Sunteți pe pagina 1din 14

4. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii: metoda goodwill capitalurile permanente necesare exploatarii.

. Pe baza constatarilor din cadrul diagnosticului, cu deosebire cel financiar-contabil se obtin urmatoarele elemente de calcul: Bilanul la 31/XII/anul n se prezinta astfel: Planul de finantare se prezinta astfel: 1 2 3 Investiii 200 200 NFR 100 Rambursari imprumut100 200 200 Mijloace necesare 300 300 400 CPNE vor fi remunerate la rata de 15% Renta goodwill-ului va fi actualizata la rata de 12% REZOLVARE: Evaluarea elementelor corporale: Activ corporal (net) 3.000 Datorii 700 Valoarea elementelor corporale Evaluarea elementelor necorporale Calculul CPNE: Imobilizari corp. nete 1.600 NFR 600 CPNE = 2.200 In functie de elementele cifrate din planul de finantare masa CPNE va evolua in 5 ani astfel: 0 1 2 3 4 5 Mijloace necesare 300 300 400 100 200 CPNE (n -1) 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200 CPNE 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400 CPNE x 15% (remuneratie) 375 420 495 465 510 Profit previzional net 500 500 500 500 500 Superprofit +125 +80 +5 +35 -10 Superprofit actualizat la12% 111 64 3 22 -5 GW= 195 Valoarea intreprinderii devine: Valori corporale 2.300 Valori necorporale 195 Valoarea intreprinderii

4 100 100

5 200 200

2.300

2.495

7. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie metoda directa La nceputul exercitiului N, o societate comerciala dispunea de lichiditati si echivalente de licgiditati n valoare de 80.000 lei. n cursul anului N, au fost efectuate urmatoarele tranzactii: 1. achizitia unui teren n valoare de 20.000 lei, pe credit comercial; 2. vnzari de produse finite n suma de 500.000 lei, cu plata imediata; 3. contractarea unui credit bancar n valoare de 100.000 lei; 4. plati privind salariile n suma de 50.000 lei; 5. plati privind dobnzile aferente creditului bancar n valoare de 1.000 lei; 6. vnzarea unei licente de fabricatie la un pret de 40.000 lei, cu plata amnata; 7. plati catre furnizorii de servicii n suma de 20.000 lei; 8. vnzarea unui echipament n valoare de 20.000 lei, cu plata imediata; 9. acordarea unui mprumut unei filiale n suma de 50.000 lei; 10. achizitia n numerar a unor bonuri de masa n valoare de 30.000 lei; 11. ncasarea unor chirii n avans n suma de 10.000 lei pentru spatii nchiriate unor trti; 12. dividende de plata; 13. impozite de plata. ntr-o prima etapa se vor elimina tranzactiile care nu au incidenta asupra trezoreriei (care nu genereaza fluxuri de ncasari sau plati), si anume: tranzactiile (1) si (6), pentru care plata se va face ulterior, si tranzactia (10) care reprezinta o miscare n interiorul trezoreriei. Ulterior, fluxurile de trezorerie degajate de tranzactii vor fi regrupate n functie de activitatea care le-a generat, dupa cum urmeaza: Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare (I) +ncasari din vnzari de produse finite +ncasari din chirii Plati catre furnizorii de servicii Plati privind salariile Dobnzi platite Dividende platite Impozit pe profitul platit = Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (II) Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii +ncasari din vnzarea unui echipament -Plati privind mprumuturi acordate filialelor =Flux net de trezorerie generat de activittea de investitii Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare +ncasari din credite bancare =Flux net de trezorerie generat de activitatea de finantare (III) Flux net total (IV) = (I) + (II) + (III) Lichiditati si echivalente de lichiditati la 01.01.N (V) Lichiditati si echivalente de lichiditati la 31.12.N (VI)=(IV)+(V) 500.000 10.000 20.000 50.000 1.000 30.000 10.000 399.000 20.000 50.000 30.000 100.000 100.000 469.000 80.000 549.000

