300
3100
3400
Remunerare CPNE 15%
0
375
420
495
465
510
Profit previzional net
0
500
500
500
500
500
Superbeneficiu
0
+125
+80
+5
+35
-10
Superbeneficiu actualizat la 12 %
0
111
64
3
22
-5
- GW = 195
- Valoarea global a ntreprinderii:
- Valoarea elementelor corporale 2.300
- Valoarea elementelor necorporale 195
- Valoarea global 2.495
5.
fond de
600
previzional
de finanare se
astfel:
Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.
Intocmiti tabloul de finantare a unui agent economic cu ajutorul rapoartelor financiare de mai jos privind exercitiile
financiare 2013 si 2014 (extrase din bilanturi si informatii suplimentare, in lei).
Bilant incheiat la 31.12.2013
Bilant incheiat la 31.12.2014
ACTIV
IMOB
necorporale
Brut
42.600
Am+Aj
Net
42.600
ACTIV
IMOB
necorporale
Brut
42.600
Am+Aj
10.650
Net
31.950
IMOB
corporale
1.021.500
850.370
IMOB
corporale
1.438.840
1.134.140
Terenuri
222.400
222.400
Terenuri
222.400
222.400
Cladiri
516.500
112.500
404.400
Cladiri
983.940
237.200
746.530
282.600
58.630
223.570
Masini si utilaje
232.500
67.500
165.210
10.800
10.800
88.400
88.400
1.074.900
171.130
903.770
ACTIV
IMOBILIZAT
1.569.840
315.350
1.254.490
Stocuri
112.500
12.400
100.100
Stocuri
177.400
31.000
146.400
Creante total
735.200
18.500
716.700
Creante total
1.006.880
52.880
954.000
Creante
clienti
702.500
18.500
684.000
- Creante clienti
915.280
52.880
862.400
Creante
diverse
32.700
32.700
Creante
diverse
91.600
91.600
Titluri
de
plasament
14.000
14.000
Titluri
plasament
18.730
4.230
14.500
Disponibilitati
31.600
31.600
Disponibilitati
42.500
42.500
ACTIV
CIRCULANT
893.300
30.900
862.400
ACTIV
CIRCULANT
1.245.510
88.110
1.157.400
1.968.200
202.030
1.766.170
TOTAL
ACTIV
2.815.450
403.460
2.411.890
Masini
utilaje
si
IMO
financiare
ACTIV
IMOBILIZAT
TOTAL
ACTIV
31.12.2013
IMO
financiare
de
31.12.2014
PASIV
PASIV
Capital social
480.000
600.000
Prime de emisie
32.000
Rezerve legale
22.600
Rezerve legale
41.420
Rezerve statutare
11.040
Rezerve statutare
31.840
Rezultatul exercitiului
294.650
TOTAL
808.290
TOTAL
Provizioane
similare
pentru
pensii/obligatii
Credite bancare, din care:
- Credite curente
Datorii financiare diverse
Furnizori
Datorii fiscale si sociale
18.580
140.000
9.000
70.000
306.700
90.300
Provizioane
similare
586.610
1.291.870
pentru
pensii/obligatii
Credite bancare, din care:
23.180
179.000
- Credite curente
70.000
Datorii financiare diverse
60.000
Furnizori
378.420
116.800
362.620
Datorii diverse (impozit pe profit)
332.300
Datorii diverse (impozit pe profit)
TOTAL
957.880
TOTAL
1.120.020
TOTAL PASIV
2.411.890
TOTAL PASIV
Capital social
1.766.170
Informatii suplimentare:
CAF = 796.530 lei (calculata cu elementele din Contul de profit si pierdere din anul 2014);
Conturile de imobilizari brute s-au diminuat in 2014 cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie Veniturile din operatiuni de capital = 46.210 lei (VNC a activelor cedate).
Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate "Avansuri depuse de asociati" si sunt asimilate
capitalurilor proprii (sumele inregistrate in contul "Asociati - conturi curente").
Rezolvare:
a) Pe baza celor 2 bilanturi succesive se elaboreaza bilantul diferential, astfel:
(2014 - 2013)
ELEMENT PATRIMONIAL
Active imobilizate necorporale brute
31.12.2013
31.12.2014
Variatia exercit.
42.600
42.600
Active imobilizate corporale brute
1.021.500
1.438.840
+ 417.340
Active imobilizate financiare brute
10.800
88.400
+ 77.600
1.074.900
1.569.840
+ 494.940
Stocuri
112.500
177.400
+ 64.900
Creante clienti
702.500
915.280
+ 212.780
Creante diverse
32.700
91.600
+ 58.900
Titluri de plasament
14.000
18.730
+ 4.730
Disponibilitati
31.600
42.500
+ 10.900
893.300
1.245.510
+ 352.210
1.968.600
2.815.450
+ 847.150
480.000
600.000
+ 120.000
32.000
+ 32.000
TOTAL ALOCARI STABILE
TOTAL ALOCARI CICLICE
TOTAL ACTIV
Capital social
Prime legate de capital
Rezerve legale
22.600
41.420
+ 18.820
Rezerve statutare
11.040
31.840
+ 20.800
294.650
586.610
+ 291.960
TOTAL CAPITALURI
808.290
1.291.870
+ 483.580
Provizioane pentru pensii si obligatii similare
18.580
23.180
+ 4.600
TOTAL PROVIZIOANE
18.580
23.180
+ 4.600
140.000
179.000
+ 39.000
9.000
70.000
+ 61.000
70.000
60.000
- 10.000
306.700
378.420
+ 71.720
90.300
116.800
+26.500
Datorii diverse (impozitul pe profit)
332.300
362.620
+ 30.320
TOTAL DATORII
939.300
1.096.840
+ 157.540
1.766.170
2.411.890
+ 645.720
Credite bancare pe termen lung si mediu, din

care:
Credite curente
Datorii financiare diverse (pe termen lung)
Furnizori
TOTAL PASIV
Calculul FRNG
2013
1.
Capitaluri proprii
2.
Provizioane
3.
Amortizari si ajustari
2014
Diferenta
808.290
1.291.870
+ 483.580
18.580
23.180
+ 4.600
202.430
403.560
+ 201.430
201.000
169.000
- 32.000
RESURSE STABILE
1.230.300
1.887.610
+ 657.610
5.
1.074.900
1.569.840
+ 494.940
1.075.300
1.569.840
+ 494.940
155.000
317.770
+ 162.670
4.
Datorii financiare (credite bancare + datorii fin.
diverse)
Active imobilizate brute
ALOCARI STABILE
FRNG
a) Intocmirea tabloului de finantare - Partea I

ALOCARI
(mii lei)
2. DIVIDENDE DISTRIBUITE
3.
ACHIZITII
IMOBILIZATE
- necorporale
- corporale
- financiare
DE
ACTIVE
RESURSE
255.030
1. CAF
796.53
0
545.040
4. CEDARE ACTIVE IMOBILIZATE:
46.210
467.440
77.600
- necorporale
- corporale
- financiare
46.210
-
6. REDUCERE CAPITALURI PROPRII
10.000
5.
CRESTERE
PROPRII
7.
RAMBURSARE
FINANCIARE
22.000
8.
CRESTERE
FINANCIARE
ALOCARI DE RESURSE
832.070
DEGAJARI RESURSE
RESURSE NETE
162.670
DATORII
(mii
lei)
CAPITALURI
152.00
0
DATORII
994.74
0
Variatia fondului de rulment

1. CAF
Calculul CAF pentru exercitiul financiar 2014 se realizeaza cu ajutorul elementele din CPP. Valoarea CAF este data in
informatiile suplimentare.
Exemplu de calcul:
REZULTATUL EXERCITIULUI
+
Amortizari si ajustari
Amortizarea activelor fixe
Ajustari pentru deprecierea activelor circulante
Ajustari pentru depreciere titluri de plasament pe termen scurt
Provizioane
+
VNC a activelor cedate
Venituri din vanzarea de active
=
CAF = 796.530 lei
2. DISTRIBUIREA DE DIVIDENDE - INFLUENTA REZULTATULUI DIN 2013
Rezultatul din 2013 poate fi:
- fie inglobat in rezerve - nu modifica patrimoniul intreprinderii
- fie distribuit sub forma de dividende - creaza o alocare la nivelul tabloului de finantare
Nota: Tabloul de finantare se intocmeste intotdeauna pornind de la bilant inainte de repartizarea rezultatului. Aceasta
conceptie consta in a interpreta rezultatele (chiar si cel global) drept capitaluri proprii, cu atat mai mult cu cat ele nu sunt
distribuite.
In anul 2006 se distribuie rezultatul anului precedent care nu a fost pus in rezerva.
2013
2014
Diferenta
Rezultatul
exercitiului
294.65
0
Rezerve legale
22.600
Rezerve legale
41.420
+ 18.820
Rezerve statutare
11.040
Rezerve statutare
31.840
+ 20.800
Dividende distribuite in 2013 = REX - Rezerve = 294.650 - 18.820 - 20.800 = 255.030 lei
VARIATIA IMOBILIZARILOR BRUTE
3. ACHIZITII DE IMOBILIZARI
Conturile de imobilizari brute cresc cu volumul achizitiilor noi. Este o alocare care figureaza in TF I.
Atentie, marimea achizitiilor de imobilizari este furnizata din anexele bilantului. Acest cont poate cuprinde in plus
achizitii si viramente dintr-un post in altul ce nu genereaza plati (de exemplu, imobilizarile in curs terminate in exercitiul N).
In cazul de fata, achizitiile de imobilizari se refera la active imobilizate fixe - cladiri (valoarea lor a crescut) si active
imobilizate financiare - titluri de participare.
2013
2014
Diferenta
IMO - cladiri
516.50
IMO - cladiri (brut)
983.940
+
(brut)
0
467.440
IMO financiare
10.800
IMO - financiare
88.400
+
77.600
Achizitii de imobilizari
+
545.040
4. CEDAREA DE IMOBILIZARI
Conturile de imobilizari brute se diminueaza cu pretul de cumparare al imobilizarilor cedate sau scoase la licitatie.
Acest pret calculat ulterior nu constituie un flux de numerar la data cesiunii.
Observatie: acesta este tratat in cadrul CAF, calculata pornind de la rezultat (VNC a activelor cedate).
Cedarea de active este inregistrata in tabloul de finantare la pretul de vanzare. Aceasta cifra se regaseste in CPP din operatiuni de
capital. Atentie, insa, veniturile din operatii de capital pot cuprinde si cota-parte din subventiile de investitii virata in contul de
rezultate si care are un caracter calculat.
Venituri din operatiuni de capital = 46.210 lei.
VARIATIA CAPITALURILOR PROPRII
5. CRESTEREA CAPITALURILOR PROPRII
Cresterea capitalurilor proprii - vizeaza valoarea aporturilor in numerar sau in natura, care se materializeaza intr-un flux real de
resurse:
a) Cresterea capitalului social
- variatia capitalului social este tratata in TF - partea I, fiind vorba de cresteri prin aporturi noi si nu acelea prin incorporari
in rezerve. Nu se iau in considerare cresterile de capital prin incorporarea de rezerve, care sunt simple viramente
interne, fara incidenta financiara.
- partea capitalului social subscrisa nevarsata este prezentata la nivelul NFRAE in TF - partea a II-a.
b) Cresterea primelor de emisie (de capital);
c) Obtinerea unor subventii pentru investitii;
d) Cresterea contului curent al asociatilor (Datorii financiare diverse).
Sumele inregistrate in postul "Datorii financiare diverse" reprezinta in totalitate avansuri depuse de asociati si sunt asimilate
capitalurilor proprii.
2013
Capital social
2014
480.00
0
Prime de capital
Capital social
Prime de capital
Diferenta
600.00
0
+
120.000
32.000
+
32.000
Cresterea capitalului propriu
+
152.000
6. REDUCEREA CAPITALURILOR PROPRII

Reducerea capitalurilor proprii - vizeaza reducerea "contului curent asimilat" - Datorii financiare diverse.
Contul curent al asociatiilor - "Asociati - conturi curente" sunt asimilate capitalurilor proprii, reprezentand o scadere
2013
2014
Cont curent asociati
70.00
0
Diferenta
Cont curent asociati
60.00
0
Reducerea capitalului propriu
- 10.000
- 10.000
VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE

