Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice

Departamentul Finanţe şi Bănci

Lucru individual
la disciplina „Management financiar”
Varianta 22

Elaborat: Pantea Elena

Grupa BA .171

Chişinău 2020
Aplicația 1
Enumerați principalele responsabilități ale managerilor financiari.

Managerul financiar – descrierea postului

Managerul financiar se ocupă de toate întrebările legate de problemele financiare, de
modalitățile de finanțare, investire şi cheltuire a banilor, precum şi de cursurile de profit în
general.

Capacitatea unui manager financiar de a se adapta la schimbări, de a căuta surse de finanţare, de

investiții şi de a administra cu înţelepciune, aduce succes întregii companii.

Managerii învaţă cum să câştige bani şi totodată cum să păstreze banii câştigaţi. În acest
domeniu de afaceri se poate câştiga mult mai mult decât în orice alt sector.

Ironic, dar în prezent, în lume, foarte multe resurse se cheltuiesc pentru finanţare, motiv pentru
care managerii financiari au mari şanse de succes în lumea afacerilor moderne. Totuşi, este
adevărat faptul că dacă nu sunteţi buni cunoscători ai acestui domeniu, se poate distruge şi cea
mai puternică companie, şi se urmăreşte cu mare atenţie ca acest post să fie acordat persoanei
potrivite, celui mai bun manager financiar.

În domeniul economiei, s-a ajuns la modernizarea metodelor şi modalităţilor pentru realizarea

profitului şi majorarea capitalului. În primul rând, aceasta înseamnă că s-au separat proprietarii
capitalului de experţii care îl conduc. Aceşti experţi sunt managerii financiari care se bucură de
mare încredere şi în acelaşi rând de mare responsabilitate. De aceea, nu este o surpriză faptul că
managerii financiari se află în cel mai înalt rang în companie şi au câştiguri excelente.

Responsabilităţile de bază ale unui manager financiar

Managerul financiar se ocupă de planificarea, organizarea, alegerea cadrului adecvat pentru
anumite sarcini. De asemenea, se ocupă de adoptarea deciziilor, conducerea şi controlul financiar
în privința mijloacelor financiare. Având în vedere complexitatea acestei funcţii şi posibilităţile
pe care le oferă un manager financiar de calitate în cadrul companiei unde este angajat, este clar
că trebuie să dețină concomitent caracteristicile unui antreprenor şi ale unui expert în domeniul
finanţelor.
Sarcinile de bază ale unui manager financiar:

 Planificarea şi prudența financiară,

 Utilizarea capitalului,
 Sfaturi în luarea deciziilor de afaceri,
 Pregătirea rapoartelor financiare,
 Bugetarea şi planificarea,
 Măsurarea şi controlul rezultatelor,
 Analiza activităţilor financiare şi implementarea unor activităţi adecvate în baza analizei,
 Modelarea şi prudența financiară,
 Îmbunătăţirea controlului costurilor.

Aplicația 2

În baza datelor din tabelul de mai jos, să se determine nivelul eficienței economico –
financiare a întreprinderii exprimate prin indicatorii rentabilității.

Indicatori Suma (mii lei)

Venitul din vânzări 89 750
Costul vânzărilor 64 250
Profit brut 25 500
Profit din activitatea operațională 12 770
Profitul până la impozitare 9 770
Profit net 7230
Valoarea medie anuală a activelor 115 250
Capital propriu 82 500
Datorii pe termen lung 8 000

Aplicația 3

În baza datelor din tabelul de mai jos, să se calculeze indicatorii de lichiditate.Concluzii.

Activ Suma (mii Pasiv Suma (mii

lei) lei)
Active imobilizate 73 924 Capital propriu 86442
Active circulante, total inclusiv: 32 843
66- materiale 18 480 Datorii pe termen lung 5500
- creanţe 16 290
- investiţii 2350 Datorii curente 17025
- numerar 12323
Total activ 104 567 Total pasiv 104 567
Aplicația 4

Calculați valoarea viitoare a sumei de 1000*N investită intr-un proiect cu rentabilitatea anuală de
12% cu capitalizarea trimestrială a veniturilor, durata proiectului 2 ani.