8. Studiu de caz privind fluxurile de trezorerie metoda indirecta Se cunosc urmatoarele informatii (in u.m.): cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 320; stocuri la 01.01.N. 700; datorii din exploatare la 31.12.N. 800; rezultat ordinar inainte de impozitare l .600; venituri in avans la 31.12.N. 700 (din care 440 subventii pentru investitii); venituri din provizioane pentru deprecierea marfurilor 175; creante din exploatare la 01.01.N. 400; venituri din cesiunea imobilizarilor corporale 120; datorii din exploatare la 01.01.N. 680; stocuri la 31.12.N. 550; venituri in avans la 01.01 .N. 800 (din care 580 subventii pentru investitii); creante din exploatare la 31.12.N. 300; cheltuiala cu impozitul pe profit 300; costul de achizitie al imobilizarilor corporale vandute 400; amortizarea cumulata aferenta imobilizarilor corporale vandute 200; impozit pe profit platit 220. Calculai fluxul net de trezorerie aferent activitatii de exploatare. Rezolvare: Se utilizeaza metoda indirecta: Rezultat ordinar inainte de impozitare + Cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor - Venituri din provizioane pentru deprecierea marfurilor - Venituri din cesiunea imobilizarilor corporale + Cheltuieli cu activele cedate Rezultat inainte de variatia NFR + Scaderea stocurilor + Scaderea creantelor din exploatare - Scaderea datoriilor din exploatare + Cresterea veniturilor in avans - Impozit pe profit platit = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare 1.600 320 175 120 200 l. 825 150 100 120 40 220 1.775

9. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare metoda aditiva. Deteriminati activul net corijat al unei intreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia : casa 10.000, banca 150.000, cheltuieli de infiintare 15.000,cladiri 200.000, echipamente 250.000, stocuri 300.000, furnizori 400.000, creditori 80.000, imprumuturi bancare t.l. 200.000, capital social 100.000, rezerve 10.000, venituri anticipate 80.000, profit 55.000 ANC = 910.000 480.000 = 430.000

10. Studiu de caz privind capacitatea de autofinantare metoda substractiva Deteriminati activul net corijat al unei intreprinderi, prin ambele metode, cunoscnd urmtoarele elemente din bilantul economic al acesteia : casa 10.000, banca 150.000, cheltuieli de infiintare 15.000,cladiri 200.000, echipamente 250.000, stocuri 300.000, furnizori 400.000, creditori 80.000, imprumuturi bancare t.l. 200.000, capital social 100.000, rezerve 10.000, venituri anticipate 80.000, profit 55.000 ANC = Total active corijate Total obligatii corijate = 910.000 480.000 = 430.000 Activ corijat = Total active Impbilizari necorporale = 925.000 15.000 = 910.000 Obligatii corijate = 400.000 + 80.000 = 480.000

11. Studiu de caz privind indicatorii de echilibru financiare. In baza bilantului prezentat mai jos, calculate indicatorii de echilibru financiar. ACTIV Activ imobilizat net Stocuri Clienti Creante diverse Valori mobiliare de plasament Disponibilitati Total SUME 1836.2 34.4 1393.2 671.8 2509.2 701 7145.8 PASIV Capital propriu Provizioane pt riscuri si cheltuieli Imprumuturi pe termen lung Datorii furnizori Alte datorii pe termen scurt Credite bancare curente Total SUME 1860.6 145.2 1026.4 194.4 3336 583.2 7145.8

Rezolvare: 1. Determinarea situatiei nete ( SN) SN = Activ Datorii totale SN = 7145.8 - ( 145.2+1026.4+194.4+3336+583.2) = 1.860.6 lei 2. Determinarea fondului de rulmet financiar ( FRF) a) FRF = Capitaluri permanente Nevoi permanente FRF = (1860.6+145.2+1026.4) 1836.2 = 1196 lei FR propriu = Capitaluti proprii si assimilate Activ imobilizat net FR propriu = (1860.6+145.2) 1836.2 = 169.6 lei b) FRF = Nevoi temporare Resurse temporare