7. REDUCEREA (RAMBURSAREA) DATORIILOR FINANCIARE
2013
2014
Diferenta
Credite bancare TML
din care Credite curente
DATORII FINANCIARE
140.00
0
Credite bancare TML
179.00
0
+ 39.000
9.000
din care Credite curente
70.000
- 61.000
DATORII FINANCIARE
109.00
0
- 22.000
131.00
0
8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIARE

Datoriile financiare pe termen mediu si lung nu au crescut in anul 2014 fata de anul 2013.
Datorii financiare = 0.
6.
Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II.
Tabloul de finanare
Se bazeaz pe urmtoarele clasificri:
a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse
Utilizri
Resurse
- Creterea activelor
Creterea pasivelor
- Diminuarea pasivelor
Diminuarea activelor
b) Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare
Din categoria utilizrilor temporare fac parte:
- Distribuirea de dividende (N-1) n cursul exerciiului N
- Achiziii de imobilizri corporale
- Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciii
- Diminuarea capitalurilor proprii
- Rambursarea de datorii pe termen lung i mediu
Din sfera resurselor stabile fac parte:
- Capacitatea de autofinanare
- Cesiunea sau reducerea activelor imobilizate
- Creterea capitalurilor proprii
- Creterea datoriilor financiare pe termen lung i mediu
Tabloul de Finanare trebuie situat ntre bilanul de deschidere i bilanul de nchidere al exerciiului i are urmtoarea structur:
Tabloul de finanare
Utilizri
Resurse
1. Dividende distribuite
1. C A F
2. Achiziie elemente de activ imobilizat:
2. Cesiune (reducere) de elemente de activ
a. Imobilizri corporale
imobilizat
b. Imobilizri financiare
3. Cretere de capitaluri proprii (aporturi noi
n numerar)
3. Rambursare de datorii financiare
Total utilizri
Creterea FRNG (FRNG)
Total Utilizri
4. Cretere datorii financiare

Total resurse
Total Resurse
Structura funcional a Tabloului de Finanare
Utilizri
Mii lei
Resurse
Mii lei
I Variaia fondului de rulment net global: FRNG = Resurse stabile- Utilizri stabile
1 Creteri de active imobilizate brute

177563686 1 Creteri resurse stabile
403020754
FRNG = 403020754 177563686 = + 225457068 mii lei
II Variaia neces. de fond de rulment total: NFRT = Utilizri totale Resurse totale
1 Cretere de active circulante totale
+190341086 1 Reduceri de active circ.
0
2 Reduceri de pasive
- 40640415 2 Creteri de pasive
0
NFRT = 190341086 40640415 = + 230981501 mii lei
II.1 Variaia nec. de fond rulm de expl: NFRE = Utilizri expl. Resurse din expl.
1 Creteri active de exploatare
+ 186361384 1 Reduceri active expl.
0
2 Reduceri datorii de exploatare
- 54768007 2 Creteri datorii expl.
0
NFRE = 186361384 54768007 = + 241129391 mii lei
II.2 Variaia nec. de fd rulm naf. expl: NFRE = Utiliz.naf expl. Res.n afara expl
1 Creteri alte active circulante
+ 3979702
1 Creteri datorii naf.expl.
14127592
NFRAE = 3979702 14127592 = -10147890 mii lei
III Variaia trezoreriei nete: TN = FRNG NFRT = TN1 TN0
TN = 225457068 230981501 = - 5524433 mii lei = 8408730 - 2884297
7.
Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.
Introducerea Situaiei fluxurilor de numerar (trezorerie) ca o component a situaiilor financiare anuale (IAS 7), obligatorie n
cazul ntreprinderilor mari i opional n cazul ntreprinderilor mici i mijlocii permite o analiz dinamic a echilibrului
financiar, prin descrierea operaiunilor pe tipuri de activiti (exploatare, investiii, finanare) care au antrenat transformarea
patrimoniului.
Aceast situaie exprim evoluia poziiei financiare a ntreprinderii fa de situaia de la nceputul anului, genernd o
dimensiune ipotetic a performanelor, deoarece profitul prezentat la sfritul anului nu coincide cu soldul disponibilitilor
bneti la acel moment, singurele care pot conferi autenticitate bunei gestionri a ntreprinderii.
Situaia fluxurilor de numerar ofer informaii referitoare la gradul n care diferitele activiti ale ntreprinderii degaj
fluxuri (excedente sau deficite) de numerar, aceste fluxuri fiind structurate n trei categorii:
1) Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;
2) Fluxuri de numerar din activitatea de investiii;
3) Fluxuri de numerar din activitatea de finanare.
Situaia fluxurilor de numerar

Denumirea fluxurilor
An preced.
An curent
Modificri
I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE EXPLOATARE
1 ncasri din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii
347358780
52925590
181897200
2 ncasri din redevene, onorarii, comisioane i alte
95376
2204072
2108696
venituri
3 Pli n numerar ctre furnizori de bunuri i servicii
-176983048
-310308354
-133325306
4 Pli numerar ctre angajai, n legtur cu personalul
-103342668
-165295446 - 61952778
5 Taxa pe valoarea adugat pltit
-18958981
-26990685
- 8031704
6 Alte impozite, taxe i vrsminte asimilate
- 989875
- 1475153
- 485278
7 = Numerar generat de exploatare
47169584
27390414
-19779170
8 Dobnzi pltite
- 5271158
- 7478344
- 2207186
9 Impozit pe profit pltit
- 6339738
- 7975428
- 1635690
10 Fluxul de numerar nainte de elemente extraordinare
35558688
11936642
- 23622046
I. Fluxuri de numerar nete din activitatea de exploatare
35558688
11936642
- 23622046
II. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE INVESTIII
1 ncasri din vnzarea de terenuri, cldiri, instal. .a active
212037
212037
2 ncasri i pli n numerar din alte activiti de investiii
859866
1977914
1118048
3 Pli numerar pt. achizi. de terenuri, mijl.fixe .a active
-23382510
-38626647
- 15244137
4 Dobnzi ncasate
263086
719554
456468
II. Fluxuri de numerar nete din activitatea de investiii
-22259558
-35717142
- 13457584
III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITI DE FINANARE
1 ncasri din mprumuturi pe termen lung/Rambursri (-) -5004375
25433427
30437802
2 ncasri din mprumuturi pe termen scurt/Rambursri (-)

13885928
13447575
- 438353
3 Pli pentru operaiuni de leasing financiar
- 502838
- 502838
4 Achizionarea de aciuni
- 12297
12297
5 Dividende pltite
- 82227
- 1960042
- 1877815
III. Fluxuri de numerar nete din activiti de finanare
8787029
36418122
27631093
6 Efectele variaiei ratei de schimb aferente numerarului i
-18190189
-18162055
28134
echivalentelor de numerar
Fluxuri de numerar Total (I + II + III 6)
3895970
- 5524423
- 9420403
+ Numerar i echivalente de numerar la nceputul perioadei
4512760
8408730
3895970
= Numerar i echivalente de numerar la finele perioadei
8408730
2884297
- 5524433
8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda indirecta.
a) Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultatul net;
modificrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse n activitile de investiii sau de finanare.
b) Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace fixe, active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile n numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i echipamente, active necorporale i alte active pe
termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital propriu i crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor efectuate ctre alte pri.
c) Fluxuri de numerar provenite din activiti de finanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate de o operaiune de leasing financiar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei;
Numerar la finele perioadei.
Rezultatul obinut prin aplicarea metodei indirecte este acelai ca i cel obinut prin metoda direct, difer ns structura
fluxurilor de numerar referitoare la activitile de exploatare. Fluxurile de numerar din activitile de investiii i cele din
activitile de finanare sunt determinate prin metoda direct.
EX. Contul de profit si pierdere si bilantul societatii comerciale BETA S.A. la 31.12.2014, sa se prezinte Fluxul de numerar
prin metoda indirecta:
Contul de profit si pierdere la 31.12.2014 - leiCifra de afaceri 350 000
- Costul vnzarilor 300 000
= Marja asupra vnzarilor 50 000
- Amortizare 4 000
- Cheltuieli generale de administratie 5 000
- Cheltuieli de desfacere 1 500
- Cheltuieli cu dobnzile 5 200
+ Venituri din investitii financiare pe termen scurt 8 500
= Profit nainte de impozitare 42 800
- Impozit pe profit 10 000
= Profit net 32 800
Bilantul la 31.12.2014 - leiI. ACTIVE 2013
. Terenuri si mijloace fixe la valoarea bruta 51 930
- Amortizarea cumulata 12 600
= Terenuri si mijloace fixe la valoarea contabila neta 39 330
+ Investitii financiare pe termen scurt 36 000
+ Stocuri 16 650 23 850
+ Creante 27 000 17 100
+ Numerar si echivalente de numerar 11 250 6 300
= Total active 130 230

II. DATORII
. Furnizori 3 600 21 150
+ Dobnzi de platit 630 1 800
+ Impozit pe profit platit 4 500 10 800
+ Datorii pe termen lung 22 500 12 600
= TOTAL DATORII 31 230 46 350
III. CAPITAL PROPRIU
. Capital social 40 500 27 000
+ Rezultatul reportat 24 300 24 300
+ Rezultat curent 34 200
= TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000
Rezolvare:
Situatia fluxurilor de trezorerie prin metoda indirecta - lei
A. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
. Profitul nainte de impozitare 45 000
+ Amortizari 4 500
- Venituri din investitii financiare 8 100
+ Cheltuieli cu dobnzile 5 400
= Profitul din exploatare nainte de modificarile capitalului cumulat 46 800
- Cresteri ale creantelor comerciale si ale altor creante 9 900
+ Descresteri n valoarea stocurilor 7 200
- Descresteri n valoarea furnizorilor 17 550
= Numerar generat de activitatea de exploatare 26 550
- Dobnzi platite 6 570
- Impozit pe profit platit 17 100
= Numerar net din activitatea de exploatare 2 880
B. ACTIVITATEA DE INVESTIII
. Achizitionarea de terenuri si mijloace fixe (29 430)
+ Dobnda ncasata 8 100
= Numerar net din activitatea de investitii (21 330)
C. ACTIVITATEA DE FINANARE
. ncasari din emisiunea de actiuni 13 500
+ ncasari din mprumuturile pe termen lung 9 900
= Numerar net din activitatea de finantare 23 400
D. CRESTEREA NET N VALOAREA NUMERARULUI 4 950
(2 880 - 21 330 + 23 400)
9.
Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a ntreprinderii, la sfrsitul
exercitiului financiar, destinat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) si sa finanteze investitiile de
expansiune (partea din profit repartizata prin constituirea rezervelor si a fondului de dezvoltare) si de mentinere sau
rennoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care permite rennoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare.
Metoda aditiva: permite sa se calculeze CAF, plecnd de la rezultatul exercitiului, corectat cu cheltuielile si cu veniturile
care nu au incidenta asupra trezoreriei:
+ Cheltuielile cu amortizarile
+ Cheltuielile cu provizioanele (din exploatare, financiare si exceptionale)
- Veniturile din amortizare si provizioane (din exploatare, financiare si exceptionale)
+ Valorile contabile ale activelor cedate (iesite din patrimoniu)
- Veniturile din vnzarea imobilizarilor
- Subventiile pentru investitii virate la venituri