Aplicația 5

O entitate economică a contractat un credit în valoare de 20000*22= 440 000 pe o perioadă de 2

ani cu achitarea semestrială a dobînzii. Rata anuală a donînzii este de 15%. Să se elaboreze
tabloul de rambursare a acestui credit fără perioada de grație.

Calcule:

Se va determina valoarea ratei dobinzii pe semestru: 15%2=7,5

(7,5%*440 000 ) : 100% = 33000

Tabloul de rambursare a creditului in suma unica la finele perioadei de creditare.

Intervalul Creditul Dobinda Achitarea Suma platita

nerambursat creditului semestrial

1 2 3 4 5=3+4

1 440 000 33000 - 33000

2 440 000 33000 - 33000

3 440 000 33000 - 33000

4 440 000 33000 440000 473000

Total 99 000

Deci daca se aplica prima schema de rambursare a imprumutului ,debitorul are de achitat
periodic (pe intervaluri stabilite – in cazul dat pe fiecare semestru ) doar dobinda.

In cazul dat perioada de gratie nu are nici o semnificatie , deoarece de regula ,perioada de gratie (
perioada de aminare a platilor) se aplica la stingerea sumei de baza. Comform schemei valoarea
de baza a imprumutului se stinge in suma totala , la finele perioadei.

Fara perioada de gratie.

Calcule:

1) Se va determina rata constanta de rambursare a imprumutului .

44 000 : 4 intervale de perioada ( 4 semestre) = 110 000
2) Dobinda se va calcula pe fiecare semestru in proportie de :
15% :2 semestre = 7,5%

3) Valoarea dobinzii se va calcula de la soldul creditului nerambursabil:

Pentru semestrul (1 ) (7,5% * 440 000) : 100% = 33000

Pentru semestrul (2) 7,5% *(440 000 – 110 000) : 100% = 24750

Pentru semestrul (3) 7,5% * (440 000 – 220 000) : 100% = 16500

Pentru semestrul (4) 7,5% * 110 000 : 100% = 8250

Tabloul de rambursare a creditului in rate constante egale.

Intervalul Creditul Dobinda Achitarea Suma platita

nerambursat creditului semestrial

1 2 3 4 5=3+4

1 440 000 33 000 110 000 143 000

2 330 000 24 750 110 000 134 750

3 220 000 16 500 110 000 126 500

4 110 000 8 250 110 000 119 250

Total 82 500 440 000 523 500

Aplicația 6

Identificaţi structura optimă a capitalului pentru finanţarea unei investiţii, reieşind din criteriul
minimizării costului capitalului, dacă se cunoaşte următoarea informaţie:

Capital propriu Capital împrumutat

Situaţii
Ponderea, % Costul Ponderea, % costul
Situaţia A 80 15 20 12
Situaţia B 60 17 40 15
Situaţia C 40 18 60 16
Aplicația 7

O entitate economică produce un singur tip de produs, care se vinde la un preț de 52 Costurile
variabile unitare constituie 22 lei, costurile fixe pentru o lună constituie 50 000 lei. Determinați
pragul de rentabilitate în unități fizice și valorice.

X - pragul de rentabilitate in unitati valorice

52 – 22 = 30

52x = 22 x + 50 000

52x – 22x = 50 000

30x = 50 000

X = 50 000 : 30

X = 1 667

1667 *45 = 75 015

Aplicația 8

Argumentați structura activelor circulante în funcție de ramura de activitate a entității

economice.

Aplicația 9

Să se calculeze dividentele care urmează sa fie achitate dacă capitalul social al unei societăți pe
acțiuni este 5000000 lei și este format din:

- 1500 acțiuni preferențiale cu valoarea nominală de 1022 lei, dividentul este stabilit de
10% din valoarea nominală.
- 700 acțiuni ordinare cu valoarea nominală de 5000 lei.

Politica de divident a acestei societăți pe acțiuni prevede că în fondul de dividend se vor distribui
35% din pofitul net.Profitul net la sfărșitul perioadei de gestiune a constituit 700 000 lei.

Rezolvare:
 1) Se va determina valoarea fondului de devidente:

(700 000 * 35%) : 100% = 245 000

2) Se va calcula valoarea devidentului pe o actiune preferentiala :

(1022 * 10% ) : 100 % = 102.2

3) Se va forma fondul de devidente pentru actiuni preferentiale:

( 1500 * 102.2) = 153 300

4) Se va forma fondul de devidente pentru actiuni ordinare :

245 000 – 153 300 = 91 700

5) Se va calcula valoarea devidentului pe o actiune ordinara :

91 700 : 700 = 131

Raspuns:

Devidentul pe o actiune preferentiala a alcatuit 102.2 lei.