FRF = (34.4+1393.2+671.8+2509.2+701) (194.4+3336+583.2) = 1196 lei 3. Determinarea nevoii de fond de rulment ( NFR) NFR = (Nevoi temporare Active de trezorerie ) (Resurse temporare Pasive de trezorerie) NFR = (5309.6 2509.2 701) (4113.6 583.2) = 2099.4 3530.4 = - 1431 lei 4.Determinarea trezoreriei nete (TN) TN = FRF NFR TN = 1196 (-1431) = 2627 lei. Se constat ca intreprinderea dispunde de un patrimoniu in suma de 1860.6 lei. Fondul de rulment financiar pozitiv ( in suma de 1196 lei) este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la finantarea stocurilor si creantelor intreprinderii. Aceasta marja de securitate financiara constituie o garantie a solbavilitatii interprinderii, cu atat mai mult cu cat si fondul de rulment propriu este pozitiv (169.6 lei). Decalajele de plati favorabile, generate de resursele ciclului de exdploatare, sub forma datoriilor pe termen scurt ( 3530.6 lei), mai mari decat decalajele de incasari nefavorabile, sub forma stocurilor si creantelor (2099.4 lei) au generat o nevoie de fond de rulmet negativa. Schematic, modul de realizare a echilibrului financiar patrimonial pe baza indicatorilor calculate se prezinta in figura de mai jos. NEVOI TN 2627 lei RESURSE FRF 1196 lei NFR 1431 lei

12. Studiu de caz privind bilantul economic.

Bilantul economic este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o intreprindere: el prezinta patrimoniul, diagnosticul de rentabilitatea intreprinderii, actualizate si corectate in functie de exigentele pietei,pe baza constatarilor din evaluare. Exemplu bilant economic: ACTIV Active imobilizate Active circulante totale Stocuri Clienti Disponibil 6.277 20.046 515 19.476 55 Datorii total DTL Furnizori Alte datorii Alte obligatii Credite pe termen scurt Capitaluri proprii total Capital social Rezerve Rezultat reportat Profit Diferente evaluare Total activ 26.323 Total pasiv

PASIV 24.617 1.233 8.106 11.600 1.615 2.063 1.706 500 188 2.327 -743 -566 23.323

13. Studiu de caz privind bilantul functional. Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a principalelor functii ale intreprinderii: functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in active si functia de finantare- in pasiv. Exemplu bilant functional: ACTIV Functia de investitii Functia de exploatare Activ imobilizat 49.269 Capitaluri proprii 24.361 Stocuri+ Creante- Obli. nefinanciare Functia de finantare PASIV

(furnizori + creditori) 4.654 Functia de trezorerie Valori mobiliare de plasament + Disponibilitati 11.191 Datorii financiare 40.753

14. Studiu de caz privind bilantul financiar. Bilantul financiar este instrumental de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a celor trei mari mase financiare ale intreprinderii: Fondul de rulment net global; Necesarul de fond de rulment; Trezoreria intreprinderii. Exemplu bilant financiar ACTIV Active imobilizat 49.269 Stocuri si creante 64.298 Disponibilitati 11.191

PASIV Capitaluri permanente 65.114 Datorii de exploatare si in apara exploatarii 59.644 Datorii financiare curente 0

15. Studiu de caz privind rentabilitatea, lichiditatea si solvabilitatea

18. Studiu de caz privind soldurile intermediare ale gestiunii. Contul de profit si pierderea a unei intreprinderi (structutra simplificata prin regruparea elementelor) se prezinta in tabelul de mai jos: Contul de profit si pierdere exercitiul N CHELTUIELI Cumparari de materii prime Variatia stocurilor de mat prime Lucrari si servicii executate de terti Impozite si taxe Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele Total cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli cu dobanzile Cheltuieli cu diferentele de curs valutar Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele Total cheltuieli financiare 25.618 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune Valoarea net contabila a elementelor de active cedate Cheltuieli cu amortizarile si provizioanelor Total cheltuieli exceptionale Impozit profit Total cheltuieli Rezultatul exercitiului TOTAL 26.302.685 965.155 27.267.840 TOTAL 27.267.840 Total venituri 27.267.840 345.000 70.000 440.618 516.945 SUMA 13.893.000 - 270.000 1.675.640 676.360 7.400.000 21.942 1.133.000 24.529.942 800.000 2.180 13.000 815.180 Total venituri financiare Venituri exceptioanele din operatii de gestiune Venituri din cesiunea elementelor de activ Venituri din provizioane Total venituri exceptionale 19.761 38.519 340.000 30.000 408.519 Venituri din provizioane Total venituri din exploatare Venituri din dobanzi Venituri din provizioane 0 26.839.560 17.261 2.500 VENITURI Productia vanduta Productia stocata Productia imobilizata Subventii de exploatare Alte venituri din exploatare SUMA 26.624.600 180.000 5.400 15.000 14.560