= Capacitatea de autofinantare
Nr. crt
Indicatori
1998
1999
2000
2001
Rezumatul net
8011334
7523451
- 21187624
22467708
al exercitiului
2
Venituri din cesiunea elementelor de

activ
17611941
Reluari asupra provizioanelor

exceptionale
Reluari asupra provizioanelor

financiare
37703990
Valoarea net contabila a elementelor de

activ net cedata
1338364
16383214
266493
Amortizari si provizioane exceptionale

calculate
Amortizari si provizioane financiare

calculate
37703990
24885244
Amortizari si provizioane de exploatare

calculate
8679772
7044059
7815663
10409725
Capacitatea de autofinantare
17829471
51042774
- 50809458
57762677
10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Metoda substractiva permite sa se realizeze legatura dintre contul de profit si pierdere si tabloul de finantare.
Conform acestei metode, CAF se calculeaza plecnd de la excedentul brut din exploatare(EBE), indicator stabilit n
cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune:
Excedent brut din exploatare (EBE)
+ Transferuri de cheltuieli (1)
+ Alte venituri din exploatare
- Alte cheltuieli din exploatare
Cota-parte din rezultatul operatiilor efectuate n comun (2)
+ Venituri financiare (a)
- Cheltuieli financiare (b)
+ Venituri exceptionale (c)
- Cheltuieli exceptionale (d)
- Participarea salariatilor la profit (3)
- Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinantare
Nr.crt
Indicatori
1998
1999
2000
2001
Excedentul brut din exploatare
56093395
41933150
90261592
55167419
Alte venituri din exploatare
457086
3296770
2009468
1987872
Alte cheltuieli din exploatare
1171975
486764
966209
2455935
Venituri financiare
16289585
25050107
21500075
11298300
Cheltuieli financiare
13781099
31853936
68095956
43509400
Venituri exceptionale
962459
20691340
25041
69752847
Cheltuieli exceptionale
19557903
2853317
82239322
34478426
Impozit pe profit
21462077
5034574
13304147
Capacitatea de auto finantare
17829471
51042774
- 50809458
57762677
11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

Analiza pe orizontal a bilanului pune n eviden modul n care se realizeaz principalele echilibre financiare pe
termen scurt i pe termen lung ale ntreprinderii sau grupului de ntreprinderi, prin intermediul unor mrimi cum ar fi:
situaia net, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria
Pe baza abordrii juridice a bilanului, analitii financiari determin Situaia Net (SN) a ntreprinderii cu ajutorul relaiei:
SN = Active Datorii totale
Echilibrul financiar al ntreprinderii rezult din confruntarea maselor mari ale bilanului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de
Fond de Rulment (NFR), din care rezult Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform concepiilor de prezentare a
bilanului: optica financiar i optica funcional.
FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung i mediu) + Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Necesar permanent (Active imobilizate nete).
Calculul i analiza fondului de rulment
Nr.
Indicatori
crt.
(mii lei)
1. Capitaluri proprii
2. Datorii cu scadena peste 1 an
3. Active imobilizate (Ai)
5. Fond Rulment propriu (FRp) (1-3)
6. Fond de Rulment strin (FRs) (2-3)
Exerciiul financiar
Abateri
Indici
Precedent
Curent
()
(%)
425835305 640141085
21430578 105,03
8493328 127907177 119413849
1505
334134112 442396673 108262561 132,40
91701193 197744412 +106043219
215,5
-325640784 -314489496 +11151288
96,5
Necesarul de Fond de Rulment desemneaz nevoile financiare generate de executarea unor operaiuni repetitive care compun
ciclul de exploatare curent (cumprri, vnzri, pli salarii), al crui total trebuie acoperit cel puin parial de resurse stabile
(Fondul de Rulment Net).
NFR = Necesiti ciclice Resurse ciclice,
Nr
crt
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Indicatori
(mii lei)
Active circulante
Cheltuieli n avans
Casa i conturi la bnci
Total I (1 + 2 3)
Datorii cu scadena de pn la 1 an
Credite bancare de trezorerie
Venituri n avans
Total II (5 + 6 + 7)
Nec de fd de rulment (NFR)(4 8)
Exerciiul financiar
Precedent
Curent
330562056 515792600
1902966
1489075
8408730
2884297
324056292 514357378
227834680 186432713
4435821
5197373
232270501 191630086
91785791 322767292
Abateri
( )
185230544
- 413891
- 5524433
190301086
- 41401967
761552
- 40640415
230981501
Indici
(%)
156,03
78,25
34,31
158,72
81,83
117,17
82,51
351,65
Trezoreria Net (TN) poate fi determinat pornind de la egalitatea de bilan Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului
de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezult echilibrul financiar al ntreprinderii, fiind un rezultat al
operaiunilor ce afecteaz toate posturile de bilan i rezultnd din lectura pe orizontal a bilanului financiar, respectiv:
a) a prii superioare: TN = FR NFR;
b) a prii inferioare: TN = Disponibiliti Credite de trezorerie sau:
TN = Trezoreia activ Trezoreria pasiv.
12. Studiu de caz privind bilantul economic.
Bilan economic
Denumirea indicatorului (mii lei)
A. Active imobilizate - total
I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale - total
III. Imobilizri financiare
B. Active circulante - total
I: Stocuri - total
II. Creane - total
III: Investiii financiare pe termen scurt
IV. Casa i conturi la bnci
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii ce trebuie pltite pn la 1 an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente
nete (05 + 10 11 16)
F. Total active minus datorii curente(01 + 12)
G. Datorii ce trebuie pltite peste 1 an
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
I. Venituri n avans
J. Capital i rezerve
I. Capital (subscris vrsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat Sold C
- Sold D
VI. Rezultatul exerciiului Sold C
Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 23)
Patrimoniul public
Capitaluri total (26 + 27)
Nr.
rnd
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Exerciiul financiar
Precedent
Curent
334134112
442396673
112827
761587
333960171
441573972
61114
61114
330562056
515792600
141953183
122067958
180200143
390840345
8408730
2884297
1902966
1489075
227834680
186432713
100194521
325651589
434328633
8493328
4435821
448290076
59199226
245482220
143608630
22454771
40667697
40667697
425835305
425835305
768048262
127907177
5197373
634448682
295996131
95164551
243288000
28147174
22454771
51384049
51384049
640141085
640141085
13. Studiu de caz privind bilantul functional.

Activ = Utilizri
I. Funcia de investiii
Utilizri stabile brute
II. Funcia de exploatare
1. Activ circulant de exploatare
2. Activ circulant nafara exploatrii
III. Funcia de trezorerie
Activ circulant financiar (Disponibiliti)
Total Activ
Bilanul funcional
Bilan funcional
Pasiv = Resurse
IV. Funcia de finanare
Resurse stabile (durabile)
1. Capitaluri proprii:
2. Datorii financiare stabile
1. Datorii de exploatare
2. Datorii n afara exploatrii
Total Pasiv
Active = Utilizri
(valoare brut)(mii lei)I. Funcia de investiii
Utilizri stabile
A. Active imobilizate brute
1. Imobilizri necorporale
2. Imobilizri corporale
3. Imobilizri financiare
B.Active circulante de exploatare
1. Stocuri - total
2. Creane comerciale
Active circ. n afara exploatrii
Alte creane
III: Funcia de trezorerie
Activ circulant financiar
Casa i conturi la bnci
Total Active valoare brut
Pasive = Resurse
(mii lei)
IV. Funcia de finanare
Resurse stabile
1. Capitaluri proprii
- Capital
- Rezerve - total
- Rezultatul reportat
- Rezultatul exerciiului(nerepartiz)
2. Amortismente i provizioane
3. Datorii financiare stabile (>1 an)
1. Datorii de exploatare
2. Datorii nafara exploatrii
3. Credite bancare curente
I. Venituri n avans
Total Resurse
Exerciiul financiar
Precedent
Curent
507943668
177647
507704907
61114
685507354
916041
684530199
61114
316198333
141953183
174245150
5954993
5954993
1902966
502973608
122067958
380905650
9934695
9934695
1489075
8451440
2927007
8408730
2884297
840408690
1202789029
Exerciiul financiar
Precedent
Curent
608138189
425835305
59199226
389090850
- 22454771
173809556
8493328
1011158943
640141085
295996131
340452551
+ 3692403
243110681
127907177
132550559
95284121
4435821
77021000
109411718
5197373
840408690
1202789029
14. Studiu de caz privind bilantul financiar.

Activ = Necesar
Necesar permanent
Activ imobilizat net > 1 an
Necesar temporar
1. Activ circulant net < 1 an
2. Imobilizri financiare < 1 an
3. Disponibiliti (Trezorerie activ)
Total Activ
Active = Necesaruri nete
(mii lei)
Mijloace cu durata > 1 an
Bilan financiar
Pasiv = Resurse
Capitaluri permanente (Cp)
1. Capitaluri proprii (C)
2. Datorii cu scadene > 1 an
Resurse temporare
1. Datorii cu scadene < 1 an
2. Credite bancare (Trezorerie pasiv
Total Pasiv
Exerciiul financiar
Precedent
Curent
334134112
442396673
A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale
III. Imobilizri financiare
Mijloace cu durata < 1 an
B. Active circulante
I. Stocuri - total
II. Creane - total
III: Invest. financiare/termen scurt
IV: Casa i conturi la bnci
334134112
112827
333960171
61114
330562056
330562056
141953183
180200143
8408730
1902966
Total Active Nete

Pasive = Resurse
(mii lei)
666599134
959678348
Exerciiul financiar
Precedent
Curent
434328633
768048262
Resurse cu scadena >1an

J. Capital i rezerve
I. Capital
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve - total
V. Rezultatul reportat - Sold C
- Sold D
VI.Rezultatul exerciiului - Sold C
Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii
H.Provizioane pt.riscuri-cheltuieli
G. Datorii pe o perioad > 1 an
D. Datorii pe o perioad de 1 an
Total datorii
I. Venituri n avans
Total Capitaluri
425835305
59199226
245482220
143608630
22454771
40667697
40667697
425835305
8493328
227834680
236328008
4435821
666599134
442396673
761587
441573972
61114
515792600
515792600
122067958
390840345
2884297
1489075
640141085
295996131
95164551
245288000
26147174
22454771
51384029
51384029
640141085
127907177
186432713
314339890
5197373
959678348
15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitate.

Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:
Indicator
u.m.
Imobilizri
1.500
Stocuri
500
Creane
100
Disponibiliti
100
Capitaluri proprii
700
Datorii financiare
500
Furnizori
500
Datorii salariale
300
150
Credite de trezorerie
50
Cifra de afaceri
5.000
Cheltuieli de exploatare platibile
2.800
Amortizare
300
Cheltuieli cu dobnzi
100
Impozit pe profit
200
S se calculeze i s se interpreteze ratele de lichiditate, solvabilitate i cele de rentabilitate pentru ntreprindere.