Devidentul pe o actiune ordinara a alcatuit 131 lei .

Aplicația 10

Identificați principalele metode de gestiune a riscurilor financiare.

 Stabilirea și implementarea măsurilor de control ale riscurilor (strategia adoptată şi
tipuri de strategii aplicabile în managementul riscurilor).
 Monitorizarea implementării măsurilor de control.
 Revizuirea riscurilor (determinarea riscului rezidual) şi raportarea periodică a situaţiei
acestora.

Pentru gestionarea eficientă a procesului

de management al riscurilor, la nivelul entităţii publice este necesar să existe:

a. O echipă de gestionare a riscurilor (EGR)

b. Responsabili cu gestionarea riscurilor la nivelul fiecărui compartiment din
cadrul entităţii publice (responsabilii cu riscurile)
c. O procedură de sistem (PS) privind managementul riscurilor (MR).
Riscul reprezintă posibilitatea apariţiei unui eveniment care să prejudicieze activitatea
întreprinderii;
reprezintă incapacitatea societăţii de a se adapta, în timp şi la cel mai mic cost, la variaţiile
condiţiilor de mediu economic şi social în care acţionează În practică, organizaţiile se
confruntă cu o mare varietate de riscuri, atât interne, cât şi externe

În general, întreprinderea este supusă la 3 categorii de riscuri majore:

- de exploatare (economic),
- de finanţare (financiar)
- de faliment (insolvabilitate).
Riscul economic exprimă volatilitatea rezultatului economic în condiţii de exploatare Riscul
financiar reflectă sensibilitatea rezultatului la modificarea condiţiilor de finanţare a activităţii
întreprinderii. Riscul de faliment caracterizează incapacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor scadente care rezultă din angajamente anterioare contractate. Apariţia şi manifestarea
riscului de insolvabilitate este strâns legată de manifestarea celorlalte riscuri, fiind în fapt efectul
acţiunii acestora şi care se încadrează, pe de o parte, în categoria riscului financiar, dar care poate
fi inclus şi ca efect direct al riscului economic.
De aceea, identificarea şi evaluarea acestor riscuri este cea mai complicată etapă a sistemului
de gestiune a riscurilor întreprinderii.
Evaluarea riscurilor se divizează în analiza calitativă şi analiza cantitativă. Analiza calitativă
presupune evidenţierea surselor de formare a riscului, etapelor şi lucrărilor la îndeplinirea cărora
apare riscul. Este necesar să se evidenţieze riscurile suplimentare, care îl însoţesc pe cel
dominant, şi să se pregătească şi/sau completeze clasificatorul detaliat al riscurilor întreprinderii.
Analiza cantitativă permite determinarea probabilităţii matematice a apariţiei riscurilor
identificate, suma pierderilor (sau profitului) ca urmare a acţiunilor în situaţia de risc, şi gradul
de influenţă a unui system de factori asupra situaţiei de risc, a pregăti planul optim de
comportare a conducerii întreprinderii în situaţia de risc şi a obţine altă informaţie cu caracter
cantitativ referitor la riscurile evaluate
Evaluarea riscurilor se efectuează cu ajutorul metodelor de evaluare.
În literatura de specialitate sunt evidenţiate două metode de bază de analiza riscului financiar:
Analiza riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate;
Analiza riscului financiar pe baza efectului de levier.

Analiza riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate . Pragul de rentabilitate financiar

este acel nivel de activitate corespunzator caruia veniturile din exploatare acopera cheltuielile din
exploatare si cheltuielile din dobinzile.
Analiza riscului financiar pe baza efectului de levier. Efectul levierului financiar exprimă
variaţia ratei rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii în funcţie de corelaţia dintre rata
rentabilităţii economice și rata dobânzii precum și faţă de gradul de îndatorare.
Efectul de levier financiar este un instrument important al managementului financiar prin
actiunea sa de prevenire ( minimalizare) a rascului financiar si care consta in a mentine acest
indicator la o valoare pozitiva cit mai inalta.