Intocmiti tabolul SIG ( solduri intermediare de gestiune) TABLOUL SIG SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata = Productia exercitiului Cumparari de materii prime Variatia stocurilor de materii prime Lucrari si servicii executate de terti - Consumuri provenind de la terti EXERCITIUL N 26.624.600 +180.000 +5.400 26.810.000 13.893.000 - 270.000 1.675.640 15.298.640

- 15.298.640 11.511.360 +15.000 - 676.360 - 7.400.000 3.450.000 +14.560 0 - 21.942 - 1.133.000 2.309.618 + 19.761 - 815.180 1.514.199 + 408.519 - 440.618 - 516.945 965.155

= Valoarea adaugata (26.810.000 15.298.640) (VA) + Subventii de exploatare - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul = Excedent brut al exploatarii (EBE) + Alte venituri din exploatare + Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor - Alte cheltuieli pentru exploatare - Amortizari si provizioane calculate = Rezultatul exploatarii ( RE) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultatul curent + Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale - Impozit pe profit = Rezultatul exercitiului (profitul net al exercitiului)

25.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite cu drept de deducere aferente TVA.

Societatea comerciala X realizeaza urmatoarele operatiuni:- livrari de marfuri la export 100.000 lei;- livrari de marfuri de la intern cu drept de deducere in valoare de125.000lei, TVA 24%;- livrari de marfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fara drept de deducere in valoare de 25.000 lei;- achiziii de materii prime si materiale consumabile de pe piaa interna 75.000 lei, TVA24%;- achizitie de materii prime din import 20.000 lei, taxa vamala 10%, TVA 24%.S se calculeze TVA deductibila, TVA colectata, TVA de dedus, TVA de plata sau derambursat, dupa caz. Rezolvare: Determinarea TVA-ului deductibila si de dedus.Pentru aceasta trebuie analizate operatiunile pentru care se calculeaza TVA-ul deductibila ,si anume achizitiile, respective operatiunile care intra in calculul proratei TVA si a TVA-ului de dedus.Printre aceste operatiuni se afla unele cu drept de deducere si altele fara drept de deducere. Prin urmare este necesar sa calculam cat din TVA-ul posibil dededus (deductibila) este si efectiv dedus.Pentru aceasta vom calcula prorataTVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibila ,urmand a obtine un TVA de dedus proportional cu totalul operatiunilor cu drept dededucere n total operatiuni efectuate. In baza de calcul a TVA-ului deductibila vor intra:- achizitii materii primei materiale consumabile de pe piata interna 75.000 lei;- achizitie materii prime din import 20.000 lei, taxa vamala 10%.In ceea ce priveste marfurile achizitionate prin import 20.000 lei, in calculul bazei de impozitare TVA intra valoarea acestor materii prime, inclusiv toate taxele aferente (mai putin TVA, desigur) platite. Prin urmare, valoarea luata in considerare va fi pretul materiei prime plus taxe vamale aferente:20.000 lei + 10% x 20.000 lei = 22.000 lei.Baza de impozitare a TVA deductibila va fi:75.000 lei + 22.000 lei = 97.000 lei.TVA deductibila=24% x 97.000 lei = 23.280 lei.

26.Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor scutite fara drept de deducere aferente TVA. Un agent economic neplatitor de TVA achizitioaneaza o imobilizare corporala la costul de achizitie de 6.000 lei, transport 1.000 lei. Sa se inregistreze operatiunea in contabilitate. Cost de achizitie 6.000 lei Transport 1.000 lei Cost de acizitie 7.000 lei Tva 1.680 lei Total factura 8.680 lei Deoarece agentul este scutit de TVA, in valoarea imobilizarilor corporale se include si TVA nedeductibila.

213 Inst. tehn.,mijl. de transp. animale si plantatii

404 Furnizori de imobilizari

8.680 lei.

In schimb, furnizorul sau este obligat sa colecteze TVA, chiar daca vanzarea a fost efectuata catre un agent economic neplatitor de TVA.