Lichiditatea curenta = Active circulante/Datorii curente = (500 + 100 + 100)/ (500 + 500 + 300 + 150 + 50) =
700/1.500 = 0.47
Lichiditatea imediata = Active circulante - Stocuri/Datorii curente = (700-500)/1500 = 0.13
Lichiditatea la vedere = Active totale/datorii curente = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) =
2200/1500 = 1.47
Solvabilitatea financiar reflect posibilitatea acoperirii datoriilor totale din sumele adunate din vnzarea activelor
Solcaviliatea Financiara = Total active/Total datorii = ( 1.500 + 500 + 100 + 100) / (500 + 500 + 300 + 150 + 50) =
2200/1500 = 1.47
Solvabilitatea financiar de 1.47, nu reflect o solvabilitate bun a firmei.
Solvabilitatea patrimonial reflect n ce msur capitalurile proprii pot s acopere datoriile firmei.
Solvabilitatea patrimoniala = Cap. propriu / (Cap. propriu + Datorii) = 700 / (700 + 500+500+300+150+50) = 700 /
2.200 = 0,318.
Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara, dar mai ales pe baza
factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate.
Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Activ total *100 = (5000-2800)/2200 = 2200/2200 *100 =
100%
Rata rentabilitatii economice = Rezultatul din exploatare/Capitaluri permanente *100 = (5000-2800)/700 *100 =
314,29%
16. Studiu de caz privind vitezele de rotatie.
Sa se calculeze vitezele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:
Imobilizari necorporale 5.000
Imobilizari corporale 20.000
Creante 10.000
Stocuri 15.000
Disponibilitati 2.000
Datorii 30.000
Sold Clienti 10.000
Sold Furnizori 15.000
Cifra de afaceri 50.000
Rezolvare:
- Viteza de rotatie a stocurilor:
NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri = 50.000/15.000 = 3.33
Viteza de rotatie a datoriilor:
Nr.dat.= Cifra de afaceri / Datorii = 50.000/30.000 = 1.67
Viteza de rotatie a imobilizarilor:
NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate = 50.000/25.000 = 2
Viteza de rotatie a activelor totale:
NrAI = Cifra de afaceri / Active totale = 50.000/(5.000+25.000+10.000+15.000+2.000) = 50.000/57.000 = 0.88
- Viteza de rotatie a disponibilitatilor banesti
Nr.Disp = Cifra de afaceri / Disponibilitati = 50.000/2.000 = 25
- Viteza de rotatie a creantelor
Nr.Cr = Cifra de afaceri /Creante = 50.000/10.000 = 5
17. Studiu de caz privind duratele de rotatie.
Sa se calculeze duratele de rotatie a stocurilor daca se stiu urmatorii indicate din Bilantul contabil:
Imobilizari necorporale 5.000
Imobilizari corporale 20.000
Creante 10.000
Stocuri 15.000
Disponibilitati 2.000
Datorii 30.000
Sold Clienti 10.000
Sold Furnizori 15.000
Cifra de afaceri 50.000
Rezolvare:
- Durara de rotatie a stocurilor:
DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5
- Durata de rotatie a debitelor-clienti:
DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] X 365 = 10.000/50.000*365 = 73
- Durata de rotatie a furnizorilor:
DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365 = 15.000/50.000 * 365 = 109.5
- Durata de rotatie a imobilizarilor:
DzAI = Active imobilizate/ Cifra de afaceri X365 = 25.000/50.000*365 = 182.5
- Durata de rotatie a activelor totale:
DzAT = Active totale/ Cifra de afaceri X365 = (5.000+25.000+10.000+15.000+2.000)/ 50.000/*365 = 57.000/50.000*365 =
416.10
- Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti
DzDisp = Disponibilitati/cifra de afaceri*365 = 2000/50.000*365 = 14.60
18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii.
Este un model de regrupare i restructurare a poziiilor din contul de Profit i pierdere pentru analiza
rezultatelor.Situaia contului relev metodologia de calcul i analiz a rezultatului exerciiului. Relaiile delimitate n acest sens
sunt:
a) Marja comercial = Venituri din vnzri de mrfuri - Costul mrfurilor vndute
b) Producia exerciiului = Venituri din vnzarea produciei + Variaia produciei stocate + Producia de
imobilizri
c) Valoarea adugat = Producia exerciiului + Marja comercial Consumul exerciiului provenit
de la teri
din care:
Valoarea adugat net = Valoarea adugat - Amortizri din exploatare
d) Excedentul brut din exploatare = Valoarea adugat + Subvenii de exploatare - Impozite,taxe i alte
vrsminte Cheltuieli de personal
e) Rezultatul exploatrii = Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare cu
amortizrile i provizioanele Alte cheltuieli din exploatare
f) Rezultatul current nainte de impozitare = Rezultatul exploatrii + Venituri financiare Cheltuieli financiare
g) Rezultatul excepional = Venituri excepionale + Cheltuieli excepionale
h) Rezultatul exerciiului = Rezultatul current nainte de impozitare +/- Rezultatul excepional - Impozitul pe profit
Nr.
Venituri, cheltuieli i rezultate
rd.
(milioane lei)
1. Cifra de afaceri net
Producia vndut (Pv)
Venituri din vnzarea mrfurilor
2. Variaia stocurilor (ct. 711)
a. - Sold C
b. - Sold D
3. Producia imobilizat (Pi)
4. Alte venituri din exploatare
VENITURI DIN EXPLOATARE
-TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4)
5.a. Chelt.cu mat.prime + mater. consumabile
Alte cheltuieli materiale
b. Alte chelt, din afar (cu energie + ap)
Cheltuieli privind mrfurile(ct. 607)
6. Cheltuieli cu personalul
a. Salarii
b. Cheltuieli cu asigurrile i prot. social
7.a Ajustarea val. imobiliz.corp.+ necorporale
.
a.1. Cheltuieli
Exerciiul financiar
Precedent Curent
535016
783518
530551
777384
4465
6134
- 4924
- 89949
50069
29637
54993
119586
598
2254
4418
4604
535108
700425
Abateri
( )
+248502
+246833
+ 1669
- 85025
- 20432
+ 64593
+ 1656
+ 186
+165317
Indici
(%)
146,4
146,5
137,4
1826
60,2
217,4
376,8
104,2
130,9
219897
4894
49306
4158
112265
77140
35125
10000
296076
2879
48420
5350
152105
197482
44623
50445
+ 76179
- 2015
- 886
+ 1192
+ 39840
+120342
+ 9498
+ 40445
134,6
58,1
98,2
128,7
135,5
256,0
127,0
504,4
10000
50445
+ 40445
504,4
7.b.
b.1.
b.2.
8.
8.
1
8.
2
8.
3
Ajustarea valorii activelor circulante

Cheltuieli (+)
Venituri (-)
Alte cheltuieli de exploatare
Cheltuieli privind prestaiile externe
33929
21449
876
2218
1342
49667
32692
+ 223
+ 1565
+ 1342
+ 15738
+ 11243
134,1
233,7
146,4
152,4
Chelt.cu alte impozite, taxe, vrsminte
5555
8441
+ 2886
151,9
Chelt. despgubiri, donaii, active cedate
6924
8534
+ 1610
123,2
432100
605817
+173717
140,2
103008
298
94608
751
- 8400
+ 453
90,9
252,0
2739
4890
+ 2151
178,5
3097
30886
5641
-
+ 2544
- 30886
182,1
-
4525
7008
+ 2483
154,8
19898
23952
+ 4054
120,3
50796
69289
+ 18493
136,4
538204
706066
+167862
131,2
487408
636777
+149369
130,6
50796
69289
+ 18493
136,4
10128
17905
+ 7777
176,8
40668
51384
+ 10716
126,3
0,137
0,137
0,174
0,174
+ 0,137
+0,137
200,0
200,0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
-TOTAL
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
9. Venituri din interese de participaie
1 Venituri din dobnzi
0.
11 Alte venituri financiare
.
VENITURI FINANCIARE-TOTAL
1 Ajustarea valorii imobiliz. financiare
2.
1 Cheltuieli privind dobnzile
3.
1 Alte cheltuieli financiare
4.
1 REZULTATUL CURENT
5.
1 REZULTATUL EXTRAORDINAR
6.
1 VENITURI TOTALE
7.
1 CHELTUIELI TOTALE
8.
1 REZULTATUL BRUT
9.
2 Impozitul pe profit
0.
2 REZULTATUL NET AL EXERCIIULUI
1. FINANCIAR
2 REZULTATUL PE ACIUNE
2. - de baz
- diluat
653
653
Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei rentabilitii, al analizei financiare, al
diagnosticului financiar i al evalurii ntreprinderii. Pornind de la rezultat se definete capacitatea de autofinanare a
ntreprinderii, autofinanarea i conceptul de cash-flow, care sunt la originea conceptului de flux de trezorerie.
Nr.
Solduri intermediare de gestiune
Exerciiul financiar
Abateri
Indici
crt.
(milioane lei)
Precedent
Curent
( )
(%)
1. Vnzri de mrfuri (Vmf)
4465
6134
+ 1669
137,4
2. Costul mfurilor vndute (Chmf)
4158
5350
+ 1192
128,7
3. Marja comercial (Mc)(1-2)
307
784
+ 477
155,0
4. Producia vndut (Pv)
530551
777384 + 246833
146,5
5. Cifra de afaceri net (CA)(1+4)
535016
783518 + 248502
146,4
6. Variaia stocurilor (S)
- 4924
- 89949
- 85025
1826
7. Producia imobilizat (Pi)
598
2254
+ 1656
376,8
8. Producia exerciiului(Pex)(4+6+7)
526225
689688 + 163463
131,0
9. Consumuri intermediare (Ci)

10 Valoarea adugat (Vad)(3+8-9)
.
11 + Subvenii de exploatare
.
12 - Alte impozite i taxe
.
13 - Cheltuieli cu personalul
.
14 = Excedent brut de exploatare(EBE)
.
15 + Alte venituri din exploatare
.
16 - Ajustare valori imobilizri
.
17 - Alte cheltuieli de exploatare
.
18 = Rezultatul din exploatare (Rexp)
.
19 Venituri financiare
.
20 - Cheltuieli financiare
.
21 = Rezultatul financiar (Rfin)
.
22 Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21)
.
23 Rezultatul extraordinar (Rextr)
.
24 Rezultatul brut (Rbr)(22 +23)
.
30 - Impozitul pe profit
.
31 = Rezultatul net (Rnet)(24 - 30)
.
292546
233987
-
380067
310405
-
+ 87521
+ 76418
-
129,9
132,6
-
5555
8441
+ 2886
151,9
112265
152105
+ 39840
135,5
116167
149859
+ 33692
129,0
4418
4604
+ 186
104,2
10000
50445
+ 40445
504
7577
9410
+ 1833
124,2
103008
94608
- 8400
91,8
3097
5641
+ 2544
182,1
55309
30960
- 24349
55,9
- 52212
- 25319
+ 26893
48,5
50796
69289
+ 18493
136,4
50796
69289
+ 18493
136,4
10128
17905
+ 7777
176,8
40668
51384
+ 10716
126,3
19. Studiu de caz privind fuziunea prin reuniune.

Societatea A fuzioneaza cu societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt
independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. In urma operatiunii de fuziune se creaza societatea C.
Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ
Cheltuieli de constituire
Imobilizari corporale
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
A
5.000
100.000
45.000
80.000
40.000
Total activ
270.000
B
10.000
75.000
35.000
45.000
55.000
Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe
termen lung
220.000 Total pasiv
A
50.000
25.000
40.000
70.000
85.000
B
75.000
5.000
10.000
40.000
90.000
270.00
0
220.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea
generala a patrimoniului si activitatii acestora, si anume plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:
- societatea A: 40.000 lei;
- societatea B: 70.000 lei.
Aporturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente
Capital propriu
Active fictive-ch.de constituire
Plusvaloarea imobilizarilor corporale
Activ net corijat(ANC)
Numar de actiuni(Na)
Valoarea intrinseca(ANC/Na)
A
115.000
-5.000
40.000
150.000
10.000
15
B
90.000
-10.000
70.000
150.000
15.000
10
Calcule financiare :
Raportul de schimb dintre valorile intrinsece ale celor doua actiuni este :
Rs = Valoarea intrinseca a actiunilor societatii A / Valoarea intrinseca a actiunilor societatilor B
Rs = 15 / 10 = 3 / 2
Valoarea acestui raport nu trebuie sa fie determinara cu zecimale deoarece acest raport arata numarul de actiuni care
trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de
fuziune trebuie emisa 2 actiune noua A in schimbul a 3 actiuni vechi B.
Capitalul social al societatii C este de 150.000 (aprotul A) + 150.000 (aportul B) = 300.000 lei;
Numarul de actiuni care sunt emise pentru remunerarea aportului celor doua societati este de 60.000 lei, valoarea nominala fiind
aceeasi, adica de 5 lei/actiune.
Societatile vor primi un numar egal de actiuni deoarece valoarea aportului pe care au prezentat-o catre societatea C este
egala. Ca atare si numarul de actiuni pe care il vor indemniza este si el egal, adica 30.000 actiuni pentru fiecare societate.
Fluxul informational contabil la societatea A:
a contabilizarea creantei societatii A catre societatea C:
Cont debitor
461
Cont creditor
7583*
Valoare
150.000
*venituri din operatiuni din fuziune

b contabilizarea virarii aportului catre societatea C:
Valoare
265.000
70.000
85.000
110.000
Cont debitor
./.
401
162
6583*
Cont creditor
./.
212
371
411
512
Valoare
265.000
100.000
45.000
80.000
40.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate ca aport

c
primirea actiunilor de la societatea C:
Cont debitor
261
d
Cont creditor
201
Valoare
5.000
contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:
Cont debitor
7583
f
Valoare
150.000
anularea cheltuielor de constituire:
Cont debitor
6588
e
Cont creditor
461
Cont creditor
121
Valoare
150.000
contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:
Cont debitor
121
Cont creditor
./.
6583
Valoare
115.000
110.000
6588
5.000
g determinarea rezultatului fuziunii:

Rezultatul fuziunii = venituri totale cheltuieli totale
Rezultatul fuziunii = 150.000 115.00 = 35.000 lei
In urma operatiunii de fuziune, bilantul contabil al societatii A se prezinta astfel:
Elemente de activ
Titluri de particpare
Valoare Elemente de pasiv

Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
150.000 Total pasiv
Total activ
Valoare
50.000
25.000
40.000
35.000
150.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea A:

a contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121
b
Cont creditor
456
Valoare
150.000
50.000
25.000
40.000
35.000
contabilizarea distirbuirii titlurilor de participare primite de la societatea A catre actionarii societatii B:
Cont debitor
456
Cont creditor
261
Valoare
150.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii A sunt soldate. Actionarii societatii A sunt dupa
aceasta operatiune de fuziune actionari ai societatii C.
Contabilizarea operatiunilor de fuziune pentru societatea B este identica cu contabilizarea operatiunilor de fuziune ale
societatii A, respectand aceleasi etape, cu deosebirea impusa de valorile din situatiile financiare ale acestei societati.
Fluxul informational contabil la societatea C:
a contabilizarea constituirii capitalului social:
Cont debitor
456
b
Valoare
300.000
contabilizarea primirii aportului de la societatea A:
Valoare
305.000
140.000
45.000
80.000
40.000
c
Cont creditor
1012
Cont debitor
./.
212
371
411
512
Cont creditor
./.
456
401
162
Valoare
305.000
150.000
70.000
85.000
contabilizarea primirii aportului de la societatea B:
Valoare
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000
Cont debitor
./.
212
371
411
512
Cont creditor
./.
456
401
162
Valoare
280.000
150.000
40.000
90.000
Bilantul contabil al societatii C se prezinta astfel:
Elemente de activ
Marfuri
A Elemente de pasiv
80.000 Furnizori
A
300.000
110.000
Clienti
Disponibilitati
Total activ
125.000 Credite bancare pe termen lung

95.000
585.000 Total pasiv
175.000
585.000
In urma operatiunilor de fuziune, cele doua societati participante sunt lichidate si radiate de la Registrul Comertului si
concomitent se creaza o noua societate C care preia aporturile celor doua societati si actionarii acestora devin actionarii societatii
C.
20. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta este independent fata de societatea absorbita.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care cele doua societati participante la aceasta operatiune sunt
independete din punct de vedere al participatiilor la capitalul social. Bilanturile contabile ale celor doua societati se prezinta
astfel:
Elemente de activ
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
A
5.000
100.000
45.000
80.000
40.000
Total activ
270.000
B
10.000
75.000
35.000
45.000
55.000
Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen
lung
220.000 Total pasiv
A
50.000
25.000
40.000
70.000
85.000
B
75.000
5.000
10.000
40.000
90.000
270.00 220.000
0
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de urmatoarele plusuri de valoare rezultate din reevaluarea
generala a patrimoniului si activitatii acestora:
a fond comercial creat de cele doua societati:
b plusvaloarea rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale:
Elemente
Capital propriu
Fond comercial
A
115.000
-5.000
90.000
40.000
240.000
10.000
24
B
90.000
-10.000
70.000
30.000
180.000
15.000
12
Rs = 24 / 12 = 2 / 1
trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. In aceasta situatie pentru a remunera aportul societatii B in operatiunea de
fuziune trebuie emisa 1 actiune noua A in schimbul a 2 actiuni vechi B.
Tinand cont ca valoarea nominala a celor doua societati este de 5 lei, majorarea capitalului social al societatii A dupa
fuziunea prin absorbtie cu societatea B, parcurge urmatoarele etape:
numarul de actiuni ce trebuie emise pentru remunerarea capitalului societatii B: 15.000 * 1/2= 7.500 actiuni noi
A;
valoarea majorarii capitalului social: 7.500 actiuni * 5 lei = 37.500 lei;
diferenta dintre valoarea majorarii capitalului social si valoarea aportului se contabilizeaza in categoria de prima
de fuziune, adica: 180.000 37.5000 = 142.500 lei.
h contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor
456
Cont creditor
./.
1012
1042
Valoare
180.000
37.500
142.500
Valoare
310.000
70.000
105.000
35.000
45.000
55.000
Cont debitor
./.
207
212
371
411
512
Cont creditor
./.
456
401
162
Valoare
310.000
180.000
40.000
90.000
Elemente de activ
Fond comercial
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ
Valoare
5.000
70.000
205.000
80.000
125.000
95.000
580.000
Elemente de pasiv
Capital social
Prime de fuziune
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
Credite bancare pe termen lung
Total pasiv
Valoare
87.500
142.500
25.000
40.000
110.000
175.000
580.000
Fluxul informational contabil la societatea B:

a contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor
461
Cont creditor
7583*
Valoare
180.000
* venituri din operatiuni de fuziune

b contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000
Cont debitor
./.
401
162
6583*
Cont creditor
./.
212
371
411
512
Valoare
210.000
75.000
35.000
45.000
55.000
*cheltuieli din operatiuni de fuziune-valoarea contabila a elementelor de activ cedate sub forma de aport
c contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor
261
d
Cont creditor
201
Valoare
10.000
Cont debitor
121
f
Valoare
180.000
contabilizarea anularii activelor fictive-cheltuielile de constituire:
Cont debitor
6588
e
Cont creditor
461
Cont creditor
./.
6583
6588
Valoare
90.000
80.000
10.000
Cont debitor
7583
Cont creditor
121
Valoare
180.000
g determinarea rezultatului fuziunii:

Rezultat = Venituri totale Cheltuieli totale
Rezultat = 180.000 90.000 = 90.000 lei
Bilantul contabil al societatii B inainte de lichidarea acesteia se prezinta astfel:
Elemente de activ
Titluri de participare

Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
180.000 Total pasiv
Total activ
Valoare
75.000
5.000
10.000
90.000
180.000
Fluxul informational contabil privind operatiunile de lichidare privind societatea B:

c contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121
d
Cont creditor
456
Valoare
180.000
75.000
5.000
10.000
90.000
Cont debitor
456
Cont creditor
261
Valoare
180.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B vor deveni in
urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
21. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea A detine 60% din capitalul societatii B, actiuni care au fost
achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ
Imobilizari financiare
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ
A
5.000
100.000
45.000
45.000
80.000
40.000
315.000
B
10.000
75.000
35.000
Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
45.000 Credite bancare pe termen

lung
55.000
220.000 Total pasiv
A
50.000
25.000
40.000
115.00
0
85.000
B
75.000
5.000
10.000
40.000
90.000
315.00 220.000
0
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor
doua societati astfel:
Elemente
Capital propriu
Plusvaloarea imobilizarilor
corporale
Plusvaloare din titluri de participare
A
115.000
-5.000
45.000
B
90.000
-10.000
70.000
45.000
(9.000 * 10 45.000)
200.000
10.000
20
150.000
15.000
10
Rs = 20 / 10 = 2 / 1
trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului
societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea A le detine in capitalul societatii B.
Aportul de remunerat este: 150.000 * 40% = 60.000 lei;
Numarul de actiuni care trebuie remunerate: 15.000 9.000 = 6.000 actiuni, care apartin altor actionari decat cei ai societatii A;
Numarul de actiuni noi ale societatii A care trebuie emise pentru remunerarea actiunilor B aferente altor actionari decat
cei ai societatii B: 6.000 * = 3.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A aferenta aportului societatii B: 3.000 actiuni * 5 lei = 15.000 lei;
Prima de fuziune: 60.000 15.000 = 45.000 lei, adica diferenta dintre aportul de remunerat al altor actionari si valoarea
majorarii capitalului social al societatii A;
In procesul fuziunii, societatea A va anula actiunile pe care le detine in capitalul societatii B in valoare de 45.000 lei;
In procesul de fuziune prin aceasta varinata, apare si o prima de fuziune complementara provenita din diferenta dintre
valoarea aportului care apartine societatii A (60%) si valoarea de achizitie a titlurilor de participare pe care aceasta le detine in
capitalul societatii B.
Prima de fuziune complementara: 150.000 * 60% - 45.000 = 45.000 lei.
j
contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor
456
Cont creditor
./.
1012
1042.1
1042.2
261
Valoare
150.000
15.000
45.000
45.000
45.000
Valoare
280.000
145.000
35.000
45.000
55.000
Cont debitor
./.
212
371
411
512
Cont creditor
./.
456
401
162
Valoare
280.000
150.000
40.000
90.000
Elemente de activ
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ
Valoare
5.000
245.000
80.000
125.000
95.000
Elemente de pasiv
Capital social
Prime de fuziune
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
lung
550.000 Total pasiv
Valoare
65.000
90.000
25.000
40.000
155.000
175.000
550.000

h contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor
461
Cont creditor
7583*
Valoare
150.000

i
contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare
210.000
40.000
90.000
80.000
Cont debitor
./.
401
162
6583*
Cont creditor
./.
212
371
411
512
Valoare
210.000
75.000
35.000
45.000
55.000
j
contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor
261
k
Cont creditor
461
Cont debitor
6588
l
Cont creditor
201
Valoare
10.000
Cont debitor
121
m
Valoare
60.000
Cont creditor
./.
6583
6588
Valoare
90.000
80.000
10.000
Cont debitor
7583
Cont creditor
121
Valoare
150.000
n determinarea rezultatului fuziunii:

Rezultat = 150.000 90.000 = 60.000 lei
Elemente de activ
Debitori diversi
Total activ

90.000 Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
150.000 Total pasiv
Valoare
75.000
5.000
10.000
60.000
150.000

e contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121
f
Valoare
150.000
75.000
5.000
10.000
60.000
Cont debitor
456
g
Cont creditor
456
Cont creditor
261
Valoare
60.000
compensarea datoriei cu creanta fata de actionarii societatii A in procesul de fuziune:
Cont debitor
456
Cont creditor
461
Valoare
90.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat
cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
22. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbita detine actiuni la societatea absorbanta.
Societatea A absoarbe societatea B in conditiile in care societatea B detine 60% din capitalul societatii A, actiuni care au
fost achizitionate la constituirea acesteia la valoarea nominala de 5 lei/actiune. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Elemente de activ
Imobilizari financiare
Marfuri
Clienti
A
5.000
100.000
45.000
80.000
Disponibilitati
Total activ
40.000
270.000
B
10.000
75.000
30.000
35.000
45.000
Elemente de pasiv
Capital social
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
lung
55.000
250.000 Total pasiv
A
50.000
25.000
40.000
70.000
85.000
B
75.000
5.000
10.000
40.000
120.000
270.00
0
250.000
In procesul fuziunii celor doua societati, s-a tinut cont de un plus de valoare aferent imobilizarilor corporale ale celor
doua societati astfel:
Elemente
Capital propriu
Plusvaloare din titluri de participare
(6.000 * 20 30.000)
A
115.000
-5.000
90.000
0
B
90.000
-10.000
70.000
90.000
200.000
10.000
20
240.000
15.000
16
Rs = 20 / 16 = 5 / 4
trebuie schimbate cu actiunile celeilalte societati. Pentru numarul de actiuni care trebuie emise in vederea remunerarii aportului
societatii B, trebuie sa se tina seama de raportul de schimb si de actiunile pe care societatea B le detine in capitalul societatii A.
Numarul de actiuni pe care A trebuie sa le emita pentru a remunera aportul societatii B: 15.000 * 4/5 = 12.000 actiuni;
Majorarea capitalului social al societatii A: 12.000 actiuni * 5 lei = 60.000 lei;
Prima de fuziune: 240.000 60.000 = 180.000 lei;
Anularea actiunilor proprii: 6.000 actiuni * 20 lei = 120.000 lei;
Reducerea capitalului social al societatii A astfel:
- reducerea efectiva: 6.000 actiuni * 5 lei = 30.000 lei;
- diferenta: 120.000 30.000 = 90.000 va fi imputata asupra primelor de fuziune.
l
contabilizarea majorarii capitalului social:
Cont debitor
456
m
Cont creditor
./.
1012
1042
Valoare
240.000
60.000
180.000
Valoare
400.000
145.000
35.000
Cont debitor
./.
212
371
Cont creditor
./.
456
401
Valoare
400.000
240.000
40.000
45.000
120.000
55.000
n
411
109
512
162
120.000
anularea actiunilor proprii preluate prin fuziunea cu societatea B:
Cont debitor
./.
1012
1042
Cont creditor
109
Valoare
120.000
30.000
90.000
Elemente de activ
Marfuri
Clienti
Disponibilitati
Total activ
Valoare
5.000
245.000
80.000
125.000
95.000
Elemente de pasiv
Capital social
Prime de fuziune
Rezerve
Rezultat reportat
Furnizori
lung
550.000 Total pasiv
Valoare
80.000
90.000
25.000
40.000
110.000
205.000
550.000

o contabilizarea creantei asupra societatii A pentru aportul la capitalul acesteia:
Cont debitor
461
Cont creditor
7583*
Valoare
240.000

p contabilizarea virarii aportului catre societatea A:
Valoare
240.000
40.000
120.000
80.000
Cont debitor
./.
401
162
6583*
Cont creditor
./.
212
261
371
411
512
Valoare
240.000
75.000
30.000
35.000
45.000
55.000
q contabilizarea primirii actiunilor emise de societatea A pentru remunerarea aportului:
Cont debitor
261
r
Cont creditor
201
Valoare
10.000
Cont creditor
./.
6583
6588
Valoare
90.000
80.000
10.000
Cont debitor
121
t
Valoare
240.000
Cont debitor
6588
s
Cont creditor
461
Cont debitor
7583
u determinarea rezultatului fuziunii:
Rezultat = 240.000 90.000 = 150.000 lei
Cont creditor
121
Valoare
240.000
Elemente de activ
Total activ

Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul fuziunii
240.000 Total pasiv
Valoare
75.000
5.000
10.000
150.000
240.000

h contabilizararea evidentierii drepturilor actionarilor societatii B:
Cont debitor
./.
1012
106
117
121
i
Cont creditor
456
Valoare
240.000
75.000
5.000
10.000
150.000
Cont debitor
456
Cont creditor
261
Valoare
240.000
Dupa realizarea acestei inregistrari contabile toate conturilor societatii B sunt soldate. Actionarii societatii B, altii decat
cei ai societatii A, vor deveni in urma operatiunii de funziune actionari ai societatii A.
23. Studiu de caz privind fuziunea prin absorbtie: societatea absorbanta detine actiuni la societatea absorbita si invers.
Societatea A (absorbant) deine 20% din capitalul societii B (absorbit), iar B deine 2.000 de aciuni A. Conducerile
celor dou societi au decis fuzinea prin absorbia societii B de ctre A.
Bilanul societilor A (absorbant) i B (absorbit) nainte de fuziune se prezint astfel:
Elemente
A
B
10.000
Imobilizri corporale
1.248.000
788.000
Imobilizri financiare
160.000
22.000
Stocuri
160.000
330.000
Clieni
138.000
280.000
Investiii financiare pe termen scurt
56.000
Conturi la bnci
28.000
8.000
Total activ
1.800.000
1.428.000
Credite pe termen lung
162.000
mprumut obligatar
288.000
Furnizori
46.000
256.000
Datorii fiscale
70.000
44.000
Total Datorii
278.000
588.000
Capital social
1.000.000
800.000
(100.000 aciuni)
(80.000 aciuni)
Rezerve
402.000
238.000
Rezultat
120.000
(198.000)
Total Capitaluri proprii
1.522.000
840.000
Informaii suplimentare:
Pentru societatea A:
-existena unui plus de valoare la fondul comercial de 800.000 lei;
-existena unui plus de valoare la imobilizrile corporale de 56.000 lei;
-cele 16.000 aciuni B au fost achiziionate la valoarea lor nominal;
Pentru sociatatea B:
-un fond comercial necontabilizat de 88.000 lei;
-plus de valoare la imobilizrile corporale 26.000 lei;
-pierderile din deprecierea creanelor clieni sunt estimate la 13.500 lei;
- pierderile din deprecierea stocurilor sunt estimate la 6.500 lei;

-cele 2.000 aciuni A au fost achiziionate la valoarea total de 22.000 lei.
S se contabilizeze fuziunea prin absorbie n situaia existenei participaiilor reciproce.
REZOLVARE
Active Fictive = chelt de constituire = 10 000
Oblig nefin = 46000
Obl fin = cred t lung + dat fiscale = 232000
EVAL APORTURILOR
CAPITAL PR
(-) ACTIVE FICTIVE (CH CONST)
(=) ANCont
(+-) CORECTII EVALUARE
FD COMERC
IMOB CORPORALE
CREANTE
STOCURI
TITL B DETINUTE DE A
A
1522000
-10000
1512000
B
840000
0
840000
800000
56000
0
0
16000(X-VN)
88000
26000
-13500
-6500
0
VN = 10
TITL A DETINUTE DE B
X = Vib, Y = Via
ANCor
Nr actiuni
Valoare intrinseca
2000(Y-11)
Val de achiz = 11
2208000+16000x
100000
Via = Y
912000+2000y
80000
Vib = x
ANCorA = 2400 000