4111 Clienti

% 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata

8.680 lei. 7000 lei. 1.680 lei

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al operatiunilor cu taxare inverse aferente TVA. SC CORADO SRL achizitioneaza marfuri din Germania la costul de 7.600 Euro, TVA 24%, curs 4.50lei/euro. Sa se inregistreze tranzactia in contabilitate atat pentru SC CORADO SRL, cat si pentru furnizorul german. Achizitia: 7.600 euro * 4.50 = 34.200 lei. 371 Marfuri Taxare inversa: 4426 = 4427 8.208 lei = 401 Furnizori 34.200 lei

TVA deductibila TVA colectata Furnizorul din Germania va efectua urmatoarea inregistrare: 4111 Clienti = 707 Venituri din vaznarea marfurilor 7.600 Euro

28. Studiu de caz privind regimul fiscal prorate TVA. Operatiuni care implica calculul proratei pentru T.V.A. Reflectarea in contabilitate.

1.

Cumpararea de bunuri in valoare de 400.000 lei, T.V.A. 24%. Aceste bunuri urmeaza a se utiliza intr-o activitate care cuprinde atat operatiuni taxabile, cat si scutite cu drept de deducere. % 371 Marfuri 4426 T.V.A. deductibila = 401 Furnizori 496.000 400.000 96.000

2. Se efectueaza o vanzare care se incadreaza in categoria operatiunilor taxabile, in valoare de 200.000 lei, TVA 24%. 411 = % 248.000 Clienti 707 200.000 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 48.000 T.V.A. colectata 29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA. O societate vrea sa vanda in luna martie 2010, o masina achizitionata in leasing financiar, in luna ianuarie 2007, la valoarea de intrare de 15.000 lei si TVA 2.850 lei. Amortizarea inregistrata este 9.000 lei, la o durata de 5 ani. Vanzarea se face catre o persoana fizica la pretul de 6.000 lei, fara TVA, iar contractul de leasing s-a incheiat in anul 2010. Cum se calculeaza ajustarea TVA si care sunt inregistrarile contabile? Vanzarea autoturismului: 461 = % 7583 4427 2133 7.140 lei 6.000 lei 1.140 lei 15.000 lei 9.000 lei 6.000 lei

Descarcarea din gestiune a autoturismului vandut: % = 2813 6583

29. Studiu de caz privind regimul fiscal ajustarii TVA. O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa, achizitioneaza o autilitara in februarie 2009, in valoare de 32.000 lei, careia i se stabileste o durata normala de utilizare de 4 ani ( martie 2009 februarie 2012)in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere integral TVA in suma de 6.000 lei. In luna ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere TVA. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata valoarea mijlocului fix ramasa neamortizata. Amortizare lunara = 32.000 lei : 48 luni = 667 lei Valoarea ramasa neamorizata = 667 lei x 13 luni = 8.671 lei TVA deductibila de ajustat = 8.671 x 24% = 2.081lei. 30. Studiu de caz privind regimul fiscal TVA aferenta importurilor si exporturilor. SC MARTIN IMPEX SRL achizitioneaza marfuri din Norvegia, 1.000 de bucati a 10 $, transport 500 $, curs 1$ = 3 lei, taxe vamale 9,5%, comision vamal 0,5%, TVA 24%. Sa se calculeze valoarea in vama, costul de achizitie si TVA si sa se efectueze inregistrarile contabile necesare.

Rezolvare; Norvegia nu este o tara membra a Uniunii Europene, deci este vorba de un import. Pret extern 1.000 buc x 10$ x 3 lei/$ = 30.000 lei Transport 500 $ x 3 lei = 1.500 lei Valoare in vama 31.500 lei. Taxa vamala 2.993 lei Comision 158 lei Tva 7.200 lei Factura externa: 371 Marfuri Transport: 371 Marfuri = 401 Furnizori 1.500 lei = 401 Furnizori 30.000 lei

Taxe si comision vamal: 371 Marfuri = % 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate TVA platita in vama: 4426 TVA deductibila = 5121 Conturi la banci in lei 7.200 lei 3.151 lei 2.993 lei

158 lei

Plata obligatiilor bugetare: % 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 5121 Conturi la banci in lei 3.151 lei 2.993 lei 158 lei

SC METRIX IMPEX SRL exporta in SUA 100 de bucati din marfa importata, pret vanzare 18$, 1$ = 3 lei. Rezolvare: Exportul este impozat cu cota zero TVA, deci cu ocazia vanzarii nu vom mai calcula si inregistra TVA colectata. 4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 5.400 lei

100 buc x 18$ x 3 lei/$ = 5.400 lei. Descarcarea din gestiune: 100 buc x cost de achizitie 3.465 lei. 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 3.465 lei