ANCorB = 960 000
Rezulta sistem de ecuatii
2 208 000 + 16 000 X = 100 000 Y
912 000 + 2000 Y = 80 000 X
X = 12
Y = 24
Vib = 12
Via = 24
RAPORT DE SCHIMB = Vib/Via =
Nr de actiuni de emis A pt a remunera B
A detine 20% din capitalul lui B, B detine 2000 act din A
ANCor B x 80% /Via = (960 000 x 80%)/ 24 = 32000 act A
Sau
(nr act B nr act B det de A) x Rp = ANCor B
Majorarea capital social
32.000 x VNa = 320.000
Prima de fuziune = 480.000
- Pr-zisa 32.000(Via-VNa) = 32.000(24-10) = 448.000
- Compl 16.000 (12-10) = 32.000
Act B
Inreg in contabilitate
INREG A - ABSORBANTA
suma
1
majorare cap soc
2
3
anularea titlurilor
preluarea aport
ct
456
1042
%
ct
%
1012
1042
263
%
suma
162.000
320.000
480.000
160.000
88.000
161
401
44
456
288.000
256.000
44.000
960.000
41,115,121,371
207
21
371
109
restu
4
5
6
reg ct
anularea act pr
anularea ch cons
456
1042
6583
117
109
201
160.000
INREG B - ABSORBITA
transf active
46101
7583
scoaterea din gestiune
6583
%
21
142.8000
960-840
1428.000
788.000
263
371
4111
5121
121
6583
22.000
330.000
280.000
1.000
1.548.000
1.428.000
788+26
814.000
rez fuziune
7583
121
tr datorii
46101
tr cap pr
%
161
40
44
%
1012
106
121
456
456
800.000
238.000
120.000
regularizare cont 461.456
10.000
588.000
288.000
256.000
44.000
%
121
456
-198.000
960.000
461
960.000
46101
162.000
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor impozabile aferente TVA.
-
Operatiunile din sfera de aplicare a TVA sunt cele care indeplinesc urmatoarele conditii:
a. Reprezinta o livrare de bunuri / prestare de servicii cu plata sau o operatiune asimilata acestora;
b. Se considera ca locul livrarii / prestarii se afla in Romania;
c. Sunt realizate de persoane impozabile;
d. Sunt rezultatul unor activitati economice.
Importurile de bunuri, achizitiile intracomunitare si operatiunile asimilate achizitiilor intracomunitare se incadreaza in
sfera de aplicare a TVA.
O persoana impozabila este considerata stabilita din perspectiva TVA la sediul activitatii economice, respectiv acolo unde
sunt adoptate deciziile esentiale privind managementul sau si unde isi exercita functiile sale centrale. Totodata, o persoana
nerezidenta este considerata stabilita in Romania din perspectiva TVA daca are un sediu fix, respectiv dispune in Romania
de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si prestari de servicii impozabile.
- Locul livrarii bunurilor si prestarii serviciilor (si implicit locul de taxare cu TVA) se determina in functie de aceleasi
reguli de teritorialitate prevazute de Directiva 112/2006 si Directiva 8/2008 valabile la nivelul UE.
Exemplu:
O persoan juridic nregistrat n scop de TVA care activeaz ndomeniul produciei de mobilier realizeaz n
luna septembrie urmtoareleoperaiuni:
- achiziii de mas lemnoas pe picior utilizat ca materie prim 850.000pre fr TVA;
- achiziii de materiale consumabile n valoare de 250.000, pre fr TVA;
- nregistreaz facturi pentru cazarea personalului trimis n delegaie nvaloare de 25.000, fr TVA;
- achiziioneaz produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol n valoare de 15.000 fr TVA;
- livreaz produse finite (mobilier) n valoare de 1.450.000 lei, pre cu TVA.
Determinai TVA aferent lunii septembrie. tiind c la sfritul lunii augustsocietatea raportase TVA de recuperat
n valoare de 2.500 lei, determinaicare este valoarea TVA pe care societatea o datoreaz ctre bugetul1statului la sfritul
lunii septembrie. Toate operaiunile se desfoar peplan intern, furnizorii i clienii fiind persoane nregistrate n scop de
TVA.
Rspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziie:
- achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de 850.000 x24% = 204.000
lei;(vezi art.160-masuri desimplificare)
- achiziiile de materiale consumabile genereaz un TVA deductibil de 250.000 x24% = 60.000 lei;
- prestarea de servicii de cazare se impoziteaz cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil generat de aceste facturi va fi de 25.000x
9% = 2.250 lei;pentru achiziionarea de produse alcoolice i din tutun destinate activitii deprotocol societatea nu are dreptul de deducere a TVA
; nu se nregistreaz TVA deductibil
Deci, TVA deductibil = 204.000 + 60.000 + 2.250 = 266.250 lei
Pas 2. Determinarea TVA colectat
Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operiune:
- achiziiile de mas lemnoas pe picior genereaz un TVA deductibil i un TVAcolectat n valoare de850.000 x 24% = 204.000 lei
- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculat: TVAcolectat = 1.450.000 x (24/124) = 280.645 lei
Deci, TVAcolectat = 204.000 + 280.645 = 484.645 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii septembrie
TVA colectat > TVA deductibil _TVA de plat = 484.645 266.250 = 218.395 leiPas
4. Determinarea TVA de plat la bugetul statului
TVA de plat la buget = 218.395 2.500 = 215.895 lei
Temei legal:
Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii)Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13
(vanzator) - taxare inversaCotele de taxa -Art.140 alin.(2) lit.f) si pct.23 alin.(6) din normeFacturi de cazare- Art.146 si pct.46 alin.(3)
din normeNedeductibilitate TVA Art.145 alin.(5) lit.b)
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.
Scutirea cu drept de deducere
Exista de asemenea operatiuni scutite cu drept de deducere a TVA aferenta achizitiilor:
o Livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara UE, transporturile si serviciile aferente;
o Livrarile intracomunitare de bunuri;
o Transporturile internationale de pasageri;
o Plasarea bunurilor in zone libere si antrepozite libere;
o Livrarile de bunuri catre si in antrepozite vamale, antrepozite TVA si serviciile aferente;
o Livrarile de bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
o Prestarile de servicii in legatura cu bunuri plasate in regimuri vamale suspensive;
o Livrarile de bunuri si prestarile de servicii pentru misiunile diplomatice, organizatiile internationale si fortele
NATO.
Expemplul 1
n luna iulie o persoan juridic pltitoare de TVA realizeaz operaiunile:
- livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 220.000 fr TVA, TVA24%;
- prestri de servicii pe piaa intern scutite cu drept de deducere nvaloare de 110.000 lei;
- prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 180.000 lei;
- achiziii de mrfuri n valoare de 100.000 fr TVA, TVA 24%,destinate n ntregime operaiunilor cu drept de
deducere;
- achiziii de materiale consumabile i servicii n valoare de 190.000 leifr TVA, TVA 24%, din care 70% sunt
destinate activitilor cu dreptde deducere i 30% activitilor fr drept de deducere.Determinai TVA de plat n
luna iulie.
Rspuns:
ntruct societatea a inut evidena aprovizionrilor separat pentru activitile cudrept de deducere i pentru activitile fr
drept de deducere vom lua n calculul TVA-ului deductibil numai acele achiziii destinate realizrii operaiunilor cu dreptde
deducere, nefiind necesar utilizarea pro-ratei.
TVA deductibil = 100.000 x 24% + 190.000 x 70% x 24% = 55.920 lei
TVA colectat = 220.000x 24% = 52.800 lei
Pas 3. determinarea TVA de plat sau de recuperat aferent lunii iulie
TVA colectat < TVA deductibil TVA de recuperat = 55.920 52.800 = 3.120 lei
Temei legal:
Regimul deducerilor : Art.145, 146 si 147 alin (3), (4) si (5)Pro-rata (vezi si problema nr.217)Evidenta TVA Art.156 si pct.79 alin.(2) si (3) din
norme
Exemplul 2
n luna august o societate pltitoare de TVA realizeaz urmtoareleoperaiuni:
- exporturi (n afara Comunitii) n valoare de 400.000 lei;
- livrri de bunuri pe piaa intern n valoare de 250.000 lei fr TVA, TVA24%;
- prestri de servicii pe piaa intern scutite fr drept de deducere nvaloare de 200.000 lei;
- achiziii de materii prime i materiale consumabile de pe piaa intern nvaloare de 600.000 lei fr TVA, TVA 24%,
destinate realizrii activitilor firmei;
- beneficiaz de prestri servicii de la teri n valoare de 560.000 lei, pre cuTVA, TVA 24%Determinai TVA de plat
ctre bugetul statului n luna august.
Rspuns:
ntruct societatea nu a reflectat separat achiziiile destinate operaiunilor cudrept de deducere i cele destinate operaiunilor
fr drept de deducere, vom calcula TVA deductibil aferent tuturor achiziiilor i apoi, pe baza proratei,TVA ce poate fi
dedus .
TVA deductibil = 600.000x 24% + 560.000 x (24/124) = 252.387 lei
Pro rata = (livrri cu drept de deducere) / (total livrri) = (400.000 + 250.000) /(400.000 + 250.000 + 200.000) = 650.000 /
850.000 = 76,47%TVA ce poate fi dedus = 252.387 x 76,47% = 193.000 lei.
TVA colectat = 250.000x 24% = 60.000 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate
TVA colectat < TVA ce poate fi dedus = TVA de recuperat = 193.000 60.000 =133.000 lei
Temei legal:
Exporturi - Art.143Scutiri Art.141 alin.(2) lit.e) si f) si alin.(3) ref. operatiuni scutite prin efectul legii care pot fi supuse optiunii
de taxare ; pct.36,37,38,39 si 40 din normeRegimul deducerilor Art.147 alin.(5) si (6) si pct.47 din norme
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA.
Scutirea fara drept de deducere
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica unei serii de activitati ce include activitatile bancare, financiare si de
asigurari. Totusi, anumite servicii financiare vor fi supuse TVA la cota de 24% (cum sunt operatiunile de factoring,
recuperarea creantelor, administrarea si depozitarea anumitor titluri de valoare).
Scutirea de TVA fara drept de deducere se aplica si activitatilor medicale, de protectie sociala si educative, daca acestea
sunt desfasurate de unitati autorizate.
Livrarea ulterioara a autovehiculelor pentru care dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei a fost supus limitarii
totale se efectueaza in regim de scutire de la plata TVA.
Operatiunile de inchiriere si leasing de bunuri imobile, precum si livrarea de cladiri vechi, sunt scutite de TVA fara drept
de deducere.
Livrarea unei cladiri noi inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului
primei ocupari ori utilizari a cladirii. O cladire noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a
unei constructii, in cazul in care costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a
constructiei sau a partii din constructie, astfel cum este stabilita aceasta printr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea
terenului, ulterior transformarii;
Livrarea de terenuri neconstruibile este la randul sau, o operatiune scutita de TVA.
Totusi, exista optiunea de taxare a operatiunilor constand in livrarea de constructii vechi sau terenuri neconstruibile sau
inchirierea/leasing-ul de bunuri imobile. Optiunea se exercita prin depunerea unei notificari scrise la organele fiscale
competente.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inversa aferente TVA.
Masuri de simplificare
Pentru tranzactiile de vanzare-cumparare dintre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care au
ca obiect deseurile sau materialul lemnos, TVA nu este platita efectiv, ci doar mentionata de cumparatori in decontul TVA
atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.
Pana la data de 31 mai 2013 masurile de simplificare se aplica si pentru livrarile de cereale si plante tehnice, respectiv:
grau, alac, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea soarelui, sfecla de zahar.
Masurile de simplificare se aplica si pentru transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera. In consecinta,
pentru tranzactiile cu astfel de certificate intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania, beneficiarii vor avea
obligatia platii TVA prin aplicarea mecanismului taxarii inverse
In cazul in care o societate are ca obiect de activitate atat achizitia intracomunitara de bunuri, cat si prestarea
intracomunitara de servicii, aceasta va fi obligata prin lege sa aplice tratamente fiscale distincte.
Astfel, in cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, se va aplica regimul de taxare inversa prin formula contabila 4426
= 4427 cu raportarea operatiunii atat prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul A, cat si prin decontul de TVA cod 300 la
randul 5 si 17.
Referitor la prestarile de servicii, se mentioneaza ca, potrivit prevederilor cuprinse in Directiva 8 a CEE din 12 februarie
2008, locul de taxare trebuie sa fie "locul in care are loc consumul". Astfel, se aplica regula de taxare B3B (business to business)
prin care se recunoaste faptul ca ambele parti participante la tranzactie, respectiv prestatorul si beneficiarul au calitatea de
persoane impozabile.
Aceasta regula se aplica, de exemplu, in cazul unei companii care achizitioneaza telefoane mobile din UE, le
comercializeaza pe piata interna, insa asigura garantie in numele furnizorului. Pentru ca regula de taxare mentionata anterior sa se
aplice, firma va fi obligata sa faca dovada ca beneficiarul este persoana impozabila obligata la plata taxei, serviciul este prestat
catre sediul activitatii economice sau catre un sediu fix al beneficiarului, aflat in afara teritoriului Romaniei si ca serviciul este
utilizat in scopul desfasurarii activitatii economice a persoanei impozabile beneficiare.
Dovada faptului ca serviciul este prestat catre o persoana impozabila stabilita in afara teritoriului Romaniei pentru
activitatea sa economica care se desfasoara in afara teritoriului Romaniei rezulta din informatiile preluate din contractul economic
incheiat intre firma din Romania in calitate de prestator si firma din UE in calitate de beneficiar:
- adresa sediului activitatii economice a persoanei impozabile care primeste serviciile;
- codul de inregistrare in scopuri de TVA emis de catre autoritatile fiscale din alt stat membru.
- entitatea care plateste contravaloarea serviciilor;
- entitatea care suporta costul acestora;
- natura serviciilor, aspect care permite identificarea sediului pentru care este prestat serviciul.
De notat si faptul ca operatiunea de L.I.C. este scutita cu drept de deducere TVA in baza prevederilor art. 145 alin. 2 lit.
a)
din
Codul
fiscal
daca
sunt
indeplinite,
cumulativ,
urmatoarele
doua
conditii:
- cumparatorul comunica vanzatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA eliberat de autoritatea fiscala dintr-un stat
membru, astfel incat responsabilitatea achitarii TVA aferente livrarii efectuate de firma din Romania sa revina firmei inregistrate
in scopuri de TVA in statul membru;
- furnizorul din Romania face dovada faptului ca bunurile au parasit teritoriul Romaniei si au fost transportate intr-un stat
membru.
Deoarece realizeaza operatiuni intracomunitare, firma din Romania trebuie sa se inscrie in "Registrul operatorilor
intracomunitari" in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor
intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.
Exemplu
O societate comercial nregistrat n scop de TVA realizeaz n lunamai urmtoarele operaiuni:- achiziioneaz
1.000 kg deeuri metale neferoase la preul de 1,5 lei/kgfr TVA;- achiziioneaz 2.000 kg fructe la pre de 2,0 lei/kg fr
TVA;- livreaz 1500 kg fructe la preul de 2,5 lei/kg fr TVA.Determinai TVA de plat sau de recuperat aferent lunii
mai. Toateachiziiile/livrrile se fac pe plan intern de la/ctre persoane nregistrate nscop de TVA.
Rspuns:
Pentru achiziia de deeuri metale neferoase de la o persoan nregistrat nscop de TVA se aplic msurile de simplificare,
conform Art. 160 Cod fiscal, n sensul c acestea se supun regimului de taxare invers. Astfel, TVA-ul aferenta cestora se trece i
la TVA deductibil i la TVA colectat, nefcndu-se ns pli ntre furnizor i client pentru acest TVA.
Astfel, TVA deductibil = 1.000x 1,5x24% + 2.000 x 2,0 x 24% = 1.320 lei
TVA colectat = 1.000 x 1,5 x24% + 1500 x 2,5x 24% = 1.260 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plat sau de recuperate
Cum TVA deductibil > TVA colectat TVA de recuperat = 1.320 1.260 =60 lei
Temei legal: Art.160 CF si pct.82 din norme pt. taxare inversa (conditii, obligatii) Decont TVA rd.12 si rd.21(beneficiar); rd.13
(vanzator)
28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA.
Platitorii de TVA cu regim mixt
Daca o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA efectueaza atat operatiuni impozabile, cat si operatiuni scutite
fara drept de deducere, TVA deductibila poate fi recuperata conform urmatoarelor criterii:
o Taxa atribuibila direct tranzactiilor taxabile deductibila integral;
o Taxa atribuibila direct tranzactiilor scutite integral nedeductibila;
o Taxa aferenta atat tranzactiilor taxabile, cat si celor scutite - se aplica pro rata.
Pro-rata se determina ca raport intre:
o Suma totala, fara TVA, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care permit exercitarea dreptului de
deducere, cuprinzand subventiile legate direct de pret, la numarator; si
o Suma totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care
nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau
bugetele locale, acordate in scopul finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care
nu se afla in sfera de aplicare a TVA.
Valoarea vanzarilor bunurilor de capital, precum si valoarea altor operatiuni desfasurate ocazional (de exemplu leasing,
inchirieri de bunuri imobile), nu este inclusa la calculul pro-ratei. Pro-rata se rotunjeste la urmatoarea unitate in favoarea
persoanei impozabile (de exemplu de la 4,1 % la 5%).
Exemplul 1
Un club sportiv organizeaz activiti sportive. Participarea la aceste activiti este rezervat exclusiv membrilor ce
pltesc un abonament anual. .
Clubul sportiv gestioneaz i un bar n interiorul slilor de sport, unde membrii clubului pot s consume buturi.
O dat pe an, clubul organizeaz un dineu special la care toat lumea poate veni i consuma (chiar i cei ce nu sunt
membri ai clubului). Aceast activitate este organizat n vederea colectrii de fonduri.
Regulamentul clubului sportiv prevede c acesta nu poate s realizeze profit, orice eventual profit neputnd fi repartizat
administratorilor ci reinvestit n club. n cazul ncetrii activitii, orice activ (inclusiv banii) vor merge n contul unei asociaii de
caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romniei.
n acest caz, se aplic urmtorul tratament de TVA:
Clubul sportiv poate fi considerat fr scop patrimonial.
Prestarea de ctre organizaia fr scop patrimonial a unor servicii legate de activiti sportive sau educaie fizic este
scutit de TVA fr drept de deducere. Rezult c abonamentele pltite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141,
alin. (1), lit. k) din Codul fiscal - nu se aplic n acest caz deoarece sportul nu se afl pe lista scopurilor acceptate).
Gestiunea barului nu este, n principiu, scutit de TVA. La fel dineul organizat anual. Totui, aa cum s-a menionat mai
sus, scutirea ar putea fi tolerat pentru bar dac sunt primii numai membrii organizaiei fr scop patrimonial i dac
veniturile sunt neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fr drept de deducere n baza art. 141, alin. (1),
lit. n) din Codul fiscal, potrivit creia este scutit o prestare de servicii efectuat de o persoan ale carei operaiuni sunt
scutite n condiiile art. 141, alin. (1), lit. l) din Codul fiscal, pentru evenimentele destinate colectrii de ajutoare financiare i
organizate n beneficiul exclusiv al acestora, cu condiia ca aceste scutiri s nu duc la distorsiuni concureniale.
n cazul n care scutirea nu se aplic, clubul sportiv este n mod normal o persoan impozabil cu regim mixt cu drept
de deducere a TVA doar parial, n cazul n care clubul nu ntrunete criteriile pentru intreprinderile mici.
Exemplul 2
O persoana impozabila cu regim mixt cumpara un utilaj la data de 1 noiembrie 2008, in valoare de 20.000 lei, plus 19%
TVA, adica 3.800 lei. Pro rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusa este de 1.520 lei (3.800 lei x 40%). Pro rata
definitiva calculata la sfarsitul anului 2008 este de 30%.

La sfarsitul anului 2008 se realizeaza ajustarea taxei pe baza pro rata definitiva, respectiv 3.800 lei x 30% = 1.140 lei taxa de
dedus, care se compara cu taxa dedusa pe baza pro rata provizorie (1.520 lei), iar diferenta de 380 lei se inscrie in decontul din
luna decembrie ca taxa nedeductibila. Aceasta ajustare a deducerii se refera la intreaga suma dedusa initial provizoriu si prin
urmare acopera si ajustarea aferenta primei cincimi pentru bunurile de capital.
Ajustarile pentru anii 2009, 2010, 2011 si 2012 se realizeaza astfel:
TVA deductibila se imparte la 5: 3.800 lei: 5 = 760 lei.
TVA efectiv dedusa in baza pro rata definitiva pentru prima perioada se imparte la randul sau la 5: 1.140 lei: 5 = 228 lei.
Rezultatul inmultirii taxei pe valoarea adaugata deductibile de 760 lei cu pro rata definitiva pentru fiecare dintre perioadele
urmatoare se va compara apoi cu 228 lei.
Diferenta rezultata va constitui ajustarea deducerii in favoarea fie a statului, fie a persoanei impozabile.
Ajustarea pentru anul 2009:
- pro rata definitiva pentru anul 2009 este de 50%;
- deducere autorizata: 760 lei x 50% = 380 lei;
- deja dedus: 228 lei;
- deducerea suplimentara permisa: 380 lei - 228 lei = 152 lei.
- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 152 lei = 76 lei.
- ajustare in favoarea statului: 228 lei - 190 lei = 38 lei.
- deducere suplimentara permisa: 532 lei - 228 lei = 304 lei.
Orice modificare a pro rata in anii urmatori, respectiv dupa scurgerea ultimului an de ajustare (2012), nu va mai influenta
deducerile efectuate pentru acest utilaj. Dar pentru livrari catre sine nu exista limita de timp.
Daca presupunem ca utilajul ar fi vandut in cursul anului 2011 la valoarea de 15.000 lei plus 3.600 lei, reprezentand TVA
calculata aplicand cota de 24%, persoana impozabila ar avea dreptul sa efectueze o ajustare in favoarea sa astfel:
- taxa nededusa: 2.660 lei;
- taxa colectata: 3.600 lei;
- ajustare permisa: 2.660 lei x 2/5 = 1.064 lei (deoarece este mai mica decat taxa colectata).
Daca presupunem ca acelasi utilaj ar fi alocat in cursul anului 2010 unui sector de activitate care nu da drept de deducere sau isi
inceteaza existenta ori este utilizat pentru alte scopuri decat activitatea economica, persoana impozabila ar avea obligatia sa
efectueze urmatoarele ajustari:
- perioada ramasa din perioada de ajustare: 2 ani;
- taxa dedusa initial: 1.140 lei;
- ajustare in favoarea bugetului de stat: 228 lei x 2/5 = 456 lei.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA.
Exemplul nr. 1
O persoana impozabila cumpara o cladire pentru activitatea sa economica la data de 23 iulie 2007. La 1 august 2009,
aceasta persoana se decide sa utilizeze cladirea integral in scop de locuinta sau pentru operatiuni scutite fara drept de deducere.
Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se
efectueze pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa
restituie 18 douazecimi din TVA dedusa initial. Daca ulterior cladirea va fi din nou utilizata pentru operatiuni cu drept de
deducere, se va realiza ajustarea pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, in favoarea persoanei
impozabile, conform art. 149 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal. Numarul ajustarilor poate fi nelimitat, acesta depinzand de
modificarea destinatiei bunului respectiv in perioada de ajustare, respectiv pentru operatiuni care dau sau nu drept de deducere.
Exemplul nr. 2:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal achizitioneaza un imobil in anul
2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral taxa pe valoarea adaugata la data achizitionarii.
In anul 2009 inchiriaza in intregime imobilul in regim de scutire de taxa pe valoarea adaugata. Perioada de ajustare este de 20 de
ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana in anul 2026 inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta
perioadei ramase din perioada de ajustare (2009-2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie 18 douazecimi din TVA dedusa
initial.
Exemplul nr. 3:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal detine un hotel care a fost
cumparat in anul 2007 si s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. In anul 2010, la parterul hotelului se
amenajeaza un cazinou care ocupa 30% din suprafata cladirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutita de TVA fara drept de
deducere, persoana respectiva trebuie sa ajusteze taxa dedusa initial, proportional cu suprafata ocupata de cazinou. Perioada de
ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si pana la finele anului 2026. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru
toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, la schimbarea destinatiei unei parti din cladire, astfel:
- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabila nu ajusteaza taxa dedusa initial, aferenta acestor ani, care reprezinta 300.000 lei x
3 ani = 900.000 lei;
- pentru perioada ramasa, 2010-2026 = 17 ani, taxa se ajusteaza astfel:
- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibila, care se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada
fiscala in care apare modificarea de destinatie. In situatia in care partea alocata cazinoului de 30% din cladire se mareste sau se
micsoreaza, se fac ajustari suplimentare in plus ori in minus conform aceleiasi proceduri.
Exemplul nr. 4:
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal inchiriaza in cursul anului 2007 o
cladire care a fost cumparata in cursul aceluiasi an si s-a dedus TVA de 9 milioane lei aferenta bunului cumparat. In cursul anului
2007, o parte din bunul imobil este inchiriata in regim de scutire conform art. 141 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, respectiv 50%
din suprafata bunului imobil. Persoana impozabila a efectuat urmatoarea ajustare in anul 2007:
9.000.000 : 20 = 450.000; 450.000 x 50% = 225.000 lei, taxa de ajustat aferenta anului 2007, care s-a inscris in decontul din
decembrie 2007 la rubrica corespunzatoare cu semnul minus.
In anul 2008, persoana impozabila trebuie sa efectueze urmatoarea ajustare: 225.000 x 19 = 4.275.000 lei, care se va inscrie in
decontul lunii decembrie cu semnul minus. Daca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008 si pana in anul 2026 inclusiv, se va
modifica suprafata inchiriata in regim de scutire in plus sau in minus, de fiecare data se vor efectua ajustari ale taxei pentru toata
taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare in decontul lunii in care a aparut fiecare modificare.
Exemplu nr.5
La data de 1 ianuarie 2008 o companie inregistrata in scopuri de TVA cumpara un mijloc fix ( care nu este bun imobil) in
valoare de 2000 lei pentru care deduce TVA in suma de 380 lei. Perioada de ajustare este de 5 ani, respectiv pana in anul 2012
inclusiv.
- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul este vandut altei persoane la valoarea de
1000 lei, colectandu-se TVA de 190 lei, nu sunt incidente prevederile art. 149, respectiv nu se fac ajustari de TVA
- daca in cadrul perioadei de ajustare, respectiv in iulie 2009, bunul respectiv este casat, atunci se fac ajustari de TVA,
astfel:
380 (TVA dedus) / 5 (perioada de ajustare) x 4 (perioada ramasa din perioada de ajustare) = 304 lei.
Suma de 304 lei se inscrie in decontul de TVA al lunii iulie 2009 in randul 24 cu semnul minus.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor.
Importul de bunuri
TVA aferenta bunurilor importate se achita in continuare in vama pana la data de 31 decembrie 2012, cu exceptia
persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA care obtin un certificat de amanare de la plata TVA pentru
importuri, eliberat de autoritatile vamale. Plafonul privind valoarea minima a importurilor pentru obtinerea certificatului
de amanare de la plata TVA este de 100 milioane lei in ultimele 12 luni consecutive sau in anul calendaristic precedent.
In acest caz, TVA nu se plateste in vama, ci se inregistreaza in decontul de TVA, atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa
colectata. Incepand cu 1 ianuarie 2013 aceasta facilitate se va aplica tuturor persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
Sunt scutite de TVA la import bunurile a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de TVA in interiorul tarii
(de exemplu: livrarile de bunuri intr-un antrepozit de TVA).
Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri simplificate de vamuire eliberata de un alt Stat Membru sau
care efectueaza importuri de bunuri in Romania din perspectiva TVA, pentru care nu au obligatia de a depune declaratii
vamale de import, vor plati TVA datorata pentru importurile de bunuri in Romania, pe baza unei declaratii de import
pentru TVA si accize.
Baza de impozitare in scopuri de TVA pentru bunurile importate este valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale,
accizele (daca exista) si cheltuielile auxiliare, cum sunt comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare
inregistrate ulterior intrarii bunurilor in Romania si pana la prima destinatie a acestora.
Exemplu
In luna august 2010, o persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal incaseaza
1.000 euro drept avans pentru livrarea in interiorul tarii a unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la
cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.
Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.
Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 euro. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3
lei/euro. La data livrarii se vor storna avansul si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestuia, respectiv 4.200 lei si 1.008 lei, cu
semnul minus.
Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determina astfel:
[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii se determina astfel:
21.400 lei x 24% = 5.136 lei.
Exemplul nr. 2: Compania A incaseaza in luna iunie 2010 un avans de 2.000 euro pentru livrarea in interiorul tarii a unui utilaj
catre clientul sau B. Livrarea utilajului are loc in cursul lunii iulie la pretul de 6.000 euro.
A va emite o factura pentru avansul de 2.000 euro catre B la cursul de 4,1 lei/euro, valabil la data incasarii avansului in luna iunie.
Baza de impozitare a TVA pentru avans = 2.000 euro x 4,1 lei/euro = 8.200 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 8.200 lei x 19% = 1.558 lei.
In luna iulie, la livrarea utilajului se regularizeaza avansul facturat, inclusiv cota de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a
modificarii cotei standard la 1 iulie 2010. Cursul din data livrarii bunului este de 4,3 lei/euro. Regularizarile efectuate, inclusiv
regularizarea cotei de TVA:
Stornarea avansului, inclusiv a taxei pe valoarea adaugata aferente acestuia, respectiv 8.200 lei si 1.558 lei, cu semnul minus.
Baza de impozitare a livrarii: [(2.000 euro x 4,1 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 8.200 lei + 17.200 lei = 25.400 lei.
Taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarii: 25.400 lei x 24% = 6.096 lei.

Aplicatii Set No9

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Set No9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Set No.

Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda practicienilor.

Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda retail.

Studiu de caz privind tabloul de finantare partea I.

Credite bancare, din care:

Datorii financiare diverse

Datorii fiscale si sociale

Credite bancare, din care:

Datorii financiare diverse

Datorii fiscale si sociale

Datorii diverse (impozit pe profit)

Datorii diverse (impozit pe profit)

Active imobilizate necorporale brute

Active imobilizate corporale brute

Active imobilizate financiare brute

TOTAL ALOCARI STABILE

TOTAL ALOCARI CICLICE

Prime legate de capital

Provizioane pentru pensii si obligatii similare

Datorii diverse (impozitul pe profit)

Credite bancare pe termen lung si mediu, din

Datorii financiare diverse (pe termen lung)

Datorii fiscale si sociale

Active imobilizate brute

a) Intocmirea tabloului de finantare - Partea I

4. CEDARE ACTIVE IMOBILIZATE:

6. REDUCERE CAPITALURI PROPRII

Variatia fondului de rulment

Cresterea capitalului propriu

6. REDUCEREA CAPITALURILOR PROPRII

Cont curent asociati

Cont curent asociati

Reducerea capitalului propriu

VARIATIA DATORIILOR FINANCIARE

Credite bancare TML

din care Credite curente

Credite bancare TML

din care Credite curente

8. CRESTEREA DATORIILOR FINANCIARE

Studiu de caz privind tabloul de finantare partea II.

4. Cretere datorii financiare

Structura funcional a Tabloului de Finanare

1 Creteri de active imobilizate brute

Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie-metoda directa.

Situaia fluxurilor de numerar

2 ncasri din mprumuturi pe termen scurt/Rambursri (-)

= Total active 130 230

Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda aditiva.

- Subventiile pentru investitii virate la venituri

Venituri din cesiunea elementelor de

Reluari asupra provizioanelor

Reluari asupra provizioanelor

Valoarea net contabila a elementelor de

Amortizari si provizioane exceptionale

Amortizari si provizioane financiare

Amortizari si provizioane de exploatare

10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare-metoda substractiva.

Excedentul brut din exploatare

Alte venituri din exploatare

Alte cheltuieli din exploatare

Capacitatea de auto finantare

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare.

13. Studiu de caz privind bilantul functional.